Rămâi conectat

Actualitate

20 de miliarde de euro de la UE pentru consumatorii vulnerabili și IMM-uri: Ce sumă îi revine României

Ziarul Unirea

Publicat

în

20 de miliarde de euro de la UE pentru consumatorii vulnerabili și IMM-uri: Ce sumă îi revine României

Planul Uniunii Europene de investiții, REPowerEU, pentru a-i ajuta să treacă cu bine de iarnă pe consumatorii vulnerabili și IMM-uri a fost votat cu o largă majoritate de Parlamentul European.

Este vorba de investiții punctuale pentru reducerea consumului de energie, spre exemplu de izolare termică a clădirilor, de montare de panouri fotovoltaice pe acoperișurile caselor, de consolidare a clădirilor.

Sunt 20 miliarde euro, bani noi, bani în plus față de PNRR, iar România are alocați 1,4 miliarde euro.

Elit - Gustul Desăvârșit

În calitate de coraportor REPowerEU, europarlamentarul RENEW EUROPE Dragoș Pîslaru a obținut susținerea Parlamentului European pentru sprijinul direct către cetățeni și antreprenori. De asemenea, Dragoș Pîslaru are ca obiectiv flexibilizarea banilor destinați pentru investițiile REPowerEU, astfel încât fondurile europene din perioada 2014-2020 care nu au putut fi absorbite, să poată fi transferate către REPowerEU și nu pierdute prin a le returna Comisiei Europene. Pentru România, acest lucru poate însemna de la 3 până la 5 miliarde de euro în plus față de suma deja alocată de 1,4 miliarde euro.

Dragoș Pîslaru: „Votul covârșitor de astăzi este doar o victorie de etapă. REPowerEU mai are de trecut testul negocierii cu Consiliul în următoarele săptămâni. Până la Crăciun, vom avea rezultatul final. Este CRUCIAL ca, până atunci, Guvernul să se miște repede și să gândească schemele prin care acești bani vor ajunge la români. Fără birocrație, fără tone de hârtii și adeverințe pentru că banii din REPowerEU trebuie să ajungă la oameni în această iarnă și nu mai târziu!

Pentru mine este o victorie dulce-amară. Am reușit să includ în textul adoptat propunerile de sprijin direct pentru cetățeni și IMM-uri și de flexibilizare a folosirii fondurilor cheltuite, însă această victorie este umbrită de amendamentul introdus de europarlamentarii PSD care amenință integritatea reformelor din PNRR.

Ce pot eu să fac în continuare este să atrag atenția că Guvernul României trebuie să fie responsabil, că respectă calendarul de ținte și jaloane prevăzut în PNRR și că va folosi REPowerEU ca pe o oportunitate de a finanța noi măsuri energetice necesare pentru români și economia românească, nu ca pe o ocazie de a încetini sau stopa progresul României în materie de reforme.”

Sursa: digi24.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

26 noiembrie: Masacrul de la închisoarea Jilava. Una din cele mai odioase crime din istoria României

Ziarul Unirea

Publicat

în

“Masacrul de la Jilava” este numele sub care a rămas cunoscută noaptea de 26/27 noiembrie 1940, când un comando al mişcării legionare a executat cu sânge rege 64 de politicieni ce au făcut parte din regimul de autoritate personală condus de regele Carol al II-lea.

Aceştia erau consideraţi responsabili de moartea „Căpitanului” Corneliu Zelea Codreanu şi a altor 300 de membri ai mişcării legionare.

“Masacrul de la Jilava” este numele sub care a rămas cunoscută noaptea de 26/27 noiembrie 1940, când un comando al mişcării legionare a executat cu sânge rege 64 de politicieni ce au făcut parte din regimul de autoritate personală condus de regele Carol al II-lea.

Elit - Gustul Desăvârșit

Aceştia erau consideraţi responsabili de moartea „Căpitanului” Corneliu Zelea Codreanu şi a altor 300 de membri ai mişcării legionare.

Având în vedere starea de haos si dezorganizare care domina ţara în urma pierderilor teritoriale din vara anului 1940, regele Carol al II-lea a demis guvernul Ion Gigurtu şi l-a desemnat pe generalul Ion Antonescu cu formarea noului Consiliu de miniştri în ziua de 4 septembrie 1940.

În ziua următoare, Antonescu este învestit cu puteri depline în stat. Pe fondul continuării manifestaţiilor publice, pe la orele 21:30, Antonescu îi cere lui Carol să abdice.

Într-o atmosferă extrem de tensionată, în dimineaţa zilei de 6 septembrie 1940, Carol al II-lea a semnat un manifest în care anunţă că îi va lăsa fiului său, Mihai, „grelele sarcini ale domniei”.

Pe 8 septembrie 1940, generalul şi-a arogat titlul de „conducător al statului”, astfel că el nu mai trebuia să răspundă pentru actele sale în faţa nici unui for politic.

Partidele istorice, prin președinții lor, Iuliu Maniu şi Dinu Brătianu, nu au mai dorit să facă parte din noul cabinet, astfel că Antonescu a negociat participarea Mişcării Legionare la actul de guvernare.

Astfel încât, pe 14 septembrie, România este declarată „stat naţional-legionar”, Horia Sima, comandantul legionarilor, fiind numit vicepreşedinte al Consiliului de miniştri.

La puţin timp după instalarea ca ministru de Interne a generalului Constantin Petrovicescu, la sugestia lui Horia Sima, în cadrul Ministerului s-a decis constituirea unui corp de poliţie auxiliar, Poliţia legionară. Acesta a avut girul conducătorului statului: „Aveţi toată latitudinea, dublaţi toate elementele de la Siguranţă, de la Poliţie, dublaţi cu legionari, să poarte cămaşă albastră, verde, n-am nimic de spus, dar să facă parte din aparatul oficial”.

Aflaţi la putere, legionarii au trecut de la sine la promovarea politicii proprii, peste capul generalului, deoarece acesta nu acţiona în spiritul ideologiei. Mai mult, colaborarea în guvern între gruparea militară a lui Antonescu şi legionarii lui Horia Sima era marcată de animozităţi. Sub pretextul românizării economiei naţionale, legionarii au procedat la naţionalizarea unor fabrici. De asemenea, ei au creat institiuţii proprii care funcţionau în paralel cu cele oficiale. Cel mai elocvent exemplu este Poliţia legionară, care a început să aresteze fără mandat pe cei care-i considera adversari. Astfel, legionarii au putut declanşa actele de răzbunare.

Printre cei care au fost primii arestați, de noul regim național legionar s-a numărat Mihail Moruzov, fondatorul Serviciul Secret de Informaţii al Armatei (1924), şi adjunctul său, Nicolae Ştefănescu. Moruzov era considerat o persoană „incomodă”, căci din funcţia sa de şef al SSI avea cunoştinţă despre toate evenimentele din timpul regimului carlist şi participase la toate jocurile de culise ale Palatului Regal.

Rolul principal în evenimentele ce se vor derula l-a jucat Ştefan Zăvoianu, prefect legionar al Poliţiei Capitalei, începând cu 5 octombrie 1940. Imediat, acesta a început întocmirea de liste cuprinzând pe cei care participaseră la prigoana legionară. Alexandru Roşianu, subsecretar de stat la Interne, urma să le soluţioneze, în sensul că unele persoane urmau să fie chemate în judecată. Normele legale nu s-au respectat, ci s-a trecut la arestări abuzive, executate de poliţişti legionari, cei în cauză fiind reţinuţi în arestul Poliţiei Capitalei sau încarceraţi la Penitenciarul Jilava. În lunile octombrie şi noiembrie au fost arestaţi şi încarceraţi mai mulţi demnitari din perioada fostului regim.

La sfârşitul lunii noiembrie trebuia să aibă loc şi reînhumarea cu funeralii naţionale a lui Corneliu Zelea Codreanu, iar cei arestaţi erau consideraţi vinovaţi de moartea căpitanului. Sub pretextul colectării de mărturii pentru pregătirea proceselor, Tribunalul Bucureşti a dispus transferarea unora dintre arestaţi la alte închisori, de teama represaliilor. Ştefan Zăvoianu, prefectul legionar al Poliţiei Capitalei, a refuzat să execute directivele. Pe 26 noiembrie 1940 s-a hotărât ca armata să intervină pentru transferarea deţinuţilor.

În acel moment, Zăvoianu a decis că este momentul să se acţioneze de urgenţă. Execuţiile au început la ora 00.30, legionarii folosindu-se de revolvere „Mauser”, adică cele aflate curent în folosinţa gărzii închisorii. Fiecăruia dintre cei căzuţi i s-a mai tras câte un glonţ în cap, pentru a fi siguri de reuşită. În total, la Jilava au fost ucise 64 de persoane:

În aceeaşi noapte au fost asasinaţi la sediul Prefecturii Poliţiei Capitalei şi în pădurea Balota-Vlăsia alţi oficiali din Poliţie. Asasinatele l-au nemulţumit pe Antonescu, care a ordonat dezarmarea Poliţiei Legionare, în data de 29 noiembrie, şi a instituit pedeapsa cu moartea pentru instigarea la rebeliune. Treptat, conflictul dintre legionari şi generalul Antonescu s-a acutizat, culminând cu evenimentele din timpul rebeliunii legionare între 21 – 23 ianuarie 1941.
Citeşte întreaga ştire: Masacrul legionar de la Jilava, una din cele mai odioase crime din istoria României. 64 de înalt demnitari asasinaţi într-o noapte

Iată câteva din personalitățile asasinate în acea noapte:

Gheorghe Argeşeanu, fost prim-ministru
Victor Iamandi, fost ministru de Justiţie
Gabriel Marinescu, fost ministru de Interne, fost prefect al Poliţiei Capitalei
Mihail Moruzov, fost şef al Serviciului Secret de Informaţii
Ion Bengliu, fost comandant al Jandarmeriei
Ştefan Gherovici, fost comandant al Jandarmeriei
Nicolae Ştefănescu, subdirector la SSI
foşti agenţi de poliţie: Gavrilă Ichim, Eugeniu Zugravu, Coman Paraschiv, Ion Balint, Stanciu Lolescu, Gheorghe Comşa, Olimpiu Mărculeţ, Miah Radu, Nicolau Bărbulescu, Gheorghe Boghici, Marin Dumitru, Ion Panova (chestor), N. Bonea, Otto Reiner, Constantin Laurenţiu, P. Malinschi, N. Găman, I. I. Iordache, I. Horwath, V. Horwath, Constantin Bouleţ, P. Patriciu, N. Lescenco, M. Boţu, T. Miron, Dumitru Bilea, Constantin Culeţcu, Spiridon Dumitrescu, N. Bălănuţă
foşti jandarmi: Iosif Dinulescu, I. Stănciuc, Constantin Sorbu, V. Taşcă, N. Zăinescu, Ştefan Niţu, V. Moisescu, N. Bularda, Gheorghe Niculescu, C. Popescu, Gheorghe Oancea, N. Crăciun, P. Gheorghiu.

Aceste asasinate l-au nemulţumit profund pe Antonescu. La 29 noiembrie, generalul a ordonat dezarmarea Poliţiei Legionare şi a instituit pedeapsa cu moartea pentru instigarea la rebeliune. Deşi a fost pus în amplicare începând cu 9 decembrie, ordinul a fost însă transformat de ministrul de Interne în transfer al cadrelor de la Poliţia Legionară la unităţile de poliţie regulate. Conflictul dintre legionari şi generalul Antonescu s-a acutizat treptat, culminând cu evenimentele din timpul rebeliunii legionare între 21 – 23 ianuarie 1941. După aceasta Antonescu preia întreaga putere în stat.

La 9 iulie 1941, Curtea Marţială a Comandamentului Militar al Capitalei, sub preşedinţia prim-preşedintelui, colonel-magistrat Vasile Gelep, începeau dezbaterile în procesul privind asasinatele săvârşite la Jilava. În cadrul aceluiaşi proces, au compărut şi acuzaţii pentru crimele din aceeaşi noapte de la Prefectura Poliţiei Capitalei şi din pădurea Balota-Vlăsia, dar şi cei învinuiţi de sechestrarea şi de asasinarea profesorilor Nicolae Iorga şi Virgil Madgearu. Cercetările au durat din martie până la 21 iunie 1941. Pe 22 iulie 1941 s-au pronunţat sentinţele.

Din totalul celor urmăriţi, doar 17 au compărut în faţa instanţei militare, fiind sub arest preventiv. Un număr de 21 a fost judecat în contumacie (dintre care 20 dispăruţi şi unul mobilizat). În total au existat 20 de condamnări la moarte, cinci au fost condamnaţi la muncă silnică pe viaţă, şase dintre ei au fost condamnaţi la 10 ani de închisoare, iar cinci au fost achitaţi. Execuţia a avut loc pe 28 iulie 1941, la sud-est de Jilava, în locul numit Valea Piersicilor.

Printre cei condamnaţi s-au numărat: Ştefan Zăvoianu, fost prefect legionar al Poliţiei Capitalei, Romulus Opriş, fost chestor legionar, Constantin Orăşanu, adjunctul lui Zăvoianu, Tudor Dacu, informator al Poliţiei Legionare din Prahova, Eremia Şocariciu, chestor-şef al poliţiei legionare ş.a.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Elevii care provin din medii defavorizate vor primi vouchere de 500 de lei pentru îmbrăcăminte și rechizite: Când se vor face plățile

Suciu Andra Ioana

Publicat

în

Elevii care provin din medii vulnerabile vor primi vouchere de 500 de lei pentru îmbrăcăminte și rechizite: Când se vor face plățile

Elevii care provin din medii vulnerabile vor primi în luna decembrie vouchere în valoare de 500 de lei, conform ministrului Investițiilor și Fondurilor Europene, Marcel Boloș. Inițial, banii ar fi trebuit să ajungă la elevi încă de la începutul acestui an școlar.

Marcel Boloș, ministrul Fondurilor Europene, a anunțat că circa 190.000 de elevi vor primi vouchere educaționale în valoare de 500 de lei pentru îmbrăcăminte și rechizite în prima săptămână din luna decembrie.

Elit - Gustul Desăvârșit

În afară de cei 190 de mii, încă 55000 de elevi vor primi voucherele sociale până în luna februarie 2023. În plus, ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene a anunțat că până acum 160.000 de copii proveniți din medii vulnerabile au primit deja banii. În total, în anul școlar 2022-2023 sunt 405.000 de beneficiari de vouchere educaționale.

Vouchere de 500 de lei vor primi doar elevii care sunt defavorizați și care îndeplinesc condițiile impuse de lege. Banii vor putea fi folosiți strict pentru cumpărarea de haine și rechizite.

Normal ar fi fost ca toate voucherele să fie plătite până acum, astfel ca elevii din mediul vulnerabil să poată cumpăra rechizite și îmbrăcăminte la începutul anului școlar. Nu s-au putut distribui toate voucherele pentru că a fost nevoie de aprobare de la Comisia Europeană. Anul acesta școlar numărul solicitărilor a crescut față de anul școlar 2021-2022. Pentru a nu se mai întâmpla asta, ministrul Fondurilor Europene promite un nou sistem pentru acordarea voucherelor educaționale, începând cu anul școlar 2023-2024.

Schimbăm mecanismul în totalitate. Va fi cu o platformă dedicată. Cu inspectoratele școlare merge extraordinar de greu toată procedura. Și noi trebuia să le avem date înainte de începerea anului școlar, ca să se poată cumpăra rechizitele, și în august cumva să virăm acei bani pentru toți beneficiarii.

Lucrăm la un mecanism nou care va presupune ca, înainte de începerea anului școlar, să facem aceste viramente și să regândim, pentru că a crescut semnificativ numărul beneficiarilor acestui program, care este foarte așteptat de părinți și de către elevi”, a mai spus Marcel Boloș. În plus, suma voucherelor educaționale, potrivit lui Marcel Boloș, ar putea crește cu 250 de lei, din anul școlar următor.

„Vrem să le introducem inclusiv cumpărarea de carte, să-și poată cumpăra și cărți, poate chiar să creștem valoarea voucherului de la 500 la 750 de lei, să introducem mai multe facilități pentru a sprijini începutul de an școlar, cu hăinuțe, rechizite școlare, ghiozdan, cărți și tot ce le mai trebuie pentru parcursul educațional”, a mai spus Marcel Boloş.

sursa: playtech.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

VIDEO| Mobilizare EXEMPLARĂ în ajutorul a două familii din Șpring, afectate de un incendiu devastator: După o lună ambele case sunt acoperite și refăcute parțial

Suciu Andra Ioana

Publicat

în

VIDEO| Mobilizare EXEMPLARĂ în ajutorul a două familii din Șpring, afectate de un incendiu devastator: După o lună ambele case sunt acoperite și refăcute parțial

Primarul comunei Șpring a ținut să aducă mulțumiri comunității pentru implicarea de care a dat dovadă în reconstruirea caselor care au ars în urma incendiului din Șpring.

 

Elit - Gustul Desăvârșit

CITEȘTE ȘI: FOTO| APEL UMANITAR pentru o familie din Alba, după ce un incendiu le-a mistuit agoniseala de o viață. Primar: „Orice sprijin este binevenit”

Vreau să vă mulțumesc din suflet tuturor celor care mi-au transmis vorbe frumoase și încurajări, sunt sigură că oricare dintre dumneavoastră ar fi reacționat la fel. Este îngrozitor să vezi cum în 7-8 minute arde agoniseala a două familii care au muncit o viață, fără să ai vreo putere să oprești asta.
În această poveste tristă eu am putut doar să dau alarma în primele minute și să mă asigur că nu sunt oameni în pericol, eroii au fost voluntarii și angajații SVSU Șpring împreună cu viceprimar, pompierii de la ISU Sebes, ISU Alba, care s-au chinuit peste 4 ore să izoleze incendiul, vecinii care s-au implicat, domnii de pe ambulanță, agenții de poliție, toți!

Fiecăruia în parte le mulțumesc în numele familiilor Drăgoi și Novac!
De asemenea, la această oră (după o lună de la incendiu) ambele case sunt acoperite și refăcute parțial, datorită unor oameni EXTRAORDINARI, care au sponsorizat familiile astfel:
Manopera pentru construirea a aprox. 400 mp de acoperiș:

Ghiță Lucan si echipa; (care m-a sunat la prima oră cu glasul tremurând, spunându-mi că ne putem baza pe el)
Betonul pentru centuri a fost asigurat de:
Florea Grup;
Newamport;
Lemnul a fost asigurat de:
Ardeleanul Sebes
Țigla pentru una dintre case a fost donată de domnul:
Tecsa Nelutu
Le mulțumesc din suflet că au răspuns prompt și au sprijinit cu drag cele două familii, Dumnezeu să le întoarcă binele înzecit!

Le mulțumesc cetățenilor care au deschis cu drag ușa consilierilor și a donat fiecare cât a putut, strângându-se (pe bază de semnătură și tabel) aproape 30.000 lei. Mulțumim primariei Șpring și CL Șpring care au aprobat ajutorul de urgență in valoare de 5000 lei pentru fiecare familie! Multumim tuturor oamenilor cu suflet mare care s-au dus personal la cele două familii cu bani, produse sau obiecte necesare! Împreună putem muta munții!” a declarat Iulia Stănilă pe pagina personală de Facebook.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea