Mircea Hava: Nu ne plângem de milă, nu ne bazăm pe alţii, căutăm surse de finanţare pentru a nu întrerupe dezvoltarea municipiului Alba Iulia

*interviu cu Mircea HAVA, primarul municipiului Alba Iulia

– Domnule primar, anul 2013 nu a început sub cele mai bune auspicii pentru administraţia locală albaiuliană. Mă refer desigur la acuzele care s-au adus cu privire la indexarea taxelor şi impozitelor locale, la peripeţiile administrative şi politice legate de Bazinul Olimpic…

– N-aş spune că e chiar negru începutul acestui an. Să nu fim superstiţioşi chiar dacă anul este unul care se termină cu „13”. Sigur că nu ne-a fost uşor să demontăm demagogia unor politicieni care nu fac, sau nu vor să facă, distincţia între lege şi promisiunile electorale, între ce se poate face şi dorinţă. Creşterea efectivă a taxelor şi impozitelor locale, este una nesemnificativa pentru cetăţean, lucru de care s-au convins cei care au fost deja pe la Direcţia de Venituri să-şi plătească impozitele. Pentru bugetul local, în cazul în care s-ar încasa conform planului, ar însemna un plus de 200.000 de euro. Ceea ce nu echivalează sub nicio formă cu corecţiile financiare impuse pe proiectele cu finanţare europeană pe care le derulăm, aşa cum au insinuat unii politicieni. Noi nu am făcut altceva decât să respectăm o decizie a guvernului, iar la dinamica investiţiilor din oraş este clar că orice ban contează. Această decizie, de altfel, a fost pusă în aplicare de foarte multe administrații locale din țară și din județul Alba, indiferent de culoarea politică a majorității. Multe consilii locale cu majoritate USL, la propunerea primarilor, au adoptat aceeași hotărâre de majorare a taxelor și impozitelor locale cu 16,05 %.

Legat de unele investiţii finanțate de Guvernul României… pe cât de convingători au încercat să fie unii pe atât de multă dezamăgire au produs în momentul în care am fost anunţaţi că n-o să mai primim bani de la guvern pentru bazin, locuinţe sociale şi alte obiective. Sigur, nu mai ai o mare libertate de a construi în condiţiile astea, dar vom face tot ce ne stă în puteri pentru ca locuitorii să resimtă cât mai puţin aceste neajunsuri. Din păcate nu există o „cutie neagră” în care să se păstreze toate promisiunile unora pentru a-i pune ulterior în faţa realităţii pe care o provoacă. În cazul de faţă dezamăgire. Din fericire, există o ştiinţă, o conştiinţă a omului de rând, iar acesta nu uita niciodată şi poate face, cel mai bine, distincţia între promisiuni şi realitate.

            – Înţeleg că priviţi anul 2013 cu optimism chiar dacă atmosfera generală este destul de posomorâtă. Veţi avea susţinerea financiară necesară pentu proiectele pe care le urmariţi în acest an ?

– Păi, da, că altfel nu mai facem nimic dacă stăm şi ne plângem de milă. Chiar şi în condiţiile afectării bugetului pe 2013 prin corecţii financiare nefondate şi pe care am început să le câştigăm în instanţă, va trebui să ne descurcăm. Justiția ne dă dreptate. Nu am pierdut niciun proces până astăzi legat de corecțiile financiare. Sperăm că nici pe mai departe. Problema este că o parte din banii cheltuiți de noi pe proiecte sunt reținuți la Guvern și se folosesc în alte scopuri până defiitiv și irevocabil se pronunță justiția. Atunci din bugetul de stat, adică al tuturor românilor, trebuie să îi primim înapoi. Asta se poate întâmpla, la cât sunt de încărcate instanțele de judecată din România, poate în 2-3 ani. E bine și atunci. Doar să îi primim. Temerea mea este ca ei vor fi dați eșalonat, pentru că bugetul de stat nu are banii necesari cu care să susțină în același timp obligațiile de plată către toţi beneficiarii de fonduri europene care câștigă în instanță procesele pe corecții financiare. La nivel național, discutăm azi de sute de milioane de euro, care, atenție, nu mai sunt solicitați spre rambursare nici la Bruxelles. Sunt practic bani pierduți real din fondurile europene date de către Comisia Europeană. Totuși noi ne facem datoria și analizam toate cheltuielile şi propunem economii acolo unde se poate pentru a orienta banii spre investitii, dorim contractarea unui credit care să ne ajute să finalizam lucrările mari în acest an: accesele în oraş – DN74, DN1 – E81, Latura de Vest, zona interioară a Cetăţii. La fel de importantă pentru noi este şi valorizarea Parcului Dendrologic unde şi azi se lucrează intens. Acest credit, în situaţia în care nu ne este refuzat fără motiv de către guvern, ne permite să ne respectăm angajamentele contractuale, să garantăm locuri de muncă şi să accesăm urgent rambursuri cu care putem să achităm din credit sau să intervenim la alte lucrări în oraş. Gradul de îndatorare al orașului și posibilitățile de acoperire a obligaților de plată către bancă, ne permit contractarea creditului.

