Rămâi conectat

Actualitate

37% dintre români nu știu dacă Rusia este „prieten” sau „dușman”. SONDAJ la nivel european

Ziarul Unirea

Publicat

în

37% dintre români nu știu dacă Rusia este „prieten” sau „dușman”. SONDAJ la nivel european

Un sondaj recent realizat în mai multe țări sugerează că europenii s-au apropiat în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina. Sondajul mai arată că, în prezent, europenii sunt de acord că Rusia este adversarul din acest război.

De asemenea, sondajul mai arată că europenii s-au apropiat în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina.

Elit - Gustul Desăvârșit

Până în prezent, aliații occidentali ai Ucrainei au fost surprinzător de uniți în sprijinul acordat Kievului. În paralel, Vladimir Putin speră că opinia publică occidentală se va schimba, lăsând Ucraina în aer.

În discursul său despre starea națiunii, ținut cu câteva zile înainte de aniversarea invaziei din Ucraina, președintele rus a arătat foarte clar că prevede un război lung, sperând ca sprijinul occidental pentru Kiev să fie epuizat astfel încât Moscova să poată învinge în acest război.
Europenii sunt uniți și susțin independența Kievului

După 12 luni de luptă, aliații au devenit mai uniți față de cum erau până acum. Un sondaj multinațional al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR) – realizat în ianuarie 2023 în zece țări europene (Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Marea Britanie, Italia, Polonia, Portugalia, România și Spania) – arată că europenii sunt surprinzător de uniți în determinarea lor de a susține independența Kievului.

Întrebarea este dacă ar putea unitatea opiniei publice europene să-l surprindă pe Putin – la fel cum a făcut-o spiritul de luptă al ucrainenilor.

Sondajul ECFR arată remarcabila reunire a Europei și explică modul în care liderii europeni se pot poziționa pentru provocările viitoare.
Mobilizarea publicului european

În mai 2022, un sondaj important al ECFR a arătat că, deși europenii erau uniți, condamnau războiul și își doreau ruperea relațiilor cu Rusia, erau profund divizați în ceea ce privește modul în care vedeau sfârșitul războiului.

„Tabăra păcii”. Un grup credea că era cel mai important ca războiul să se încheie cât mai curând posibil, chiar dacă acest lucru însemna ca Ucraina să facă concesii Rusiei.

„Tabăra jusțiției”. Un alt grup credea că numai o înfrângere clară a Rusiei ar putea aduce pacea, chiar dacă acest lucru ar însemna un război mai lung.

În 2022, analiza ECFR a indicat că „tabăra păcii” a fost mai mare decât „tabăra justiției”.

Dorința ca războiul să se încheie cât mai curând posibil a predominat în majoritatea țărilor europene chestionate. A existat o preferință deosebit de puternică pentru această opțiune în Italia, Germania, România și Franța.

Polonia a fost singura țară în care mai multe persoane au dorit să vadă Rusia pedepsită pentru agresiunea sa, chiar dacă acest lucru ar fi însemnat un război mai lung.

Nouă luni mai târziu, imaginea s-a schimbat. Având în vedere că „a riposta” la agresiunea Rusiei se referă din ce în ce mai mult la recâștigarea întregului teritoriu al Ucrainei, nu doar la pedepsirea Rusiei, ECFR a formulat diferit opțiunea unui război lung în sondajul din 2023.

A fost adăugat un al treilea răspuns posibil – dominația occidentală a lumii ar trebui împinsă înapoi, chiar dacă aceasta înseamnă acceptarea agresiunii teritoriale a Rusiei împotriva Ucrainei. Sondajul 2023 a fost realizat și în China, India, Turcia, Rusia și Statele Unite.

Rezultatale indică faptul că dorința ca războiul dintre Rusia și Ucraina să se încheie cât mai repede posibil nu mai este la fel de populară în rândul europenilor.

În mai multe țări – Estonia, Polonia, Danemarca și Marea Britanie – există acum o preferință clară pentru ca Ucraina să își recâștige tot teritoriul, chiar dacă acest lucru înseamnă un război mai lung.

În Germania și Franța, numărul celor care ar dori ca războiul să se încheie cât mai curând posibil a scăzut semnificativ.

În Germania, aproape la fel de mulți oameni doresc acum ca Ucraina să își recupereze tot teritoriul, ca și cei care doresc ca războiul să se încheie cât mai curând posibil.

În Franța, opțiunea războiului de lungă durată are un ușor avans față de opțiunea de a pune capăt războiului cât mai curând posibil.

Doar în Italia și în România sunt mult mai mulți oameni care cred că războiul ar trebui să se încheie cât mai curând posibil.

Rezultatele acestui sondaj confirmă că în Estonia, Polonia, Danemarca și Marea Britanie, majoritatea oamenilor susțin cu tărie obiectivele Kievului în război.

În Franța, Germania, Spania și Portugalia părerile sunt împărțite cu privire la modul în care ar trebui să se încheie războiul.

În Italia și România există preferința pentru ca războiul să se încheie cât mai curând posibil.
Cum este perecepută Rusia de europeni

În fiecare țară chestionată, opinia predominantă este acum că Rusia este un adversar (de la doar 32% în România la 77% în Estonia).

32% din respondenții din România au spus că sunt de părere că Rusia este un adversar, în timp ce 37% au spus că nu știu dacă dacă Rusia este „prieten” sau „dușman”.

În cele nouă state membre ale UE chestionate, doar 2% dintre respondenți văd Rusia ca pe un aliat, iar 12% o consideră un partener necesar pentru țara lor.

De asemenea, 66% dintre respondenți văd Rusia fie ca pe un adversar, fie ca pe un rival.

În mai 2022, majoritate considera că Rusia trebuie condamnată pentru agresiunea sa din Ucraina.

În fiecare țară intervievată atunci, peste 50% dintre respondenți (variind de la 56% în Italia la 90% în Finlanda) au considerat că Rusia este principalul responsabil pentru izbucnirea războiului – mai degrabă decât Ucraina, UE sau SUA.

În mod similar, în fiecare dintre cele zece țări intervievate, majoritatea era în favoarea acordării unui ajutor economic mai mare Ucrainei – variind de la 51% în Italia la 76% în Suedia.

Aproape peste tot (cu excepția Italiei și a României), o majoritate a susținut, de asemenea, trimiterea de arme și echipamente militare suplimentare Ucrainei.

Între timp, armata ucraineană a reușit să recupereze peste 50% din teritoriile ocupate de Rusia începând cu 24 februarie. Succesele sale din vara și toamna anului trecut au făcut ca o victorie ucraineană să pară acum mai realistă.

Rezultatele unui alt sondaj recent indică faptul că majoritatea europenilor cred acum că Ucraina va câștiga războiul.

Oamenii raportează o schimbare în percepția lor despre cât de puternice sunt Rusia și UE. Mulți europeni consideră că Rusia este mai slabă acum decât înainte de război.

În cele nouă țări UE intervievate, o medie de 46% consideră Rusia la fel de slabă sau mai slabă decât înainte, în timp ce 33% o consideră puternică sau mai puternică. Răspunsurile nu prezintă o imagine uniformă. Pentru persoanele din Marea Britanie, Danemarca, Polonia, Estonia și Germania, este clar că războiul a demonstrat slăbiciunea Rusiei.

De asemenea, europenii împărtășesc acum percepția generală că UE este la fel de puternică precum o vedeau înainte sau chiar mai puternică decât credeau.

În toate cele nouă țări UE intervievate, majoritatea (54% în medie) celor care consideră că UE este mai puternică doresc ca Ucraina să își recupereze întregul teritoriu, în timp ce doar 25% doresc ca războiul să înceteze cât mai curând posibil.

Această schimbare de percepție ar putea fi legată și de faptul că unele dintre scenariile catastrofale de care se temeau oamenii la începutul războiului nu s-au materializat – în special în ceea ce privește escaladarea nucleară.

Ultimul sondaj demonstrează că, în comparație cu acum un an, numărul europenilor care se tem de un război nuclear a scăzut.

În mod similar, în România, percepția potrivit căreia o acțiune militară rusă împotriva țării este cea mai mare amenințare a scăzut de la 21 la 16%.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Statistică INS: Țara noastră s-a clasat pe primul loc la producția de floarea soarelui în 2022

Suciu Andra-Ioana

Publicat

în

Statistică INS: Țara noastră s-a clasat pe primul loc la producția de floarea soarelui în 2022

Potrivit datelor provizorii publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică (INS), România s-a clasat anul trecut pe primul loc în Uniunea Europeană la producția de floarea soarelui, cu o recoltă totală de 2,079 milioane de tone de pe un 1,082 milioane hectare.

Cu toate acestea, producţia de seminţe de floarea soarelui a fost mai mică anul trecut cu aproape 27% faţă de 2021, respectiv cu 765.000 de tone, suprafaţa cultivată înregistrând o diminuare cu 42.000 de hectare.

Elit - Gustul Desăvârșit

Producţia de soia pentru boabe recoltată anul trecut a fost mai mică cu 106.000 tone faţă de 2021, totalizând 242.000 tone, iar cea de rapiţă a fost în scădere cu 152.000 de tone până la 1,223 milioane tone. Suprafaţa cultivată cu soia s-a diminuat cu 6.000 de hectare anul trecut, până la 134.000 de hectare, în timp ce suprafaţa cu rapiţă a crescut cu 21.000 de hectare (467.000 hectare în 2022).

În ceea ce priveşte suprafaţa cultivată cu cartofi, România s-a situat, în anul 2022, pe locul şase după Germania, Polonia, Franţa, Olanda, Belgia şi pe locul nouă la producţia realizată după Germania, Olanda, Franţa, Polonia, Belgia, Danemarca, Spania şi Italia.

Potrivit datelor INS, producţia de cartofi obţinută anul trecut a fost de 1,187 milioane tone de pe 75.000 de hectare, recolta fiind în scădere cu 15%, respectiv cu 211.000 tone faţă de 2021, iar suprafaţa cultivată a fost mai mică cu 9.000 de hectare, respectiv 75.000 de hectare în 2022, transmite AGERPRES


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Europa și România, lovită de Furtuna Mathis. Ce fenomene vor fi resimțite în țară

Ziarul Unirea

Publicat

în

Europa și România, lovită de Furtuna Mathis. Ce fenomene vor fi resimțite în țară

Furtuna Mathis lovește Europa, anunță meteorologii. Statele europene vor tranzita o scurtă perioadă de instabilitate atmosferică începând de vineri, 31 martie. Temperaturile vor scădea considerabil în unele regiuni, iar în altele vor atinge valori peste media normală a începutului lui aprilie.

Furtuna Mathis loveşte Europa

Furtuna Mathis se află încă în proces de formare în Oceanul Atlantic, la momentul redactării acestui articol, potrivit anunțului făcut de specialiștii în meteorologie. Aceștia anunță că, vineri, 31 martie, fenomenul meteorologic va lovi din plin continentul european. Toate statele vor fi afectate – mai mult sau mai puțin – de eveniment.

Elit - Gustul Desăvârșit

Principalele teritorii în care furtuna Mathis se va manifesta în forță sunt: sudul Angliei, Franța, zona de țărm din nordul Spaniei, Belgia, sudul și vestul Germaniei, Elveția și nordul Italiei. În regiunile enumerate, vântul va sufla cu putere, rafalele atingând viteze de peste 100 de kilometri pe oră.

Între timp, în Europa, vremea este foarte instabilă. În Peninsula Iberică și sudul Franței, temperaturile ating valori neobișnuită, autoritățile declanșând numeroase alerte de incendii. În Franța au fost raportate nouă stații cu temperaturi de peste 30 de grade Celsius și alte 28 de stații cu 29 de grade Celsius.

Șase stații din Portugalia au înregistrat valori termice de peste 30 de grade Celsius, în timp ce, în Spania, meteorologii au raportat 20 de stații cu recorduri de peste 30 de grade Celsius. Și în România, vremea se va încălzi, pe fondul evenimentelor meteorologice care au loc în Europa.

Ce schimbări vor avea loc în România

„Am putea spune că valul de aer rece deja s-a deplasat către partea de vest a Europei. La noi va avansa o masă de aer cald ce va determina temperaturi din ce în ce mai ridicate. Încălzirea o vom resimți chiar pe parcursul zilei de astăzi (joi, 30 martie – n.r.).

Temperaturile maxime vor depăși 10 grade în mare parte din țară, ușor mai scăzute de atât doar în depresiuni. Se vor apropia de 14-15 grade în partea de vest și de sud a teritoriului. În zilele următoare va continua să se încălzească, astfel încât temperaturile vor depăși în mare parte din țară 14-15 grade, până spre 18-19 grade, poate chiar 20 în extremitatea de vest și de sud a teritoriului.

Cel mai cald va fi, probabil, sâmbătă, când vom avea și fenomene specifice instabilității atmosferice. Deci fenomene de vară. Trecem de la ninsori la dezvoltări convective, la descărcări electrice, într-un interval destul de scurt de timp”, a explicat meteorologul Alina Șerban, într-o intervenție televizată la Antena 3.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

O familie de români a murit în timp ce încerca să intre ilegal în SUA. Printre victime se află un copil sub 3 ani

Ziarul Unirea

Publicat

în

O familie de români a murit în timp ce încerca să intre ilegal în SUA. Printre victime se află un copil sub 3 ani

Șase persoane, din două familii, între care și un copil, au fost găsite decedate într-o zonă mlăștinoasă din Quebec, Canada, loc prin care încercau să intre ilegal în Statele Unite.

‘Se crede că cele şase persoane sunt din două familii, una de origine română şi cealaltă, se crede, de cetăţeni ai Indiei’, a declarat Lee-Ann O’Brien, adjuncta şefului poliţiei din Akwesasne Mohawk, într-o conferinţă de presă.

Elit - Gustul Desăvârșit

‘Poliţia crede că un copil mic al familiei române nu a fost localizat şi vom continua căutările. Se crede că toţi încercau să intre ilegal în SUA din Canada’, a adăugat O’Brien.

Cei şase decedaţi sunt cinci adulţi şi un copil sub 3 ani. Ambii copii ‘erau asociaţi cu familia română’ şi aveau paşapoarte canadiene, a precizat O’Brien.

Cadavrele, lângă o barcă răsturnată

Trupurile au fost găsite joi, în apropierea unei ambarcaţiuni răsturnate care aparţinea unui bărbat din comunitatea autohtonă Akwesasne, dat la rândul lui dispărut.

Poliţia aşteaptă rezultatele autopsiilor şi testelor toxicologice pentru a stabili cauza deceselor.

Preşedintele SUA Joe Biden şi premierul canadian Justin Trudeau au convenit săptămâna trecută să-i oprească pe solicitanţii de azil care vin în Canada prin treceri de frontieră neoficiale, o decizie despre care criticii spun că i-ar putea face pe refugiaţi şi migranţi să îşi asume mai multe riscuri la traversarea graniţei.

Poliţia din Akwesasne a spus însă că acordul care a închis o trecere neoficială de frontieră numită Roxham Road, în Quebec, nu ar trebui să fi fost un factor în tragedia celor două familii, dat fiind că acestea încercau să meargă spre SUA, nu să intre în Canada.

‘La momentul actual, pot să vă spun că nu are nicio legătură cu acea închidere, pentru că se crede că acei oameni încercau să intre în Statele Unite. Este complet opus’, a afirmat O’Brien.

Teritoriul acestei comunităţi autohtone se află aproape de malurile fluviului Sfântul Laurenţiu, în provinciile canadiene Quebec şi Ontario şi statul american New York.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare