Rămâi conectat

Actualitate

11 februarie 1866: Domnitorul Alexandru Ioan Cuza este forțat să abdice: Se constituie Locotenența Domnească

Publicat

în

La 11 februarie 1866 Alexandru Ioan Cuza este silit să abdice ca urmare a conjuraţiei pregătite de “monstruoasa coaliţie” (conservatori şi liberali radicali). Se formează o locotenenţă domnească, compusă din Lascăr Catargiu (reprezentant al Moldovei şi al conservatorilor), generalul Nicolae Golescu (reprezentant al Munteniei şi al liberarilor) şi colonelul Nicolae Haralambie (reprezentant al armatei), precum şi un guvern provizoriu, condus de Ion Ghica (prim-ministru şi ministru de externe).

O parte din elita politică a noului stat România, creat în baza a două principate româneşti: Moldova şi Valahia (Muntenia), considera că reformele în stil occidental ale lui Cuza veneau prea repede. Unii dintre marii proprietari de terenuri se temeau de desproprietăriri în folosul ţăranilor. Se contura tot mai mult ideea precum că adevărata suveranitate, faţă de Imperiul Otoman, România o poate obţine doar sub un principe străin. În baza acestui ultim deziderat se va crea viitoarea coaliţie din reprezentanţii a unor tabere diametral opuse, lucru care va mira toată lumea. Coaliţia dintre conservatorii cei mai de dreapta şi liberalii cei mai de stînga, cu complicitatea comandanţilor unor unităţi militare, va fi numită ulterior şi monstruoasa coaliţie.

CITEȘTE ȘI: Reformele lui Alexandru Ioan Cuza și Unirea Principatelor Române din 24 ianuarie 1859

În noapte de 22 pe 23 februarie 1866 (stil nou), la orele 5, au pătruns în palat un grup de ofiţeri cu pistolul în mînă silindu-l pe principele Cuză să semneze abdicarea. Ulterior, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a fost obligat să se îmbrace în haine civile şi a fost scos din palat, printre două rînduri de soldaţi care primiseră ordin strict să stea întorşi cu spatele pentru a nu-l vedea pe fostul domn. Atît de mari erau temerile complotiştilor în privinţa unei eventuale reacţii violente a soldaţilor, cu toţii fii de ţărani împroprietăriţi de Cuza.

Elit - Gustul Desăvârșit

A doua zi, fostului domnitor i s-a permis să plece spre Austria de unde el niciodată n-a revenit şi unde niciodată făcînd vreo plîngere, repetînd mereu că şi el dorise venirea unui principe străin. Alexandru Ioan Cuza a murit în exil la vîrsta de 53 ani, relativ tînăr, în 1873.

Această abdicare silită putea avea consecințe grave pentru România, pentru că:

– după înlăturarea lui Cuza, satele au fost înspăimântate că reforma agrară nu va mai avea loc.

– la 3 aprilie 1866 la Iași a avut loc o demonstrație (orchestrată de Rusia) a Mișcării Separatiste care a cerut anularea unirii Moldovei cu Țara Românească și a promovat un candidat obscur la tronul Moldovei: Nunuță Roznovanu,

– Poarta Otomană a mobilizat armata la Dunăre pentru a interveni în România, unirea fiind recunoscută doar pe timpul domniei lui Cuza.

CITEȘTE ȘI: Codul lui Cuza, primul Cod Penal din România. Care erau prevederile acestuia în cazurile de corupție

Locotenența Domnească

În timpul Locotenenței Domnești a ființat și un guvern provizoriu, sub conducerea lui Ion Ghica, acesta deținând și portofoliul afacerilor externe.

Principala preocupare a Locotenenței Domnești a fost găsirea cât mai grabnică a unui principe străin dispus să preia tronul României. De asemenea, a avut de respins mișcări separatiste, precum cea de la Iași din 3 aprilie 1866, organizată de elemente boierești și sprijinită de forțe externe care doreau anularea Unirii din 1859.

Chiar în prima zi a ființării acestei Locotenențe (11 februarie), Camera și Senatul se reunesc sub președinția mitropolitului primat Nifon și aleg ca domnitor al Principatelor Române Unite pe „Alteța sa regală Filip Eugeniu Ferdinand Maria Clement Balduin Leopold George, comite de Flandra și Duce de Saxonia, sub numele de Filip I”. După refuzul acestuia, pe data de 19 martie Ion C. Brătianu se deplasează, cu acordul guvernului, la Düsseldorf pentru a încerca să obțină acceptul principelui Carol Ludovic de Hohenzollern de a deveni domnul României, ceea ce și reușește.

Pe 30 martie 1866 Locotenența Domnească dă o proclamație către popor prin care recomandă alegerea, în plebiscitul ce va urma, a principelui Carol ca domnitor al României. În urma consultării voinței populare (2 – 8 aprilie) rezultatul a fost de 685.869 voturi pentru, 12.837 abțineri și 224 voturi contra.

În perioada 9 – 17 aprilie 1866 s-au desfășurat alegerile pentru Adunarea Electivă, devenită acum Adunare Constituantă. Lucrările acesteia au fost deschise la 28 aprilie, cu un mesaj din partea Locotenenței:

„Națiunea v-a delegat puterile sale și v-a fixat reprezentațiunea ei legală, ea așteaptă dar, ca și guvernul, cu nerăbdare, dar cu cea mai neclintită credință, să dați aspirărilor, voinței, actelor ei, consacrațiunea D-voastră ca să puneți astfel un capăt bănuielilor, neliniștii, ca să curmați îndată toate durerile ce ne bântuie de ani lungi, toate pericolele de care necontenit furăm amenințați.”

În urma dezbaterilor, 109 deputați s-au pronunțat pentru alegerea principelui Carol, în vreme ce 6 s-au abținut. S-a adoptat o declarație în concordanță cu rezultatele voturilor. Tot în aceeași zi, Locotenența Domnească înaintează Adunării Constituante proiectul noii Constituții, urmând ca la 3 mai să facă același lucru și cu Legea electorală.

Locotenența Domnească a luat sfârșit la 10 mai 1866, o dată cu depunera jurământului (citit în limba română de Nicolae Haralambie) de către domnitorul Carol I.

Sursa: unitischimbam.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Războiul din Ucraina ar putea duce la recesiune în țările vulnerabile. Avertismentul șefului FMI

Publicat

în

Războiul din Ucraina ar putea duce la recesiune în țările vulnerabile. Avertismentul șefului FMI

Kristalina Georgieva a prezis faptul că anul 2022 va fi un an dificil și a refuzat să excludă o recesiune globală în cazul în care condițiile se vor înrăutăți semnificativ.

Şeful Fondului Monetar Internaţional (FMI) a declarat că războiul din Ucraina a întunecat perspectivele economiei mondiale şi ar putea duce la recesiune pentru ţările mai vulnerabile.

Elit - Gustul Desăvârșit

Întrebată în cadrul unei sesiuni privind economia mondială la reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial de la Davos, Elveţia, dacă FMI prognozează o recesiune globală, Georgieva a răspuns: „Nu în acest moment. Asta nu înseamnă că una este exclusă”.

Directorul general al FMI a declarat că organizaţia sa a retrogradat recent perspectivele de creştere pentru 143 dintre statele sale membre, care reprezintă 80% din producţia mondială.

„De atunci, orizontul s-a întunecat”, a spus ea, subliniind că impactul războiului din Ucraina a fost amplificat de înăsprirea condiţiilor financiare, de creşterea dolarului american şi de încetinirea creşterii economice în China.

FMI preconizează în prezent o creştere globală de 3,6% în acest an, iar Georgieva a spus că este departe de a deveni negativă.

„Ceea ce am putea vedea este o recesiune în unele ţări vulnerabile. Acestea nu şi-au revenit după criza Covid. Sunt foarte dependente de importurile din Rusia, de energie sau de alimente, şi au deja un mediu oarecum mai slab.”

Vicecancelarul german Robert Habeck avertizează asupra riscurilor unei recesiuni mondiale

Robert Habeck, vicecancelar al Germaniei şi ministru al Economiei, a avertizat luni, în discursul rostit la Forumul Economic Davos, că există riscul unei recesiuni mondiale, în contextul multiplelor crize internaţionale. Robert Habeck a amintit că în prezent există cel puţin patru crize de amploare, cea a inflaţiei, criza energetică, resursele alimentare limitate şi criza climatică.

„Nu vom putea rezolva problemele dacă ne concentrăm doar pe una dintre crize. Iar dacă nu rezolvăm niciuna dintre aceste probleme, eu sunt îngrijorat că ne îndreptăm spre o recesiune mondială”, a afirmat Robert Habeck, vicecancelar al Germaniei şi ministru al Economiei şi Protecţiei Climei, în discursul rostit la Forumul Economic de la Davos, potrivit publicaţiei Handelsblatt.

Vicecancelarul german a atras atenţia că o recesiune globală ar genera efecte grave din punctul de vedere al imposibilităţiii contracarării modificărilor climatice, apărând şi riscurile instabilităţii.

Robert Habeck a pledat pentru acţiuni economice comune pe plan internaţional. „Trebuie să menţinem pieţele internaţionale deschise”, a subliniat el, cerând modificarea reglementărilor în sensul intensificării cooperării şi solidarităţii.

Sursa: romaniatv.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Suspendarea angajărilor la stat. Premierul Ciucă: Procedurile în derulare îşi urmează cursul şi după 1 iulie

Publicat

în

Suspendarea angajărilor la stat. Premierul Ciucă: Procedurile în derulare îşi urmează cursul şi după 1 iulie

În cursul zilei de marți, 24 mai, primul ministru Nicolae Ciucă, a declarat, cu privire la suspendarea angajărilor la stat începând cu 1 iulie, că acolo unde există proceduri în derulare pentru angajări, îşi urmează cursul chiar dacă se depăşeşte această dată.

„Decizia s-a luat aseară, iar acolo unde procedurile sunt în derulare, ele îşi urmează cursul, (…) chiar dacă trec de 1 iulie. Atât timp cât procedurile au început, nu putem să întrerupem procedurile”, a spus Ciucă, după ce a participat la simpozionul „PNL între prima şi a doua modernizare a României: 147 de ani de liberalism”, organizat la Biblioteca Centrală Universitară.

El a afirmat că în această perioadă nu urmează să se discute despre reforma administraţiei.

Elit - Gustul Desăvârșit

„În această perioadă nu urmează să discutăm problema unei reforme administrative, atât timp cât în momentul de faţă Guvernul este angajat în gestionarea unei situaţii de criză, iar în aceste condiţii avem nevoie de stabilitate”, a mai spus premierul.

Ciucă a precizat că primele măsuri din pachetul „Sprijin pentru România” sunt peste 90% închise.

Întrebat dacă noile măsuri propuse de coaliţie sunt primele în contextul unei crize economice, el a răspuns: „Sunt măsuri prin care dorim să asigurăm atât echilibru economic, cât şi stabilitate”.

Coaliţia de guvernare a decis, luni, lansarea unui nou pachet de măsuri sociale şi economice „Sprijin pentru România”, în valoare de 1,1 miliarde euro. Este vorba de: amânarea pentru 9 luni a ratelor la bănci pentru cetăţenii şi companiile care se confruntă cu dificultăţi financiare din cauza crizelor multiple din ultima perioadă; acordarea unui sfert din diferenţa de salariu, în conformitate cu Legea salarizării unitare, cuvenită categoriilor de salariaţi din sistemul public; acordarea unui sprijin unic de 700 de lei pentru toţi pensionarii cu pensii sub 2.000 lei.

Măsurile vor fi aplicate la data de 1 iulie.

Totodată, Guvernul va lua măsuri pentru consolidarea fiscală şi respectarea angajamentelor privind deficitul public, astfel: diminuarea cheltuielilor bugetare cu cel puţin 10%, cu excepţia celor cu investiţiile, salariile, pensiile, asistenţa socială; suspendarea angajărilor la stat; creşterea colectării veniturilor la bugetul general consolidat al statului cu 10 miliarde de lei; accelerarea absorbţiei fondurilor europene din cadrul programelor operaţionale şi al PNRR.

Sursa: dcbusiness.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Spațiul Privat Virtual de la ANAF se îmbunătățește: La ce va ajuta noua funcționalitate

Publicat

în

Spațiul Privat Virtual de la ANAF se îmbunătățește: La ce va ajuta noua funcționalitate

SPV (Spațiul Privat Virtual), serviciul gratuit de la ANAF, care pune la dispoziția utilizatorilor o serie de activități fiscale și îi scutește pe aceștia de statul la cozi, la ghișeele instituțiilor, se îmbunătățește cu o nouă opțiune pentru cei aproximativ două milioane de cetățeni români care au cont.

Cu ajutorul SPV, românii pot, printre altele, să depună declarații sau cereri, pot solicita documente sau au ocazia de a verifica situația fiscală proprie. Datorită unui proiect de lege proaspăt lansat de Fisc în transparenţă decizională, românii care au conturi în SPV vor beneficia și de funcționalitatea „formular de contact”.

La ce te va ajuta noua funcționalitate, concret

Elit - Gustul Desăvârșit

Cu ajutorul acestei noi opțiuni, pot fi adresate cereri de îndrumare şi asistenţă în domeniul legislaţiei fiscale și în domeniul tehnologiei informaţiei, sesizări, petiţii, reclamaţii, conform documentului consultat de Economica.net.

De notat faptul că pentru multe categorii de contribuabili înscrierea în SPV est încă opțională, dar înregistrarea în SPV a devenit obligatorie, începând cu 1 martie 2022, pentru transmiterea cererilor, înscrisurilor sau a oricăror altor documente către organele fiscale, de către contribuabilii care desfăşoară activităţi economice într-o formă de activitate autorizată.

Obligativitatea se adresează, conform legii, persoanelor juridice, asocierilor și altor entități fără personalitate juridică, persoanelor fizice care desfășoară o profesie liberală sau exercită o activitate economică în mod independent ca persoane fizice autorizate, întreprinderilor individuale și întreprinderilor familiale.

De reținut că persoanele fizice sau juridice care dețin certificate digitale calificate pot solicita înregistrarea ca utilizatori SPV pe baza acestora.

Ce alte noutăți mai are ANAF, în această perioadă

O altă noutate pe care ANAF o transmite în această perioadă face referire la persoanele care câștigă venituri din activități independente. 25 mai 2022 este termenul limită până la care se poate depune Declarația Unică. Persoanele care nu depun documentul pot fi sancționate cu o amendă ce poate ajunge până la 500 de lei!

Anul acesta, Declarația Unică vine cu modificări importante. De exemplu, și pensionarii trebuie să depună Declarația în anumite condiții.

„Astfel, aceștia nu sunt scutiți de depunerea declarației unice și plata dărilor fiscale pentru veniturile pe care le obțin, pe lângă pensie, din activități independente, din drepturi de proprietate intelectuală (cu excepția celor pentru care impozitul se reține la sursă), cedarea folosinței bunurilor (chirii), din activități agricole, silvicultură și piscicultură pentru care venitul net se stabilește în sistem real, transferul titlurilor de valoare şi orice alte operaţiuni cu instrumente financiare sau venituri din alte surse pentru care există obligația depunerii acestei declarații.

Dacă au obținut astfel de venituri anul trecut, pensionarii trebuie să depună Declarația Unică și să plătească dările aferente până la 25 mai. Potrivit Codului fiscal, impozitul datorat pentru veniturile enumerate mai sus este de 10%”, explică specialiștii EY România.

Sursa: playtech.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare