Kosoni furați din Sarmisegetuza, retrași de la o licitație din Dublin și repatriați
Două monede dacice din aur de tip Koson au fost recuperate şi vor fi repatriate, astăzi, în România, în urma unui demers complex de cooperare judiciară de excepţie, desfăşurat pe durata a aproximativ 16 luni, între instituţii româneşti – Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Public, Ministerului Culturii și Patrimoniului Naţional, Muzeul Naţional de Istorie a României, Ministerului Afacerilor Externe, Ambasadei României la Dublin – şi Poliţia Naţională Irlandeză, după cum anunță oficialii MAE.
După repatriere, ele vor îmbogăţi patrimoniul României şi vor intra in colecţia Muzeului Naţional de Istorie a României.
”Această acţiune este rezultatul aplicării cu succes a convenţiei UNIDROIT şi reprezintă o premieră, fiind pentru prima oară când autorităţile româneşti reuşesc, ca urmare a unei decizii judecătoreşti emise de o instanţă din Uniunea Europeană, recuperarea unor piese exportate ilegal şi prezente în comerţul internaţional de antichităţi”, se precizează în comunicatul de presă emis de minister.
Cele două monede fac parte din singura emisiune dacică de aur, având pe revers legenda scrisă cu litere greceşti – KOSON. Piesele repatriate provin dintr-un mare tezaur descoperit în urma unor activităţi ilegale de detecţie desfășurate de membri ai unor grupări organizate care au activat în zona Sarmisegetuza Regia, ultima capitală a Daciei libere, sit arheologic aflat pe lista UNESCO. Monedele au părăsit teritoriul naţional în mod clandestin, fiind depistate în comerţul internaţional de antichităţi.
În intervalul februarie 2011 – iulie 2012, Ministerul Administraţiei şi Internelor prin intermediul Ataşatului de Afaceri Interne al României la Dublin – Irlanda, a iniţiat şi derulat un complex de activităţi informativ – operative şi de cooperare poliţienească în baza unei Cereri de Comisie Rogatorie iniţiată de Ministerul Public – Parchetul Curţii de Apel Alba Iulia.
Obiectul cooperării desfăşurate intens pe parcursul intervalului semnalat l-a constituit identificarea, localizarea şi indisponibilizarea unui lot de monede KOSON din aur, care urmau a fi oferite spre vânzare în cadrul unei licitaţii de artă la Dublin.
În baza elementelor puse la dispoziţe de echipa de anchetatori români şi în urma întâlnirilor de lucru iniţiate cu partenerii de cooperare, au fost identificate coordonatele şi locaţia unde era planificată a se desfăşura acţiunea de vânzare, partenerii irlandezi reuşind identificarea vânzătorului lotului de monede aflat în litigiu şi procedând la indisponibilizarea acestora.
Indisponibilizarea monedelor a declanşat un proces judiciar complex şi de durată ce a avut loc în faţa instanţelor irlandeze, având ca obiectiv stabilirea apartenenţei juridice şi restituirea monedelor statului român.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Când începe vacanţa de iarnă 2024-2025. Câte zile libere au elevii şi angajaţii Perioada sărbătorilor de iarnă se aproprie cu pași repezi, iar cei mai mulți dintre româi au început să își facă planuri pentru vacanță. Urmează zile liberi pentru elevii din țară, dar și pentru angajați, deoarece structura sfârșitului de an permite apariția unor […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 5 zile
21 noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Ovidenia, prima sărbătoare de la începutul Postului Crăciunului
-
Sportacum 4 zile
Sâmbătă, CIL Blaj – Metalurgistul Cugir, ultimul derby „de Alba” al anului | Vineri, pe „Cetate”, CSM Unirea – meci în nocturnă, CSU Alba Iulia, deplasare la Dej
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
21 noiembrie, Ziua Mondială a Salutului. Cel mai popular cuvânt de salut este „Hello”
-
Sportacum 2 zile
CIL Blaj – Metalurgistul Cugir 2-2 (0-0) | Ultimul derby „de Alba” al anului, nedecis
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
21 Noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Tradiţii şi superstiţii de Sărbătoarea Luminii
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
23 noiembrie 1940: România a semnat aderarea la Pactul Tripartit, alături de Germania, Italia și Japonia. Ce se urmărea prin acest act