Rămâi conectat

Ştirea zilei

Vocea de departe. Incursiune în lumea comunicării

Publicat

în

Expoziţia „Vocea de departe. Incursiune în lumea comunicării”, organizată de Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia în colaborare cu Muzeul Judeţean Buzău şi Muzeul Judeţean de Istorie Braşov, prezintă publicului albaiulian şi tuturor turiştilor care vor păşi în vara aceasta în Muzeul Unirii din Alba Iulia o colecţie de 70 de aparate de telefonie şi centrale telefonice din perioade diferite, cea mai veche piesă datând din 1898.
„Colecţia ilustrează, pe de o parte, importanţa pe care omenirea a acordat-o totdeauna ideii de comunicare care presupune comuniunea membrilor ei şi, pe de alta, eforturile susţinute în acest sens pentru facilitarea, dezvoltarea şi eficientizarea comunicării la distanţă”, ne-a declarat Ionela Mircea, cercetător la muzeul albaiulian.
Cele 70 de aparate de telefonie prezentate în expoziţie aparţin Muzeului Judeţean Buzău, fac parte dintr-o colecţie mai amplă, de peste 100 de piese de provenienţă străină sau românească, majoritatea telefoanelor fiind donate de colonelul Nicolae Antohi care a început colecţionarea lor din 1975. Colecţia muzeului buzoian e cea mai mare colecţie de profil de la noi din ţară. Toate piesele, restaurate cu elemente componente originale, sunt în stare de funcţionare. Sunt telefoane civile şi militare, de masă şi de perete, telefoane publice, staţii de emisie-recepţie şi centrale telefonice, cu baterie locală, cu baterie centrală şi automate, din Marea Britanie, Germania, Franţa, Suedia, Belgia, Austria, Ungaria, Polonia, Bulgaria, Rusia, România.
Aparatele sunt realizate de firme celebre, unele dintre acestea încă pe piaţă cu mari cifre de afaceri, altele reorganizate sub alte sigle sau chiar dispărute. Numeroase sunt aparatele Ericsson, cea mai veche piesă a colecţiei fiind un model BL de masă Ericsson 1898 realizat în Suedia, cu baterie locală, precursor al circuitului imprimat, o piesă cu totul specială datorită vechimii şi designului. Modelul a fost fabricat pe o perioadă de aproape 20 de ani, începând cu 1898 până prin 1920. Firma germană Siemens – Halske este reprezentată în expoziţie prin 9 piese datate între 1931-1938. Câteva modele au fost realizate în Austria sub sigla Schrack -Wien (WSW). Deosebite sunt şi modele din Marea Britanie, din Belgia şi Franţa. Printre piesele expuse se găsesc două modele de telefon cu disc, un Anvers care datează din 1934 şi un London de perete din aceeaşi perioadă. Telefoanele cu disc funcţionau prin formarea unui număr pe cadran prin tragerea discului de formare în sensul acelor de ceasornic, moment în care linia era întreruptă de numărul de ori echivalent cifrei formate, cifra 0 întrerupând linia de 10 ori.
România este reprezentată în expoziţie de aparate de telefonie realizate la Electromagnetica şi Vestitorul. Sunt modele diverse cu baterie locală, centrală şi automate, de masă şi de perete, civile şi militare, dintre acestea detaşându-se un telefon de masă automat, tip secretariat, seria artizanală, realizat în 1950. Lucrat de către deţinuţii politici din penitenciarele româneşti, modelul a fost fabricat într-o serie mică, până la 100 de bucăţi, şi a fost introdus în birourile Comitetului Central al Partidului Comunist Român începând cu anii 1947-1948, fiind folosit până prin 1970 când a fost înlocuit cu aparate R.F.T. Se presupune că piesa din colecţia muzeului buzoian ar fi aparţinut fostului lider comunist Gheorghe Gheorghiu Dej.
Interesante sunt şi cele câteva centrale telefonice expuse, unele dintre ele prevăzute cu 5 linii asemenea modelului Siemens-Haske produs în Germania în anii ’30 ai secolului trecut, altele cu o capacitate de susţinere de până la 10 linii, cum este cazul centralei Vestitorul, produsă în România în 1943.
Materialele folosite pentru realizarea lor au fost plasticul, ebonita, metalul cromat sau vopsit, aluminiul, sticla, lemnul, cauciucul, tehnica realizării fiind diferită, turnarea, presarea, ambutisarea, cromarea, etc
În timp, telefonia a cunoscut o dezvoltare continuă, aparatele fixe au devenit tot mai sofisticate atât în ceea ce priveşte designul cât şi performanţa tehnică, fiind înzestrate cu roboţi care înregistrează apelurile, cu aparate de fotografiat şi camere de filmat.
Mai mult decât atât, după inventarea telefoniei mobile, trendul în acest domeniu a fost unul permanent ascendent, astăzi omenirea confruntându-se cu pericolul renunţării la comunicarea directă interumană în favoarea celei cu ajutorul diverselor mijloace pe care ştiinţa şi tehnica le-au pus la dispoziţie în ultimele decenii.(M.D.)

Publicitate

Ştirea zilei

Admitere în magistratură 2021. Taxa, numărul de locuri de la INM și calendarul examenelor

Publicat

în

Admitere în magistratură 2021. Taxa, numărul de locuri de la INM și calendarul examenelor

Organizarea concursului de admitere la Institutul Național al Magistraturii, la București, în perioada 30 iulie 2021 – 5 aprilie 2022, a fost hotărât, în unanimitate, de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturiim arată caledarul pentru desfășurarea concursului propus de Institutul Naţional al Magistraturii.

De asemenea, Plenul CSM a hotărât scoaterea la concurs a 300 de locuri de auditori de justiţie (175 judecători şi 125 procurori), a câte unui post de personal de specialiate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor pentru fiecare din instituţiile: Institutul Naţional al Magistraturii, Inspecţia Judiciară, a 4 posturi în cadrul Ministerului Justiţiei (din care un post în Ministerul Justiţiei; un post în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate; un post în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie; un post în cadrul Direcţiei Naţionale de Probaţiune), un post în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, un post în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din schema Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova.

Electrica Furnizare Discount
Taxa de înscriere la concursul de admitere la INM este în cuantum de 1.400 de lei

De asemenea, Plenul CSM a desemnat preşedintele şi vicepreşedinţii comisiei de organizare a concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, precum şi membrii acestei comisii. Totodată, Plenul CSM a hotărât, în unanimitate, organizarea concursului de admitere în magistratură, la Bucureşti, în perioada iulie 2021-martie 2022, conform calendarului propus de Institutul Naţional al Magistraturii.

Instituţia a aprobat numărul şi posturile de judecător care urmează a fi scoase la concursul de admitere în magistratură (75 de posturi), numărul şi posturile de judecător în privinţa cărora se poate dispune suplimentarea în condiţiile art.3 alin.3 din Regulament (23 de posturi), numărul şi posturile de procuror care urmează a fi scoase la concursul de admitere în magistratură (50 de posturi), numărul şi posturile de procuror în privinţa cărora se poate dispune suplimentarea în condiţiile art.3 alin.3 din Regulament (10 posturi).

Sursa: observatornews.ro

Citește mai mult

Ştirea zilei

Incendiu de vegetație la Ampoița: Intervine Detașamentul de Pompieri din Alba Iulia pentru lichidarea flăcărilor

Publicat

în

Un incendiu a izbucnit  în cursul zilei de vineri, 30 iulie, în localitatea Ampoița din județul Alba.

Din primele informații, Detașamentul de Pompieri din Alba Iulia intervine pentru lichidarea incendiului.

Electrica Furnizare Discount

De asemenea, ar fi vorba despre un incendiu de vegetație.

În cadrul intervenției au fost alocate trei autospeciale pentru stingere cu apă și spumă.

Citește mai mult

Ştirea zilei

Angajatorii români, AMENDAȚI de Stat, cu peste 250 000 de lei, pentru că nu au respectat drepturile imigranților la locul de muncă

Publicat

în

Poliţiştii de imigrări, în ultima săptămână, au emis cetăţenilor străini şi europeni peste 1400 de documente privind şederea sau rezidenţa pe teritoriul României, în diverse scopuri. Au fost primite 1200 de cereri de avize de angajare şi aproximativ 1100 de solicitări de viză. S-au înregistrat 142 de cereri de acordare a unei forme de protecţie internaţională, iar pentru 44 de persoane au fost întocmite hotărâri de respingere a cererilor.

De asemenea, au fost aplicate 23 de sancțiuni contravenţionale cu amendă în valoare de 259.100 lei, cetăţenilor străini şi angajatorilor pentru nerespectarea prevederilor legale privind regimul juridic al străinilor şi angajarea în muncă a acestora.

Prioritățile operative ale polițiștilor din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări, în această perioadă, au vizat controlul permanent asupra respectării legalității șederii în România a străinilor, asigurarea accesului neîngrădit la procedura de azil, combaterea migrației ilegale și a muncii nedeclarate.

Electrica Furnizare Discount

De asemenea, o atenție sporită a fost acordată implementării tuturor recomandărilor și măsurilor dispuse pentru prevenirea și limitarea răspândirii infectării cu virusul SARS-Cov-2.
Astfel, în ultima săptămână, în ceea ce priveşte admisia în România, au fost primite peste 1000 de solicitări de viză depuse la misiunile diplomatice din străinătate, dintre care 813 au fost avizate favorabil.

Totodată, au fost înregistrate aproximativ 1000 de cereri de prelungirea a dreptului de ședere pentru diferite perioade de timp. Cetățenilor străini le-au fost emise peste 1200 de permise de ședere temporară și pe termen lung, iar europenilor 224 de certificate și cărți de înregistrarea rezidenței.
Principalele scopuri pentru care străinii şi-au stabilit reşedinţa pe teritoriul României sunt angajare în muncă și conexe dreptului la unitatea familiei.

Polițiștii de imigrări au efectuat 16 acţiuni şi controale, cu efective proprii şi în colaborare cu structuri având atribuţii în domeniul ordinii şi siguranţei publice, pe linia prevenirii şi combaterii şederii ilegale și a muncii nedeclarate a cetăţenilor străini.
În urma acțiunilor întreprinse, la nivel național, au fost depistați 59 de cetățeni străini în ședere ilegală. De asemenea, pentru 28 au fost emise decizii de returnare în vederea îndepărtării de pe teritoriul României, 19 persoane au fost îndepărtate sub escortă, iar pentru 26 a fost dispusă măsura de luare în custodie publică, până la returnarea lor de pe teritoriul țării noastre.
Au fost primite aproximativ 1200 de cereri de eliberare a unor avize pentru angajarea în muncă, cele mai multe pentru lucrărori permanenți.

Polițiștii de imigrări au aplicat 23 de sancţiuni contravenţionale cu amendă în valoare de 259.100 lei, cetăţenilor străini şi angajatorilor pentru nerespectarea prevederilor legale privind regimul juridic al străinilor şi angajarea în muncă a acestora.

În aceeași perioadă, au fost înregistrate 142 de cereri de azil, solicitanții aflându-se în diverse stadii de procedură. De asemenea, 24 de solicitanți au primit protecția statului român, iar pentru 44 de cetățeni străini au fost emise hotărâri de respingere a cererilor de acordare a unei forme de protecție internațională.

Acțiunile polițiștilor de imigrări de prevenire şi combatere a şederii ilegale şi muncii nedeclarate vor continua și recomandăm cetățenilor străini să respecte legalitatea șederii în România și măsurile dispuse de autorități în eforturile de limitare a răspândirii virusului SARS-CoV-2.

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare