Superstiții și obiceiuri populare de Crăciun de pe vremea bunicilor

Superstiții și obiceiuri populare de Crăciun de pe vremea bunicilor

Cu mulți ani în urmă, cele mai răspândite şi mai fastuoase obiceiuri populare erau cele legate de marele Praznic al Crăciunului şi de sărbătorirea Anului Nou. Deşi puţine dintre acestea se mai păstrează astăzi, este foarte interesant de văzut în ce credeau bunicii şi străbunicii noştri şi cum sărbătoreau ei unele dintre cele mai importante evenimente din an.

Citește și: OBICEIURI, TRADITII şi DATINI de Crăciun în judeţul ALBA: Colindatul cu ţurca, „Piţărăii”, „Haida-duru”, „Junişenii”,”Irozii”, „Viflaimul” şi „Butea Feciorilor”

Repertoriul tradiţional al obiceiurilor şi tradiţiilor româneşti cuprinde pe lângă colindele propriu-zise – cântece de stea, vicleimul, pluguşorul, sorcova, vasilica, jocuri cu măşti (ţurca, cerbul, brezaia), teatrul popular, dansuri (căluţii, căluşerii) – şi o seamă de datini, practici, superstiţii, ziceri, sfaturi cu originea în credinţe şi mituri străvechi sau creştine.

Iată câteva dintre obiceiurile specifice diferitelor zone ale ţării:

– Se spunea că Dumnezeu a lăsat Crăciunul ca omul să fie în această zi sătul. Cine nu are porc gras de Crăciun nu poate spune că a fost fericit în acel an.

– În unele zone ale ţării, porcul se tăia de Ignat, adică în 20 decembrie. Se zicea că porcul care n-a fost tăiat în această zi nu se mai îngraşă, căci şi-a văzut cuţitul. Sângele scurs din porc după ce a fost înjunghiat se punea la uscat, apoi se măcina şi se afumau cu el, peste an, copiii, ca să le treacă de guturai, de spaimă şi de alte boli.

– În Bucovina, în Ajunul Crăciunului se puneau pe masă un colac şi un pahar de apă, deoarece se credea că sufletele celor răposaţi vin în această noapte pe la casele lor, gustă din colac şi-şi udă gura cu apă.

– În Ajunul Crăciunului, cei ce creşteau albine, nu dădeau nimic din casă, ca albinelor să le meargă bine, şi să nu părăsească stupul pe vremea roitului.

Citește și: MESAJE de SARBATORI. Texte frumoase cu URARI şi FELICITARI de Crăciun

– Se mai spunea că în Ajunul Crăciunului nu e bine să te baţi, nici măcar în glumă, cu cineva, căci faci buboaie peste an. De asemenea, după Crăciun să nu mai fie lasaţi copiii să mai cânte colinde că fac bube.

– Acolo unde era datina de a tăia porcul în ziua de Crăciun, gospodinele pregăteau o mâncare din carne macră de porc cu ceapă şi slănină, din care erau ospătaţi primii străini ce le treceau pragul casei, acestei mâncări i se spunea „pomana porcului”.

– În unele sate maramureşene se zice şi acum că-i blestemată femeia care nu pune de Crăciun pe masă faţă de masă cu ciucalăi, pe pereţi şterguri tărcate (brodate) şi pe pat perne cu feţe tărcate.

– Aluatul frământat în noaptea de Crăciun era bun de deochi pentru vite.

– Se credea că la miezul nopţii, înspre Crăciun, apa se preface în vin, iar dobitoacele vorbesc. În această noapte nu era îngăduit nimănui să doarmă în grajduri, deoarece boii vorbeau unii cu alţii, în limba lor, despre Iisus Hristos, cel născut în iesle şi încălzit de vite cu suflarea lor iar oamenii nu aveau voie să-i audă.

– Nu era bine ca în Ajunul Crăciunului să fie pus pe masă mai intâi rachiul, pentru că nu el are întâietate în această seară, ci bucatele.

– În Ajunul Crăciunului se legau pomii cu paie, pentru ca aceştia aibă rod bogat.

– În Ziua de Crăciun nu se mătura în casa, iar a doua zi, după ce se mătura, gunoiul era dus la pomi ca să-i ajute să fie roditori.

– Pomul Crăciunului îmbrăca în sate din zona Codru aspecte diferite, deosebindu-se de bradul cu elemente ornamentale cumpărate din oraş. Cel mai răspandit era pomul cu cercuri din nuiele de salcie sau din sârmă, îmbrăcate în hârtie colorată, peste ele erau trecute sfori din aţă de fuior pe care erau înşirate boabe de fasole albă. În alte sate se făcea pom împodobit cu paie de grâu taăiate scurt şi înşirate pe sfoară, delimitate de floricele de porumb. Fasolea albă simboliza „curăţirea sufletului”. Unii locuitori preferau pomul de vâsc, pe care se aplicau panglici de hârtie colorată.

Citește și: MESAJE de CRACIUN. Urări de Crăciun. Felicitări de Crăciun. SMS de Crăciun

– În Ajunul Crăciunului li se dădea copiilor să mănânce bostan, ca să fie graşi peste an.

– În Bucovina, colacii Crăciunului se făceau în formă de 8 şi se păstrau până primăvara când se afumau şi se tămâiau boii şi plugul înainte de pornitul la arat, apoi colacii erau mâncaţi de plugari în ţarină.

– În anumite sate din Transilvania se punea, în Ajunul Crăciunului, pe un scaun, în tinda casei, fân şi pe el un colac iar în jurul colacului un număr de colăcei corespunzător numărului de animale din gospodărie. Colăceii se dădeau la animale împreună cu fânul ca să se înmulţească şi să fie „an bun”.

– În seara de 23 spre 24 decembrie, până după miezul nopţii şi în unele locuri până la ziuă, cete de copii merg şi astăzi din casă în casă cu colinda: Moş-Ajunul, Bună-dimineaţa, Colindişul sau Bună-dimineaţa la Moş-Ajun. În unele părţi din Ardeal, copiii care merg cu colindatul se numesc piţerei sau pizerei. După credinţa populară, ei sunt purtători de noroc şi fericire.

– În unele părţi, când era aproape de a se revărsa zorile, colindătorii, cu lăutari sau fără, plecau pe la casele gospodarilor înstăriţi şi le cântau la fereastră un cântec sau mai multe, aceste cântece erau numite „zori”, şi se spunea că atunci „cântă zorile”. Prin Transilvania, se înţelege sub numele de „zorit” datina de a se cânta colinde de către feciori şi oameni însuraţi la „zoritul” în ziua de Crăciun.

– Începând cu întâia zi de Crăciun şi în următoarele zile ale acestei sărbători, copiii umblau cu Steaua, cântând colinde de stea prin care vesteau naşterea lui Iisus Hristos. „Vicliemul” sau „Irozii” era datina prin care tinerii reprezentau la Crăciun naşterea Domnului, şiretenia lui Irod, care a poruncit uciderea pruncilor şi înfruntarea necredinţei, personificate printr-un copil sau printr-un cioban. Între datinile de Crăciun şi Anul Nou mai sunt Capra, Ţurca, Brezaia.

Citește și: MESAJE de Mos CRACIUN hazlii. Urări de Moș Crăciun haioase. Felicitări de Moș Crăciun amuzante care pot fi transmis prin SMS de Crăciun

– „Paharul de aur” era paharul ritual cu care se bea la zile mari, cum este sărbătoarea Crăciunului, din care s-a băut cândva în momente solemne: la botez, la cununie, şi care reprezenta un bun al familiei, transmiţându-se din generaţie în generaţie. La origine avea un înţeles magic, proprietăţi curative, unele dintre astfel de pahare purtând chiar inscripţii cu caracter misterios.

– A doua zi de Crăciun se relua jocul duminical întrerupt vreme de şase săptămâni şi tot atunci fetele, pe alocuri şi flăcăii, îşi făceau intrarea în ceata feciorească.

– În părţile Muscelului se credea că primele patru zile, începând cu 24 decembrie, corespund în ordine celor patru anotimpuri: prima zi e de primăvară, a doua de vară, a treia de toamnă şi a patra de iarnă, şi cum va fi vremea în aceste zile aşa vor fi şi anotimpurile.

Citește și: MESAJE SMS de CRĂCIUN în limba ENGLEZĂ. Idei de URĂRI şi Felicitări în română şi engleză

– În seara de Crăciun, în satele maramureşene, se ungeau cu usturoi vitele pe la coarne şi şolduri şi uşile de la grajduri pentru ca spiritele rele să nu ia laptele vacilor. Tot cu usturoi se ungeau şi oamenii pe frunte, pe spate, la coate şi la genunchi, precum şi uşile şi ferestrele casei, pentru a îndepărta demonii nopţii.

– Aduceau noroc şi se ofereau ca dar: paharul de cristal, şalul, vioara, mănuşile, lampa, tabloul înrămat, blana frumoasă, medalia gravată, cartea, bijuteriile din aur sau argint, parfumurile cu mirosuri dulci. În schimb erau considerate purtătoare de ghinion şi nu se ofereau: cuţite, călimara, valiza, creionul, cuiele, pila de unghii, centura, fularul, umbrela, oglinda, batista, acele de cravată, acele de păr, parfumurile cu mirosuri violente, perlele negre, farfuriile, papucii.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI