13 octombrie: Ziua Mondială a Oului. Istoria oului Fabergé și cum a ajuns de la aliment la obiect de artă

Consumat din necesitate, apoi la recomandarea medicilor, folosit în cosmetică, încondeiat de Paşte, dăruit de ţari şi purtat de ţarine, furat, pierdut, licitat de mari colecţionari, oul este sărbătorit în fiecare a doua vineri din octombrie, în cadrul Zilei Mondiale a Oului.

Iar cel mai de seamă reprezentant este oul Fabergé sau oul cu surprize.

Pe 25 februarie 2015 Fabergé a prezentat un nou ou lucrat în stil imperial, la aceleaşi standarde care i-au adus renumele. “Fabergé Pearl Egg” este decorat cu 139 de perle albe fine şi peste 3.300 de diamante şi marcheză 100 de ani de la crearea ultimului ou imperial.

Este primul dintr-o viitoare serie Fabergé.

Oul imperial

Istoria lor începe în Rusia anului 1885, atunci când ţarul Alexandru al III-lea a comandat o bijuterie în formă de ou, pe care a dăruit-o soţiei sale, Maria Feodorovna. Ingeniosul dar marca a 20-a aniversare a logodnei lor, dar şi sărbătoarea pascală.

Se spune că inspiraţia ţarului pentru acest original cadou a fost un ou deţinut de mătuşa soţiei sale, Prinţesa Marie Wilhelmine a Danemarcei, care în copilăria ţarinei i-a captivat imaginaţia cu poveşti despre acest ou.

De atunci, Peter Carl Fabergé a devenit bijutierul curţii imperiale şi a creat în fiecare an câte o bijuterie sub formă de ou, pe care ţarul o oferea soţiei sale, cu ocazia sărbătorii pascale sau pentru a celebra evenimente importante.

Deşi faima casei Fabergé se identifică cu numele acestuia, Peter Carl Fabergé a fost mai mult un vizionar şi un creator, decât un executant de bijuterii.

Obiceiul familiei Romanov de a dărui ouăle Fabergé s-a transmis mai departe Ţarului Nicolae II, care oferea aceste cadouri mamei şi soţiei sale. În total, 50 de ouă au fost produse pentru ţarii ruşi, însă câteva s-au pierdut.

Tradiţia a fost întreruptă între 1904 si 1905 din cauza războiului ruso-japonez. După Revoluţia Rusa, când casa de bijuterii i-a fost naţionalizată, Peter Carl Fabergé a fugit în Elveţia, unde a şi murit în 1920.

Celebre

Hen Egg

Primul ou, cunoscut sub numele simplu de “ou de găină” (“Hen egg”), a fost creat din aur, învelit în email alb opac, care simula coaja oului. În interior avea un gălbenuş de ou din aur galben mat, care se deschidea pentru a dezvălui un mic pui de găină din aur multicolor. În interiorul puiului se afla o replică de diamant a coroanei imperiale, suspendată cu un mic pandantiv de rubin.

Coronation Egg

Realizat în 1897, cu ocazia încoronării ultimului ţar al Rusiei, Nicolae al II-lea, este poate cel mai frumos dintre ele. Bijutierii au avut nevoie de 15 luni pentru a-l realize. De culoare citron, asemeni rochiei purtată de ţarină, avea în interior o copie în miniatură a trăsurii pe care ţarul a folosit-o la încoronare. Această trăsură a fost fabricată în atelierele lui Fabergé, dar sub supravegherea maestrului care crea trăsurile imperiale.

Standart Yacht Egg

Realizat în anul 1909 din cristal transparent, aur şi email verde, “ascunde” în interior macheta vaporului imperial şi este “străjuit” pe ambele părţi de câte un vultur încoronat.

Caucasus Egg

Creat în 1893 „in memoriam” are una dintre cele mai triste istorii. Realizat din aur, email roşu, diamante şi miniaturi pictate pe fildeş, aduce un omagiu memoriei Marelui Duce George, fratele ţarului Alexandru al III-lea.

Când fratele ţarului s-a îmbolnăvit de plămâni, a fost dus în Caucaz pentru un aer mai curat. A murit în Caucaz şi cu această tristă ocazie a fost creat oul cu email roşu. Ulterior, bijutierului i s-a sugerat să nu mai pună email roşu pe ouă.

Steel Military Egg

Creat în 1916, în plin Război Mondial, se află aum în colecţia arsenalului de la Kremlin.

Țarul Rusiei a cerut ca oul să nu fie din aur sau argint şi să nu fie ornat pietre preţioase, pentru că momentele sunt tragic. Să fie ceva simplu şi realizat fără mare cheltuială. Fabergé a făcut un ou dintr-un metal simplu aşezat pe patru postamente care reprezentau patru bombe.

Marlborough Clock Egg

În America începutului de secol, un mare bogătaş pe nume Vanderbilt, avea o fată, a cărei singură ambiţie era să aibă un titlu nobiliar. A fost căsătorită cu bunicul lui Winston Churchill, ducele de Marlborough şi a devenit ducesă de Marlborough. După căsătorie, mirii au plecat în Rusia, unde au fost primiţi cu onoruri de aristocraţia rusă. Cu această ocazie a fost creat oul “Marlborough Clock”.

La fel de celebre şi bogate în istorii au sunt şi Bobocul de Trandafir (1895), Pelicanul (1898), Lăcrămioarele (1898), Cucul (1900), Oul lui Petru cel Mare (1903), A Cincisprezecea Aniversare (1911), Portocalul (1911), Oul Ţareviciului (1912), Oul de Iarnă (1913) sau Oul Ordinului Sfântul Gheorghe (1916), Constelaţia (1917).

Perfecţiune, lux, eleganţă

Bijutierii din atelierele Fabergé lucrau uneori peste un an pentru realizarea unui singur ou. Ei amestecau aurul cu nichelul, paladiul şi argintul, cu alama, diamantele, rubinele şi safirele, cu cristalul şi pietrele ornamentale – jadul, agatele, calcedoniile, cuarţul.

Suprafaţa oului este întâi tratată pentru a obţine striaţii şi uşoare schimbări de nuanţe (tehnica “guilloche”), apoi sunt suprapuse straturile de smalţ în stilurile Rococo sau Art Nouveau.Bijuterii exclusiviste, pentru miliardarii lumii.

De-a lungul timpului, Fabergé a creat 65 de ouă, dintre care 57 au rezistat până în prezent. Bijuteriile produse iniţial exclusiv pentru ţarii Rusiei au avut un mare success şi au fost comandate şi de alţi clienti.

Un miliardar rus, Viktor Vekelberg, are o colecţie de nouă ouă Fabergé, iar cel mai scump ou a fost comandat de familie Rotschild.

Oul Rotschild a fost vândut la o licitaţie organizată în Londra, în 2007, pentru suma de 18,5 milioane de dolari. Bijuteria a fost cumpărată de Muzeul Naţional de Artă din Rusia cu scopul de a-l readuce în patrimoniul naţional.

Cel de-al doilea ou Fabergé ca valoare este Oul de Iarna, produs in 1913, care s-a vandut cu 9,6 milioane de dolari si este urmat de o bijuterie cumparata cu 2,5 milioane de dolari.Unul dintre marii colecţionari ai acestor bijuterii a fost afaceristul american Forbes, care a deţinut nouă ouă, cu o valoare estimată în 2004 la peste 100 milioane de dolari. Prima bijuterie din această colecţie achiziţionată de Forbes este Oul „Marlborough Clock”.

Un alt mare admirator al lui Fabergé a fost industriaşul Emanuel Nobel, nepotul lui Alfred Nobel, care a comandat în 1913 un „ou de gheaţă”.

Intrat în aristocraţia rusă, Nobel dădea multe recepţii în palatul său de la Sankt Petersburg, iar la masă, în faţa fiecărei doamne aşeza câte un ou Fabergé în floare de gheaţă.

Cea mai nouă ştire legată de un ou Fabergé este cea din februarie 2015, când un american dealer de fier vechi din Midwestern, a cumpăart de la o piaţă de vechiruti un ou de aur cu suma de 13.000 de dolari. După ce a încercat fără succes să îl vândă (potenţialii cumpărători spuneau că e prea scump), a decis să îl supună unei expertise de specialitate. Aşa a descoperit că este fericitul posesor al unui autentic Fabergé a cărui valoare de catalog era de 33 de milioane de dolari. Este unul dintre cele opt dispărute.

Acesta conţinea un ceas Vacheron Constantin, dăruit de ţarul Alexandru al III-lea soției sale, ţarina Maria Feodorovna, de Paște, în 1887.

Astăzi creaţiile Fabergé pot fi admirate în muzee din Statele Unite ale Americii şi Rusia, în timp ce câteva se află în posesia colecţionarilor privaţi.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI