ALEGERI PARLAMENTARE ALBA | Ovidiu Jidveian: Paradox în absorbţia fondurilor europene – soluţii

Pentru perioada 2007-2013, România are de primit de la Uniunea Europeană circa 32 miliarde de euro pentru dezvoltarea sa economică, socială şi culturală, fond care ar asigura o creştere medie a productivităţii de 5,5% anual şi ar permite României să atingă un nivel de 55% din media UE.  După câţiva ani de stângăcii şi de neînţelegere a cerinţelor UE, ne aflăm în situaţia penibilă în care ocupăm ultimul loc în acest proces de accesare a fondurilor atribuite, cu un procent de absorbţie de circa 10%. Cauzele sunt multe, pornind de la birocraţia excesivă, de la complexitatea inutilă a ghidului solicitantului, organizarea deficitară a procesului de evaluare, lipsa de profesionalism a factorilor de decizie şi continuând cu nerespectarea termenelor, a contractelor de finanţare, schimbarea regulilor după semnarea contractelor de finanţare şi altele. Urmarea acestor bâlbâieli în coordonarea şi gestionarea oportunităţii de ieşire din criză, foarte mulţi beneficiari au anulat contractele semnate, promiţând să nu mai încerce această aventură plină de incertitudini şi ilegalităţi. În acest moment, peste 1.500 de proiecte cu finanţare europeană înregistrează întârzieri pentru plăţi, cu risc de faliment pentru peste 3.000 de organizaţii şi companii care au semnat contracte de finanţare cu autorităţile de management. Chiar dacă Guvernul înregistrează datorii de milioane de euro faţă de implementatorii de proiecte, aceştia sunt penalizaţi pentru neplata taxelor şi impozitelor la stat, mulţi dintre ei având conturile blocate de autorităţile fiscale. Rezolvarea problemelor de sistem semnalate în mi­siu­nile de audit ale Comisiei Europene sunt în responsabilitatea statului membru, iar beneficiarii care implementează corect proiecte nu trebuie să suporte costul iresponsabilităţii de management şi slabei administrări a sistemului de finanţare prin fonduri europene. Nepurtând vina pentru problemele de management înregistrate la nivelul programului, angajamentele contractuale semnate cu implementatorii de proiecte trebuie onorate. Se impune ca Guvernul să-şi asume responsabilitatea de a respecta angajamentele cu beneficiarii şi să aloce fondurile necesare plăţilor pentru cererile de rambursare existente. De asemenea, este necesară derogarea de Ia penalităţile aferente neplăţii taxelor şi impozitelor către stat, de implementatorii POSDRU, cărora statul român le datorează plata cererilor de rambursare. La peste 6 luni de întârziere a plăţilor, implementatorii se află în situaţia de a sista proiectele începute şi de a-şi concedia angajaţii. Acest lucru va avea un impact negativ nu numai asupra implementatorilor şi a beneficiarilor direcţi ai acestora, ci şi asupra întregii economii, asupra ratei şomajului şi PIB-ului. La sfârşitul lunii septembrie 2012, Răzvan Coţovelea, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Europene, a declarat că Ministerul Finanţelor va vira 475 milioane lei pentru plăţi pe POSDRU, iar în octombrie au fost virate doar 209 milioane lei, iar aproape 1.500 de cereri de rambursare au rămas neplătite. Se adaugă şi cererile transmise din luna septembrie 2012, pentru care termenul contractual de plată a fost depăşit. Problemele grave în administrarea POSDRU, care conduc Ia falimentul beneficiarilor sunt: lnerespectarea termenului de 45 de zile de plată a cererilor de rambursare şi lipsa alocării de la buget a sumelor necesare unui flux constant de plăţi către implementatorii de proiecte; llipsa de transparenţă în alocarea fondurilor şi decizii de management arbitrare. Modificarea retroactivă şi unilaterală a contractelor aflate în derulare încetineşte rata de absorbţie a fondurilor europene aflată deja la un nivel îngrijorător de scăzut. Sunt necesare măsuri urgente, termene clare şi realiste: lalocarea de fonduri pentru plata cererilor de rambursare întârziate; lalocarea de fonduri de la buget pentru viitoarele cereri de rambursare şi asumarea unor măsuri financiare clare pentru cheltuielile din proiectele europene, până Ia momentul efectuării plăţilor de către CE, conform responsabilităţii României; lreluarea de urgenţă a plăţilor către beneficiarii monitorizaţi de MECTS şi reformarea acestui organism intermediar; ldero­gare de la plata penalităţilor aferente neplăţii taxelor şi impozitelor la stat de implementatorii POSDRU, cărora statul român le datorează plata cererilor de rambursare; ltransparenţă decizională şi procedurală; lasumarea responsabilităţii pentru problemele existente la nivelul autorităţilor care înregistrează disfuncţionalităţi în administrarea fondurilor europene şi nu plasarea lor pe umerii beneficiarilor; lrespect faţă de beneficiari şi stoparea modificărilor retroactive şi unilaterale a contractelor în derulare; leficientizarea întregului sistem de management al POSDRU, astfel ca el să garanteze o absorbţie reală şi constantă a fondurilor europene, dinspre Comisia Europeană spre România.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---