25 mai – Ziua Internațională a Copilului Dispărut și Exploatat Sexual: 7.572 de sesizări în România, într-un singur an

7.572 de sesizări, privind disparițiile de copii au fost rezolvate de polițiștii structurilor de investigații criminale, în perioada aprilie 2021 – aprilie 2022. De asemenea, specialiștii în prevenirea criminalității au desfășurat peste 4.000 de activități, în cadrul campaniilor de prevenire a disparițiilor de minori.

În perioada 30.04.2021 – 20.04.2022, la nivelul Poliției Române, au fost înregistrate 7.577 de sesizări privind disparițiile de copii, în aceste cauze fiind dispusă căutarea, atât la nivel național, cât și la nivel internațional. Dintre aceste sesizări, 259 se refereau la copii cu vârste până la 10 ani, 2.003 cu vârsta cuprinsă între 10-14 ani și 5.315 minori mai mari de 14 ani. Menționăm că numărul sesizărilor nu reprezintă numărul copiilor dispăruți, deoarece același copil poate fi semnalat de mai multe ori într-un interval de timp ca fiind dispărut.

Majoritatea copiilor dispăruți sunt găsiți de polițiști în primele 24-48 de ore de la primirea sesizării. Astfel, în perioada de referință, au fost rezolvate 7.572 de sesizări.

Totodată, de la declanșarea războiului în Ucraina, Asociația Telefonul Copilului a fost informată de Missing Children Europe și de organizația neguvernamentală ucraineană Magnolia în legătură cu dispariția unor copii ucraineni. Cazurile semnalate au fost transmise către Poliția Română, conform parteneriatului încheiat între cele două entități, iar cei trei copii au fost identificați pe teritoriul României, aflându-se acum în siguranță.

De asemenea, prin structurile de cercetare și prevenire a criminalității, au fost desfășurate peste 4.000 de activități preventive, în cadrul campaniilor de prevenire a disparițiilor de copii, la nivel național.

„Mami, tu știi unde este copilul tău?, Sărbătorile se petrec în familie și Împreună pentru siguranța copiilor” sunt doar câteva slogane prin intermediul cărora polițiștii specializați în prevenirea criminalității s-au întâlnit cu peste 150.000 de copii beneficiari și 50.000 de adulți (părinți, bunici, tutori legali sau cadre didactice).

Obiectivele campaniilor de prevenire au urmărit conștientizarea minorilor asupra riscurilor la care se expun atunci când pleacă de acasă ori din centrele de ocrotire și informarea părinților și tutorilor legali despre necesitatea menținerii unei relații strânse cu copiii și a unei bune comunicări pentru rezolvarea divergențelor și problemelor specifice vârstei lor.

De asemenea, la nivelul Institutului de Cercetare și Prevenire a Criminalității a fost realizat Studiul privind disparițiile de minori: o viziune tripartită asupra plecărilor voluntare, care a îmbinat analiza statistică a datelor înregistrate la nivelul Direcției de Investigarea a Criminalității, coroborat cu partea de anchetă socială pe bază de interviu, în vederea conturării unei viziuni de interior asupra acestor fapte. În acest sens, au fost realizate interviuri cu reprezentanții tuturor actorilor instituționali implicați în cazuistică: polițiști, lucrători din centrele de ocrotire și protecție, respectiv D.G.A.S.P.C. (psihologi, asistenți maternali, manageri de caz), respectiv minori cu recurență în ceea ce privește părăsirea acestor centre.

Conform studiului menționat, printre cauzele generale care au dus la înregistrarea disparițiilor, se regăsesc: lipsa de atenție sau de interes/neglijare fată de nevoile copilului aflat în dezvoltare, astfel încât copiii se simt nedoriți sau ignorați; lipsa de control a situației școlare a copiilor, în ceea ce privește frecvența la cursuri şi interesul pentru studiu arătat de copii; rigiditatea regulilor de conviețuire, lipsa de comunicare în familie sau în central de ocrotire, modele de comportament disfuncționale receptate, lipsa interesului pentru studii, practicarea cerșetoriei, lipsa de organizare a vieții, rezolvarea conflictuală a diferendelor, antecedente penale ale membrilor familiei, consum frecvent de alcool al unora dintre membrii familiei; starea materială precară, care determină neglijarea funcției de educație a familiei şi plasarea ei la periferia preocupărilor față de copii, spiritul de aventură etc.

În pandemie, prevenirea părăsirii voluntare a domiciliului de către minori a reprezentant un procentaj semnificativ pentru situațiile de consiliere psihologică și juridică oferite de Asociația Telefonul Copilului. 31,25% dintre copiii care au contactat serviciile de consiliere psihologică și juridică oferite de Asociația Telefonul Copilului au menționat părăsirea voluntară a domiciliului drept soluție pentru evadarea din situațiile de neînțelegere cu părinții, iar 19,9% au menționat problemele sentimentale drept justificare pentru gestul lor.

Reamintim că, în România, funcționează numărul unic european pentru semnalarea copiilor dispăruți – 116.000, gestionat de Asociația Telefonul Copilului, care, alături de alte 31 de organizații europene, reprezintă Federația Europeană pentru copiii dispăruți și exploatați sexual Missing Children Europe.

Acest număr poate fi folosit pentru semnalarea dispariției unui copil de orice cetățean care se află pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene.

Războiul din Ucraina ar putea duce la recesiune în țările vulnerabile. Avertismentul șefului FMI

Kristalina Georgieva a prezis faptul că anul 2022 va fi un an dificil și a refuzat să excludă o recesiune globală în cazul în care condițiile se vor înrăutăți semnificativ.

Şeful Fondului Monetar Internaţional (FMI) a declarat că războiul din Ucraina a întunecat perspectivele economiei mondiale şi ar putea duce la recesiune pentru ţările mai vulnerabile.

Întrebată în cadrul unei sesiuni privind economia mondială la reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial de la Davos, Elveţia, dacă FMI prognozează o recesiune globală, Georgieva a răspuns: „Nu în acest moment. Asta nu înseamnă că una este exclusă”.

Directorul general al FMI a declarat că organizaţia sa a retrogradat recent perspectivele de creştere pentru 143 dintre statele sale membre, care reprezintă 80% din producţia mondială.

„De atunci, orizontul s-a întunecat”, a spus ea, subliniind că impactul războiului din Ucraina a fost amplificat de înăsprirea condiţiilor financiare, de creşterea dolarului american şi de încetinirea creşterii economice în China.

FMI preconizează în prezent o creştere globală de 3,6% în acest an, iar Georgieva a spus că este departe de a deveni negativă.

„Ceea ce am putea vedea este o recesiune în unele ţări vulnerabile. Acestea nu şi-au revenit după criza Covid. Sunt foarte dependente de importurile din Rusia, de energie sau de alimente, şi au deja un mediu oarecum mai slab.”

Vicecancelarul german Robert Habeck avertizează asupra riscurilor unei recesiuni mondiale

Robert Habeck, vicecancelar al Germaniei şi ministru al Economiei, a avertizat luni, în discursul rostit la Forumul Economic Davos, că există riscul unei recesiuni mondiale, în contextul multiplelor crize internaţionale. Robert Habeck a amintit că în prezent există cel puţin patru crize de amploare, cea a inflaţiei, criza energetică, resursele alimentare limitate şi criza climatică.

„Nu vom putea rezolva problemele dacă ne concentrăm doar pe una dintre crize. Iar dacă nu rezolvăm niciuna dintre aceste probleme, eu sunt îngrijorat că ne îndreptăm spre o recesiune mondială”, a afirmat Robert Habeck, vicecancelar al Germaniei şi ministru al Economiei şi Protecţiei Climei, în discursul rostit la Forumul Economic de la Davos, potrivit publicaţiei Handelsblatt.

Vicecancelarul german a atras atenţia că o recesiune globală ar genera efecte grave din punctul de vedere al imposibilităţiii contracarării modificărilor climatice, apărând şi riscurile instabilităţii.

Robert Habeck a pledat pentru acţiuni economice comune pe plan internaţional. „Trebuie să menţinem pieţele internaţionale deschise”, a subliniat el, cerând modificarea reglementărilor în sensul intensificării cooperării şi solidarităţii.

Sursa: romaniatv.ro

Suspendarea angajărilor la stat. Premierul Ciucă: Procedurile în derulare îşi urmează cursul şi după 1 iulie

În cursul zilei de marți, 24 mai, primul ministru Nicolae Ciucă, a declarat, cu privire la suspendarea angajărilor la stat începând cu 1 iulie, că acolo unde există proceduri în derulare pentru angajări, îşi urmează cursul chiar dacă se depăşeşte această dată.

„Decizia s-a luat aseară, iar acolo unde procedurile sunt în derulare, ele îşi urmează cursul, (…) chiar dacă trec de 1 iulie. Atât timp cât procedurile au început, nu putem să întrerupem procedurile”, a spus Ciucă, după ce a participat la simpozionul „PNL între prima şi a doua modernizare a României: 147 de ani de liberalism”, organizat la Biblioteca Centrală Universitară.

El a afirmat că în această perioadă nu urmează să se discute despre reforma administraţiei.

„În această perioadă nu urmează să discutăm problema unei reforme administrative, atât timp cât în momentul de faţă Guvernul este angajat în gestionarea unei situaţii de criză, iar în aceste condiţii avem nevoie de stabilitate”, a mai spus premierul.

Ciucă a precizat că primele măsuri din pachetul „Sprijin pentru România” sunt peste 90% închise.

Întrebat dacă noile măsuri propuse de coaliţie sunt primele în contextul unei crize economice, el a răspuns: „Sunt măsuri prin care dorim să asigurăm atât echilibru economic, cât şi stabilitate”.

Coaliţia de guvernare a decis, luni, lansarea unui nou pachet de măsuri sociale şi economice „Sprijin pentru România”, în valoare de 1,1 miliarde euro. Este vorba de: amânarea pentru 9 luni a ratelor la bănci pentru cetăţenii şi companiile care se confruntă cu dificultăţi financiare din cauza crizelor multiple din ultima perioadă; acordarea unui sfert din diferenţa de salariu, în conformitate cu Legea salarizării unitare, cuvenită categoriilor de salariaţi din sistemul public; acordarea unui sprijin unic de 700 de lei pentru toţi pensionarii cu pensii sub 2.000 lei.

Măsurile vor fi aplicate la data de 1 iulie.

Totodată, Guvernul va lua măsuri pentru consolidarea fiscală şi respectarea angajamentelor privind deficitul public, astfel: diminuarea cheltuielilor bugetare cu cel puţin 10%, cu excepţia celor cu investiţiile, salariile, pensiile, asistenţa socială; suspendarea angajărilor la stat; creşterea colectării veniturilor la bugetul general consolidat al statului cu 10 miliarde de lei; accelerarea absorbţiei fondurilor europene din cadrul programelor operaţionale şi al PNRR.

Sursa: dcbusiness.ro