Preocuparea noastră este în continuare de armonizare a tuturor cartierelor din oraş. În această idee dorim ca în acest an să intram cu modernizări de drumuri în cartiere, la Partoş, Bărăbanţ, Miceşti şi Oarda. Ne-am păstrat reflexul de a fi consecvenţi, aşa că vom parcurge şi în acest an paşi importanţi în modernizarea oraşului. De la reţele de utilităţi modernizate, iluminat public şi alte dotări urbane. Dincolo de asta vom finaliza lucrările din cartierul Tolstoi unde în 2012 s-a realizat jumătate din proiectul iniţial. O creşă nouă şi o grădiniţă sunt centrul interesului din acest an pentru învăţământul preşcolar. Creşa va fi în clădirea fostului centru de dializă, lângă Şcoala „Mihai Eminescu”, iar grădiniţa în clădirea fostei centrale termice de cartier nr. 29, pe care o vom reamenaja aşa cum am mai făcut şi cu alte asemenea clădiri care nu-şi mai aveau folosinţa iniţială pentru care fuseseră construite Vom acorda atenţie şi unor şcoli care au nevoie de diferite investiţii. Am stabilit ca prioritate absolută predarea în această primăvară spre beneficiari a unui bloc de locuinţe sociale, vorbim de 25 de apartamente şi încercarea de a finaliza alte două blocuri, tot cu câte 25 de apartamente fiecare. Ele sunt deja în stadiu destul de avansat şi sunt amplasate pe strada Vasile Alecsandri, sub stadion. Vrem să amenajăm în regie proprie și un adăpost nou pentru câinii fără stăpân. Ne vom ocupa şi de dotări pentru, tineri, pentru sport şi distracţie, elemente importante ale vieţii într-un oraş modern. Vom lucra la zona de skatepark promisă, dar vor fi şi evenimente care însufleţesc Cetatea. Unele dintre ele sunt ediţii noi ale evenimentelor organizate anul trecut şi care am văzut că au avut mare priză la public, iar altele sunt noi.

– Ni le dezvăluiţi?

– Nu pe toate pentru că unele sunt încă în stadiul de proiect, dar vă spun două evenimente care nu au fost anul trecut pe calendarul activităţilor culturale organizate de noi. Vom relua din acest an Festivalul Dilema Veche, un eveniment care a avut priză bună la publicul albaiulian şi care oferă activităţi diverse pentru gusturi diverse. Festivalul a mai avut o ediţie acum doi ani, urmată de o întrerupere, iar acum îl reînviem. Ca noutate, sigur vom organiza Festivalul Roman Apulum. Nu vă spum mai multe pentru că vrem să fie o supriză.

            – Suma creditului este asemănătoare cu suma corecţiilor financiare primite pe proiectele cu finanţare europeană…

            – O asemănare grotească din păcate, bună de speculat pentru cei care îşi imaginează că un oraş se construieşte din „hârtie”. O realitate care seamănă tot mai mult cu realitatea politică din ultimul timp, în care politica bunului plac a depăşit-o pe cea a bunului simţ, lucru care viciază dezvoltarea unui oraş. Vă daţi seama că fără a încerca să te descuri singur într-o administraţie publică de tipul celei pe care o avem noi s-ar ajunge la o apocalipsă care ar anula toate eforturile ultimilor ani. Şantiere începute şi neterminate, firme în faliment, şomaj, scăderea consumului în oraș, etc. Nu am văzut nicio încercare concretă de sprijin din partea parlamentarilor USL pentru Alba Iulia. Niciun amendament la legea bugetului care să fie luat în seamă, nimic. Asta dovedeşte „influenţa pozitivă” pe care aceştia o au acolo unde am putea fi ajutaţi. Mesajul e foarte clar în vremurile astea: ori eşti USL, ori nu eşti. Deloc. Cu alte cuvinte, oricât de bun gospodar şi administrator ai fi, să nu ai apartenenţa „corectă” politic e un handicap aproape fizic, te trezeşti blocat doar de dragul blocării. Şi asta ar putea fi considerată partea „bună” pentru că, dincolo de asta, mai sunt beţele în roate, de genul corecţiilor despre care vorbeam, care te încurcă, te amână, te plimbă şi te bulversează într-un timp în care tu chiar puteai face ceva constructiv şi util. Dar nu dezarmăm! Va fi mai greu, însă albaiulienii vor avea în Primăria Alba Iulia acelaşi partener loial şi interesat de dezvoltarea oraşului.

            – Pentru că nu v-au descurajat corecţiile primite şi aţi găsit soluţia finanţării lucrărilor edilitare pe care vi le-aţi propus în acest an, înţeleg că veţi depune în continuare proiecte pentru finanţare europeană.

            – Nu mor caii când vor câinii! Sigur că nu renunţăm! Şi am dovedit că fondurile europene sunt probabil cea mai bună garanţie pentru dezvoltare. Ne păstrăm optimismul și înțelegem utilitatea și oportunitatea folosirii fondurilor europene pentru dezvoltarea orașului. Anul acesta vom elabora noua strategie de dezvoltare a municipiului pentru perioada 2014 – 2020 în care vom prioritiza proiectele de investiții pentru care intenționăm să obținem fonduri nerambursabile.

            – Care sunt necesităţile municipiului Alba Iulia pe care le-aţi dori rezolvate în acest fel?

– Ooo, sunt multe şi variate. Mai trebuie să vedem şi cum vor arăta programele şi axele de finanţare şi cum de încadrăm în ele. Dar ca să răspund întrebării aş spune că „lista” cuprinde completarea modernizării străzilor din municipiu împreună cu rețelele de utilități acolo unde se impune, respectiv parcaje suplimentare subterane sau multietajate, amenajarea Palatului Principilor, restaurarea zidurilor Cetății și a amenajarea zonelor verzi, respectiv a punctelor de belvedere neamenajate prin proiectele anterioare din zona istorică, construirea ansamblul Marii Uniri și refuncţionalizarea parcul din Cetate, amenajarea unei zone de agrement pe culoarul Ampoiului, ștrandul orașului (în măsura în care nu identificăm o altă sursă de finanțare până atunci), piețe agroalimentare, modernizarea centrului civic între zonele BCR, Magazinul Unirea și Piaţa Iuliu Maniu precum şi a zonei cuprinsă între sediile ADR Centru. Vrem să continuăm investițiile în energie verde și să reducem facturile de energie la școlile și grădinițele din oraș. Complementar amenajarea de piste pentru biciclete și rețele cicloturistice unitare și integrate, în interiorul orașului și legăturile acestuia cu exteriorul (de exemplu – zona istorică – zona de locuințe colective, centrul civic, zona Mamut sau culoarul Ampoiului și până la vărsarea în Mureș).

De o foarte mare importanță pentru mine este creșterea atractivității și sprijinirea materializării de investiții economice în zona fostei fabrici de produse refractare, zona drumului de centură – Drâmbar, zona Alba Iulia – Vințu de Jos și Lancrăm. Desigur aici trebuie să rezolvăm unele probleme juridice, exproprieri, asocieri cu unitățile administrativ teritoriale vecine. Nu este imposibil! O parte din costuri sunt eligibile și sunt acceptate de Uniunea Europeană. Amenajarea unui mare centru expozițional și sala polivalentă sunt alte priorități pentru viitoarea alocare 2014 – 2020. Aici sunt necesare discuții serioase referitoare la costurile de funcționare, administrare și la cine le poate asigura. Am început în acest sens deja discuții cu Ion Dumitrel, președintele CJ Alba pentru a analiza în comun abordarea acestor două obiective. Desigur, în perioada următoare trebuie cointeresați și alți decidenți din sfera publică și privată a municipiului și județului. Pe parcursul acestui an voi iniția un proces de consultare a partenerilor din societatea civilă, în special organizațiile neguvernamentale, pentru stabilirea unei strategii de atragere în comun de fonduri, în special pentru domeniile social, cultural sau de promovare turistică. Sunt dispus să sprijin cofinanțarea sectorului neguvernamental care va atrage fonduri pentru dezvoltarea municipiului Alba Iulia și probează prin conținutul aplicațiilor de finanțare că sunt în măsură să contribuie concret la rezolvarea unor probleme din comunitatea locală.

            – Vă mulţumesc şi vă urez spor la muncă dumneavoastră şi colaboratorilor!

A consemnat

Anca DINICĂ

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI