Cum justifică rușii cererea de retragere a trupelor NATO din România?

Administraţia Vladimir Putin argumentează, în solicitările privind garanţiile de securitate, că este necesară revenirea la arhitectura de securitate anterioară anului 1997, astfel că NATO trebuie să retragă trupele şi echipamentele militare inclusiv din România şi Bulgaria.

„Este vorba despre retragerea trupelor străine, a echipamentelor şi armamentului, precum şi de alte măsuri în sensul restabilirii configuraţiei din 1997 în cazul ţărilor care nu erau membre NATO în acel moment, iar aici sunt incluse Bulgaria şi România”, anunţă Ministerul de Externe de la Moscova, conform agenţiei Tass, informează Mediafax.

Rusia aminteşte că a semnat în mai 1997 cu NATO Tratatul fondator privind Relaţiile, Cooperarea şi Securitatea, un act care stabilea că cele două părţi „nu se consideră adversare” şi prin care erau definite „mecanisme de consultare, cooperare, proceduri decizionale comune şi acţiuni comune”. Ungaria, Polonia şi Cehia au aderat la NATO în 1999, urmate de Romania, Bulgaria, Letonia, Lituania, Estonia, Slovacia şi Slovenia în 2004. Albania şi Croaţia au devenit membre NATO în 2009, Muntenegru în 2017 şi Macedonia de Nord în 2020.

Administraţia Vladimir Putin a criticat de nenumărate ori iniţiativa SUA de a instala elemente antirachetă, în cadrul NATO, în România şi Polonia, acuzând că aceste sisteme pot fi utilizate inclusiv în scop ofensiv. Washingtonul şi NATO susţin că instalaţiile antirachetă din Europa nu sunt îndreptate contra Rusiei, vizând contracararea ameninţărilor balistice din ţări precum Iranul. Administraţia Vladimir Putin cere Statelor Unite şi Alianţei Nord-Atlantice garanţii că nu vor instala echipamente militare ofensive în apropierea frontierelor ruse. De asemenea, Rusia se opune extinderii NATO spre est.

Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti a respins ca fiind inoportună și lipsită de fundament poziţia Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe flancul estic al NATO. MAE reamintește că prezența NATO în statele aliate, care este rezultatul deciziilor adoptate la cel mai înalt nivel de către liderii aliați și implementate de structurile aliate politice și militare responsabile în acest sens, este o reacție strict defensivă la comportamentul tot mai agresiv al Federației Ruse în Vecinătatea Estică, „mai ales începând cu anul 2014, când teritoriul ucrainean Crimeea a fost ilegal ocupat de către Rusia”, potrivit unui comunicat transmis, vineri, de Ministerul Afacerilor Externe. „Acest comportament continuă să se intensifice în prezent, în ciuda încercărilor NATO de a se angaja în dialog constructiv”, arată MAE.

„Solicitarea ca postura forțelor NATO în toate statele Alianței care au aderat după 1997, inclusiv trupe, să fie redusă conform cerințelor Moscovei figurează deja în propunerile Rusiei cu privire la securitatea europeană, făcute publice în luna decembrie 2021. Această solicitare a fost deja respinsă fără echivoc ca inacceptabilă de către Alianța Nord-Atlantică atât public, cât și în cadrul dialogului NATO cu Rusia și, respectiv, SUA-Rusia. O astfel de solicitare este inadmisibilă și nu poate face obiectul unei negocieri, având în vedere că postura de descurajare și apărare este nemijlocit conectată cu, și este parte intrinsecă a mecanismului de apărare colectivă al NATO, asupra căruia niciun stat terț nu poate avea drept de veto. Aliații au menționat ferm că vor continua politica de consolidare a securităţii și apărării colective, inclusiv prin prezența trupelor aliate pe teritoriul aliaților estici”, subliniază MAE.

Ministerul Afacerilor Externe menționează că, alături de aliații săi, România va continua să susțină ferm, cu argumente bazate pe evoluțiile de securitate din Vecinătatea Estică, importanța consolidării flancului estic al NATO. „În acest sens, autoritățile române au salutat anunțurile recente ale SUA și Franței privind intenția de amplasare de trupe în România, ca parte a posturii de descurajare și apărare aliate. Totodată, România își exprimă speranța că procesul de dialog deschis cu Federația Rusă în această perioadă va continua și va conduce la dezescaladarea situației de securitate, spre beneficiul întregului spațiu euroatlantic”, potrivit MAE.

Președintele României, Klaus Iohannis, a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), pentru miercuri, 26 ianuarie 2022, începând cu ora 13:00, la Palatul Cotroceni, în contextul situației de securitate în zona extinsă a Mării Negre. Pe ordinea de zi a ședinței CSAT de miercuri, de la ora 13.00, sunt incluse subiecte referitoare la situația de securitate în zona extinsă a Mării Negre și pe flancul estic al NATO.

sursă: stiripesurse

Florin Cîțu, despre ALEGERILE din 2024: „Încep un turneu în filialele PNL. Vreau ca PNL să fie cel mai mare partid politic din România”

Preşedintele PNL, Florin Cîţu, a anunţat, vineri, la Alba Iulia, după o întâlnire cu liberalii din judeţul Alba, că începe un turneu prin filialele din ţară ale partidului în vederea pregătirii alegerilor din 2024.

„Am venit aici ca preşedinte al PNL pentru că prin această vizită încep un turneu în filialele PNL. După congres e bine să vedem cum ne pregătim, pentru că timpul trece şi alegerile din 2024 sunt foarte aproape, chiar dacă nu ne dăm seama acum, şi trebuie să ne pregătim”, a spus liderul liberal.

Întrebat dacă turneul prin filiale are legătură cu faptul că în spaţiul public au fost voci din PNL care au afirmat că ar trebui să fie organizat un congres al partidului mai devreme decât a fost stabilit, Cîţu a răspuns că „nu are legătură”.

Florin Cîţu a menţionat că vrea să ajungă anul acesta în toate filialele de partid din ţară.

„Având în vedere că suntem încă în pandemie o să fiu limitat de timp, dar voi face şi online întâlniri cu colegii mei, după aceea voi merge în vizită, deci va fi tot anul acesta, nu doar anul acesta, voi merge până în 2024, dar anul acesta vreau să merg iarăşi în toate filialele, trebuie să pregătim 2024 foarte bine. Eu am spus câteva lucruri când am candidat pentru preşedinţia partidului: vreau ca PNL să fie cel mai mare partid politic din România şi vreau să mă ţin de asta şi vreau să rămânem la guvernare cel puţin opt ani de zile şi mă ţin şi de asta”, a conchis liderul PNL.

PSD vine cu noi măsuri de sprijin pentru ca Ordonanța stopării scumpirilor la energie să fie aprobată în prima ședință de Guvern

PSD cere adoptarea cât mai urgentă a noii Ordonanțe care să stopeze creșterile facturilor la energie și gaze și consideră că forma pusă astăzi în transparență publică de Ministrul Energiei trebuie completată pentru a fi coerentă și eficientă.

În acest sens, experții PSD au elaborat o listă cu observații pe care o vor transmite rapid inițiatorului pentru a avea garanții suplimentare că reglementările pot să protejeze românii de orice potențial risc cu privire la facturile primite până la 31 martie 2022.

Concret, PSD susține că este obligatorie identificarea unui mecanism care să permită și compensarea facturilor emise de furnizori către consumatorii casnici, școli, spitale, IMM-uri, instituții de stat, etc. pentru perioada 1 ianuarie – 31 ianuarie 2022.

Mai mult, este obligatoriu ca ordonanța să prevadă și sancțiuni severe pentru furnizorii care nu respectă legea și au o conduită comercială înșelătoare.

Împreună cu celelalte corecții ce privesc lipsa corelării unitară a valorilor prevăzute în textul ordonanței, toate observațiile făcute de echipa PSD au un singur scop: factura lunii ianuarie să fie semnificativ mai mică decât cea a lunilor noiembrie și decembrie 2021 și să aibă un impact asupra unui număr mult mai mare de consumatori casnici.

În paralel, PSD a constituit și un grup de lucru pentru elaborarea documentelor tehnice necesare adoptării unui calendar de reglementare a pieței energiei și gazelor din 1 aprilie.

Credem că recunoașterea eșecului liberalizării impuse de guvernele de dreapta în 2020 și 2021 și revenirea, pe o perioadă tranzitorie, la o piață reglementată este cea mai bună soluție de a trece țara de efectele dramatice ale actualei crize energetice.

Biroul de presă al PSD