Rămâi conectat

Curier Județean

22 februarie 2025 | 780 de ani de la prima atestare a Sebeșului. Localitatea, menționată în 1245, cu numele de Malembach

Ziarul Unirea

Publicat

în

22 februarie 2025 | 780 de ani de la prima atestare a Sebeșului. Localitatea, menționată în 1245, cu numele de Malembach

Astăzi, 22 februarie 2025, se împlinesc 780 de ani de la prima atestare a Sebeșului, localitatea fiind menționată în 1245, cu numele Malembach, într-un document emis de papa Inocentiu al IV-lea (1243-1254), la câțiva ani după invazia tătară din 1241. Cu toate că atestarea datează din 1245, așezarea exista din veacul anterior, tradiția orală locală indicând anul 1150, ca moment al fondării sale.

La fel ca și alte așezări întemeiate în secolul al XII-lea de coloniști sași, aduși în zonă de către regii maghiari pentru a apăra granița de sud a Transilvaniei dar și pentru a contribui la dezvoltarea generală a regatului, Sebeșul a avut o evoluție spectaculoasă, mai ales în primele decenii ale veacului al XIV-lea, localitatea fiind avantajată de situarea la intersecția a două rute comerciale importante care tranzitau regiunea, dezvoltarea sa fiind certificată în anul 1341, când Sebeșul a fost menționat în documente ca având statut de oraș: „civitas Sebus”.

Și din punct de vedere urbanistic, în acea perioadă Sebeșul dobândea trăsăturile unui oraș, având o structură închegată, cu două piețe, una mică și una mare, care s-au constituit în proximitatea bisericii parohiale. Aceasta din urmă s-a extins, prin construirea, pe locul vechii abside poligonale, a unui cor gotic de tip hală de mari dimensiuni, bogat decorat cu statui. Morfologia localității s-a definitivat odată cu construirea fortificației orașului, la sfârșitul secolului al XIV-lea și la începutul celui următor, atunci când întreg arealul locuit al așezării a fost înconjurat cu un zid de apărare, întărit din loc în loc cu turnuri.

În anul 1387, sebeșenii, printr-un privilegiu acordat de regele Sigismund de Luxemburg (1387-1437), dobândeau permisiunea de a-și înconjura orașul cu ziduri de piatră, iar lucrările de construcție au fost demarate imediat, dacă nu cumva începuseră de ceva vreme. Nu se cunoaște momentul finalizării acestora. Fortificația Sebeșului, rămasă cunoscută în literatura de specialitate ca singura cetate orășenească despre care s-a păstrat un document oficial de construcție (din 1387), este un prototip arhaic în sistemul defensiv urban din Transilvania și, în cadrul ei, s-au conservat cele mai multe elemente originale care datează de la sfârșitul secolului al XIV-lea și începutul celui următor.

Fortificația are forma unui dreptunghi cu colțurile rotunjite și este dispusă în jurul orașului interior, delimitând, în prezent, centrul istoric al Sebeșului, cu o suprafață de aproximativ 20 ha. Incinta, cu un perimetru de 1700 m, este alcătuită din ziduri din piatră ce nu depășesc 7 m în înălțime și 1,50 m în grosime. În partea superioară a zidurilor există un parapet, cu înălțimea de până la 2,20 m, prevăzut cu creneluri, merloane și ferestre de tragere. La baza parapetului, spre interiorul incintei, era amplasat drumul de strajă, sprijinit pe console din lemn și, în unele porțiuni, pe arcade de zidărie. Fortificația cuprindea, pe lângă curtine, șanțuri inundate și lacuri, ca elemente defensive suplimentare care să sporească gradul de siguranță oferit de incintă. În secolul al XVII-lea, în dreptul porților de est și de vest ale orașului, au fost construite două barbacane de forma unor potcoave, cu rolul de a întări aceste puncte nevralgice.

Zidul se păstrează pe aproape întreaga lungime perimetrală a incintei, fiind întrerupt, din loc în loc, în dreptul străzilor care continuă din orașul interior în noile cartiere. Aceste breșe au fost realizate, în cea mai mare parte, în secolul al XIX-lea. Dintre turnurile de apărare, în prezent se mai păstrează următoarele: turnul Croitorilor (sau al Studentului), turnul Cizmarilor, turnul Porții de nord, turnul Porții de vest, turnul Octogonal și turnul Semicircular.

Text: Centrul Cultural „L. Blaga” Sebeș


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Știri recente din categoria Curier Județean

Curier Județean

4 iulie 2025 | Slujbă de priveghere la Catedrala Încoronării din Alba Iulia: Rânduială specială oficiată în prima noapte de vineri spre sâmbătă a fiecărei luni

Ziarul Unirea

Publicat

în

4 iulie 2025 | Slujbă de priveghere la Catedrala Încoronării din Alba Iulia: Rânduială specială oficiată în prima noapte de vineri spre sâmbătă a fiecărei luni Vineri, 4 iulie 2025, începând cu ora 22.00, la Catedrala arhiepiscopală din Alba Iulia, va fi săvârșită slujba privegherii. În prima parte vor fi oficiate Vecernia și Utrenia, urmând […]

Citește mai mult

Curier Județean

5 iulie 2025 | „Noaptea Pricolicilor”: Ediția a 19-a a Carnavalului de la Limba. PROGRAMUL

Ziarul Unirea

Publicat

în

5 iulie 2025 | „Noaptea Pricolicilor”: Ediția a 19-a a Carnavalului de la Limba. Programul Sâmbătă, 5 iulie 2025, se va desfășura a 19-a ediției a Carnavalului de la Limba, comuna Ciugud, supraintitulat „Noaptea Pricolicilor”.  Evenimentul este organizat de Asociația „Limbenii” împreună cu Primăria Comunei Ciugud. Iată care sunt principalele repere din program: *ora 17.00: […]

Citește mai mult

Curier Județean

UPDATE VIDEO | INCENDIU de vegetație uscată la Gârbova de Sebeș: Suprafață de aproximativ 4 hectare afectată

Ziarul Unirea

Publicat

în

INCENDIU de vegetație uscată la Gârbova de Sebeș: Suprafață de aproximativ 4 hectare afectată Un incendiu de vegetație uscată a izbucnit vineri după amiază la Gârbova de Sebeș.  Citește și: FOTO | INCENDIU de litieră de pădure și vegetație uscată în comuna Săsciori: Ard 2 hectare de  coastă în satul Laz. 90 de oameni pe […]

Citește mai mult

Secțiune ȘTIRI RECENTE CATEGORII

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Politică Administrație

Opinii Comentarii

Copyright © 2004 - 2025 Ziarul Unirea