25 noiembrie: Înceta din viață marele inventator român Henri Coandă, unul dintre pionierii aviației

Cred că marea majoritate dintre noi am zburat măcar o dată cu avionul. Dar, dacă nu am avut această ocazie, cu siguranță am văzut avioane zburând, iar de fiecare dată când un aeroplan se deplasează deasupra norilor, trebuie să-i mulțumim lui Henri Coandă.

În această zi, în 1972, marele inginer și inventator român, Henri Coandă, membru al Academiei Române, înceta din viață la vârsta de 86 de ani.

Născut în București, la 7 iunie 1886, Henri Coandă a fost al doilea copil al unei familii numeroase, fiind fiul generalului Constantin Coandă, prim-ministru al României în 1918. În mod normal, și Henri Coandă urma să aibă o carieră militară. A terminat “Școala de ofițeri de artilerie, geniu și marină” din București și pentru puțin timp, a fost încadrat ca ofițer al unui regiment de artilerie. Henri Coandă nu era făcut pentru o viață cazonă și mulțumită tatălui său, generalul Coandă, reușește să părăsească armata. Primul lucru pe care l-a făcut după lăsarea la vatră a fost să plece într-o călătorie cu mașina până în Tibet. Cu totul, a parcurs ceva mai mult de 5.000 de kilometri.

La întoarcere, s-a înscris la abia înființata “Școala superioară de aeronautică și construcții” din Paris, nou înființată în 1909, al cărei absolvent devine în anul următor 1910, ca șef al primei promoții de ingineri aeronautici.

Cu sprijinul inginerului Gustave Eiffel și savantului Paul Painlevé, care l-au ajutat să obțină aprobările necesare, Henri Coandă a efectuat experimentele aerodinamice prealabile și a construit în atelierul de carosaj al lui Joachim Caproni un avion fără elice, numit convențional Coandă-1910, pe care l-a prezentat la al doilea Salon internațional aeronautic de la Paris 1910.

Între 1911-1914 Henri Coandă a lucrat ca director tehnic la Uzinele de aviație din Bristol, Anglia și a construit avioane cu elice de mare performanță, de concepție proprie. În următorii ani se întoarce în Franța, unde a construit un avion de recunoaștere 1916 foarte apreciat în epocă, prima sanie-automobil propulsată de un motor cu reacție, primul tren aerodinamic din lume și altele.

Abia după efectuarea unor studii aprofundate, care au durat peste două decenii, cele întâmplate cu prilejul acestei încercări au fost materializate în ceea ce a intrat în istoria ştiinţei şi tehnicii sub numele de „Efectul Coandă“, cu numeroase aplicaţii în domeniul hidrodinamicii şi al aerodinamicii.

A fost unul dintre principalii „factori” care au contribuit la dezvoltarea industriei aeronautice postbelice, atât în Franța, cât și în Anglia. Numele lui este legat de multe premiere ale tehnicii secoluluii XX, îndeosebi datorită colaborării cu realizatorii modulelor lunare Apollo 11 și Apollo 12, datorită brevetelor obținute pentru arma fără recul, pentru desalinizarea apei de mare și multe altele.

În 1970, a fost primit membru al Academiei Romane, iar la 25 noiembrie 1972 a decedat, la vârsta de 86 de ani. A fost inhumat în cripta familiei General Coandă, aflată la Cimitirul Bellu din București.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---