PNŢCD Alba Iulia propune titlul de cetăţean de onoare pentru părintele Parcului dendrologic din municipiul nostru!

Sâmbătă, 2 aprilie 2011, Organizaţia municipală Alba Iulia a Partidului Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat a iniţiat şi organizat o acţiune având ca obiectiv Parcul dendrologic din municipiul nostru, cel aflat pe Valea Popii, respectiv pe părintele acestuia, cel care l-a înfiinţat şi îl îngrijeşte de peste 10 ani: inginerul silvic Nicolae Pătrânjan. Acţiunea a constat în vizitarea parcului, de către un grup de peste 60 de persoane, în principal membri PNŢCD, cărora li s-au alăturat doi lideri liberali, precum şi un grup de cetăţeni ce nu şi-au declinat apartenenţa la vreo formaţiune politică. Odată cu străbaterea parcului, îndrumaţi de „custodele” acestuia, dl. Pătrânjan, vizitatorii au putut afla multe despre importanţa acestuia, despre speciile rare, exotice şi spectaculoase pe care le conţine, au putut afla mai multe despre eforturile pe care admirabilul inginer silvic le depune pentru a-l păstra în viaţă. De asemenea, grupul ţărăniştilor i-au făcut lui Nicolae Pătrânjan un dar care i-a încântat inima acestuia: un puiet de „sequoia”, celebrul „arbore mamut” de pe continentul american, care a fost plantat în parc. Au participat la această acţiune preşedintele Organizaţiei judeţene a PNŢCD Alba, Iuliu Hada, preşedintele Organizaţiei municipale Alba Iulia a PNŢCD, dr. Radu Vieru, vicepeşedintele formaţiunii, omul de afaceri Mircea Trifu, jurnalistul Gabriel Cobuzneanu, purtătorul de cuvânt al PNŢCD Alba, unul dintre membrii foarte activi ai partidului pe plan local, Vasile Petric ş.a., cărora, după cum spuneam, li s-au alăturat doi lideri liberali: Simone Albani şi Rareş Buglea.
lNicolae Pătrânjan, un truditor neobosit pentru Parcul dendrologic.
Am avut ocazia de a discuta cu inginerul silvic Nicolae Pătrânjan şi am rămas impresionat de povestea vieţii sale, dedicată integral acestei minuni dumnezeieşti care este pădurea şi fiecare locuitor verde al ei, indiferent de specie. Am aflat astfel că Nicolae Pătrânjan, ajuns acum la vârsta de 68 de ani, a studiat încă din facultate toate parcurile din ţară, făcând o pasiune pentru toate speciile vegetale, atât cele aflate la noi în ţară, cât şi cele aflate pe alte meridiane. Pasiune pe care a transmis-o şi celor două fiice ale sale, care i-au călcat pe urme, una devenind tot inginer silvic şi lucrând acum în parcul de la Avrig, unde tatăl său făcea altădată studiu, iar cealaltă îmbrăţişând o carieră oarecum similară, în horticultură. În anul 1974, inginerul Nicolae Pătrânjan a realizat un proiect de arhitectură peisageră de mare amploare pe Câmpia Libertăţii din Blaj, proiect aplicat dar, din păcate, nimicit în timpul uneia dintre marile acţiuni „populare” cu mare şi „entuziast” aflux de public, pe vremea lui Ceauşescu. Un proiect similar, de asemenea stopat, a avut ca locaţie biutele de pe latura de Est a Cetăţii noastre.
În anul 1999, însă, el a început, de unul singur, o muncă titanică de studiu şi documentare cu privire la toate speciile de arbori şi arbuşti aflate în judeţul Alba, respectiv în ţara noastră, iar în anul 2001, chiar în anul pensionării sale din domeniul silviculturii, a demarat proiectul acestui parc dendrologic, pe o supafaţă de 16 ha., aici, pe Valea Popii. Proiectul prevedea o primă etapă, pe o perioadă de 10 ani până la deschiderea parcului pentru publicul larg, cu o etapă intermediară la 5 ani, pentru punerea la dispoziţia elevilor, studenţilor şi specialiştilor a acestui areal. Erau prevăzute iniţial 500 de specii, dintre care 50 existau deja, celelalte urmând a fi aduse ulterior şi aclimatizate. După prima etapă, deja numeroase grupuri de elevi şi studenţi din ţara noastră, precum şi din Ungaria şi Bulgaria, vizitaseră deja parcul. Şi, de asemenea, specialişti din Cehia şi Slovacia.
lAstăzi, Parcul dendrologic deţine 880 de specii din toată emisfera nordică
Până în anul 2009 suprafaţa respectivă, de 16 ha., s-a aflat în proprietatea Ministerului Agriculturii şi a Ministerului Mediului şi Pădurilor, fiind administrată de RNP Romsilva RA, respectiv de Direcţia Silvică din cadrul acesteia. Pensionar fiind, dar recunoscându-i-se meritul şi pasiunea pentru acest parc, Nicolae Pătrânjan a luat în îngrijire cele 16 ha., sub forma unei structuri private autorizate, printr-o contractare cu proprietarul, respectiv cu statul român. Din anul 2009, contractul cu Romsilva a fost reziliat iar parcul a trecut în proprietatea Consiliului local Alba Iulia, respectiv în administrarea primăriei municipiului nostru. Acum parcul a ajuns să deţină 880 de specii din emsifera nordică, dar asta a însemnat un efort uriaş din partea domnului Pătrânjan: recoltare de seminţe, cultură, creştere în pepiniere, plantare, îngrijire, rărire etc. Ca să nu mai vorbim de relaţionarea peste hotare pentru specii rare şi exotice: „sequoia” din America şi China, „cunninghamia” din Japonia, „arborele lalea” din America, „liquidambar” din Asia de Sud-Est, „arţarul de zahăr”, „pau pau”, „yucca” etc. Tot în acest parc se află acum 30 de specii de arţar, 24 de specii de pin, 18 specii de brad ş.a. Din păcate, fondurile au fost mereu insuficiente: între 40.000 şi 60.000 de lei anual. Aşa că Pătrânjan a fost nevoit să lucreze cu bani puţini, fără bani sau pe banii din propria sa pensie. Iar lucrările de întreţinere necesită efort mare şi investiţie, căci fără acestea, în cel mai scurt timp parcul este năpădit de lăstăriş. Pentru a vă putea face o idee cu privire la sumele alocate, după cum ne-a declarat inginerul, atât cât este alocat parcului, 40.000 de lei, a costat doar un singur semafor în municipiul Alba Iulia…!
lProiect cu finanţare europeană
Pentru punerea în valoare a acestui monument natural viu, este necesară o investiţie masivă. Se pare că aceasta se va realiza, în cele din urmă, deoarece recent a fost câştigat un proiect cu finanţare 50% din partea Consiliului local Alba Iulia şi 50% din fonduri europene, proiect care a primit deja avizul ADR şi care prevede realizarea unei împtrejmuiri adecvate, a căilor de acces şi a alimentării cu apă. De menţionat în acest context că, în momentul de faţă, împrejmuirea realizată în pripă în anul 2002 nu poate stăvili asaltul mistreţilor, al caprelor, al iepurilor şi al altor specii dăunătoare, care produc pagube mari, de neînlocuit printre speciile rare din parc.
Pentru el, Nicolae Pătrânjan pare a nu-şi dori nimic, decât sănătate, ca să poată îngriji mai departe zestrea parcului şi pentru a apuca să o vadă pusă în valoare pentru publicul larg, având convingerea că acest parc poate deveni o atracţie turistică importantă în municipiul nostru. Pentru acest om, după cum afirmam la începutul articolului, ţărăniştii, în frunte cu dr. Radu Vieru, solicită acordarea titlului de cetăţean de onoare al municipiului Alba Iulia. Judecaţi dumneavoastră, dragi cititori, dacă cererea lor este justificată, având în vedere truda de o viaţă a acestui om, prea puţin băgat înseamă şi ajutat de către autorităţi…
Ioan HĂNŢULESCU

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI