Societate
Un gând pentru Munţii Apuseni
Oferind adăpost şi un trai destul de aspru, Munţii Apuseni au fost locuiţi din cele mai vechi timpuri, iar acum 2000 de ani, aurul din adâncul lor a stârnit lăcomia romanilor, care au ocupat şi colonizat întreaga Dacie. Au organizat exploatarea aurului şi a altor metale, iar în mina de la Alburnus Maior (Roşia Montană) au lăsat urme, pe tăbliţe cerate, care ne oferă detalii cu privire la această îndeletnicire. Evul Mediu a fost ca o noapte peste aceste locuri, iar când au apărut zorile societăţii capitaliste, habsburgii au reluat cu sălbăticie exploatarea locuitorilor şi a bogăţiilor din Munţii Apuseni. Aşa s-a iscat, în 1784, Răscoala condusă de Horea, Cloşca şi Crişan, cea mai mare răscoală ţărănească din istoria Europei, ce nu poate fi comparată decât cu Marea revoluţie franceză din 1789. După 1989, mineritul din Apuseni a fost desfiinţat, iar fabricile ne-au fost falimentate şi vândute la fier vechi. Cauza acestui dezastru ne-a explicat-o la televizor un român din Munţii Apuseni, care era prim-ministru pe vremea preşedintelui Emil Constantinescu, spunându-ne: „Vom privatiza şi vom vinde totul, pentru ca Guvernul să nu mai fie răspunzător de ce se întâmplă în economie”. Judecata domnului prim-ministru era logică, dar antiromânească. Dacă statul român nu s-ar implica în reorganizarea mineritului şi ar vinde aurul şi celelalte metale, ar câştiga mai mult, însă şi-ar asuma răspunderea faţă de mineri şi populaţia din zonă. S-au mai vândut, în urmă cu câţiva ani, câteva mine din Munţii Maramureşului, care au deversat apele reziduale în râul Vişeu; apa a ajuns în Tisa şi apoi a afectat peştii din apele de pe teritoriul Ungariei. În scandalul care a urmat, ai noştri s-au apărat ca nişte copii, trimiţând statul ungar să se certe cu proprietarul minelor, într-un stat din Asia. Ar fi păcat ca flora şi fauna din apele de pe teritoriul Ungariei să aibă de suferit şi din cauza cianurilor din zona Munţilor Apuseni. Cum se va rezolva problema de la Roşia Montană şi de la Roşia Poieni nu ştie nimeni. Rezolvarea nu o dau nici necăjiţii, sfătuiţi să scrie zilnic o „scrisoare către România”, nici bătrânii intelectuali care se consideră specialişti. Nădejdea este în înţelepciunea pe care divinitatea a sădit-o în oameni şi nu se poate ca ea să nu ţină seama de interesele moţilor. Până când bunăvoinţa celor de la putere va aduce în Apuseni modernizarea şi traiul bun, nădejdea noastră e la învăţător şi la preot, oameni statornici, care au rădăcinile sufleteşti în aceste locuri. Moţii de aici pot obţine venituri din curentul electric produs de râurile care odinioară învârteau roţi de mori, precum şi de pe urma prunilor care cresc până în vârf de munte. Dar pentru asta e nevoie de unitate morală, de asociere şi stăruinţă pe la Guvern şi la Uniunea Europeană. Să nu uităm că dacă marile trusturi râvnesc la bogăţiile Apusenilor, vor râvni şi la viscolul ce bate deasupra lor şi ar fi păcat ca moţii să-şi vândă sau să-şi concesioneze curtea casei lor unor străini care vor… planta acolo instalaţii eoliene.
Ioan BIZĂU

Opinii - Comentarii
Noutăți PENSII 2022: Cum se calculează pensia, vârsta de pensionare și pensia medie
Noutăți PENSII 2022: Cum se calculează pensia, vârsta de pensionare și pensia medie
După ani în câmpul muncii, în România, persoanele pot beneficia de pensie. Acesta poate fi ori pentru limita de vârstă, pentru pensie anticipată sau pensie anticipată parțial.
Citește și: Legea pensiilor 2022: Deciziile de pensionare ar putea suferi o modificare majoră
Persoanele care sunt născute după 1 iulie 1971, și care contribuie la sistemul public de pensii, trebuie să participe obligatoriu și la Pilonul II de pensii, un fond de pensii administrat privat.
Persoanele care s-au născut între 1 iulie 1961 și 1 iulie 1971 și care contribuie la sistemul public de pensii pot contribui opțional la un fond de pensii administrat privat.
În România există patru sisteme de pensii: pensia de stat (Pilon I), pensia privată obligatorie (Pilon II), pensia facultativă (Pilon III) și pensia ocupațională (Pilon IV).
Începând din 2018, contribuția obligatorie pentru Pilonul II este de 3,75% și se reține automat din salariul brut.
Vârsta de pensionare în România
Cu condiția îndeplinirii stagiului minim de cotizare în sistemul public de pensii, limita de vârstă pentru pensionare în 2022 este de 65 de ani în cazul bărbaților și de 63 de ani în cazul femeilor.
Menționăm, că în cazul femeilor vârsta de 63 de ani va fi atinsă treptat, prin eșalonare, până în 2030.
Mai exact, în lunile septembrie-octombrie, vârsta standard de pensionare în cazul femeilor va fi 61 de ani și 11 luni, iar începând din 2023 va fi 62 de ani, potrivit mmuncii.ro.
În momentul de față, toate pensiile, inclusiv cea pentru limita de vârstă, sunt reglementate de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Aceasta ar fi trebuit să fie înlocuită de Legea 127/2019 privind sistemul public de pensii, dar trecerea la noua legislație a pensiilor a fost amânată pentru 2023.
Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru femei cât și pentru bărbați, iar cel complet este de 35 de ani.
Cum se calculează pensia, în 2022
Cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie, potrivit cpmb.ro.
Cuantum pensie = Punctaj mediu anual x Valoarea punctului de pensie
Punctajul mediu anual se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare.
Punctaj mediu anual = (Punctaj anual 1 + Punctaj anual 2 + … + Punctaj anual N) : N, unde N înseamnă numărul de ani ai stagiului complet.
Punctajul anual se determină prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv:
Punctaj anual = (Punctaj lunar 1 + Punctaj lunar 2 + … + Punctaj lunar 12) : 12
Punctajul lunar se calculează prin raportarea salariului brut lunar la câştigul salarial mediu brut din luna respetivă.
Punctaj lunar = Câştig salarial brut lunar : Câştig salarial mediu brut lunar
Cea mai mică pensie în România în 2022
Potrivit legii nr. 118/2010, sintagma „pensie socială minimă garantată” s-a înlocuit cu sintagma „indemnizație socială pentru pensionar”
Cuantumul indemnizației sociale minime pentru pensionari stabilit pentru anul 2022 este de 1.000 de lei.
Pensia medie în România în 2022
În luna august 2022, pensia medie este de 1.776 de lei.
Începând din luna ianuarie 2022 și până în august, valoarea pensiei a crescut cu 5 lei.
De asemenea, pensia medie cu limită de vârsta în august 2022 este de 1.989 de lei.
În ceea ce privește pensia anticipată, valoarea medie este de 2.473 de leii
În cazul pensiei anticipate parțial, aceasta are este în medie 1.790 de lei.
Valoarea medie a pensiei de invaliditate și cea de urmaș pot fi consultate în documentul de la finalul articolului.
Cea mai mare pensie în România
În 2021, ce mai mare pensie din România depășea suma de 70.000 de lei, potrivit ministrului Muncii.
Noutăți privind pensiile în 2023
Începând de la 1 ianuarie 2023, guvernul condus de Nicolae Ciucă va mări pensiile, însă momentan nu a specificat niciun procent.
Marius Budăi, ministrul Muncii, a evitat să prezinte un procent, explicând că, potrivit legii, rata inflației cu care ar trebui indexate pensiile este cea din anul 2021.
Câți pensionari sunt în România
Raportat la datele publicate de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS) în 2021 și în 2022, numărul pensionarilor din România este în scădere.
Potrivit datelor, la finalul lunii martie 2022 erau 4.813.735 de pensionari, mai puțin cu 30.319 persoane, comparativ cu luna decembrie 2021 și cu 88.904 persoane comparativ cu perioada similară din 2021.
Sursa: stirileprotv.ro
Opinii - Comentarii
9 noiembrie: Ziua internaţională de luptă împotriva fascismului şi antisemitismului
La data de 9 noiembrie, în fiecare an, este marcată Ziua internaţională de luptă împotriva fascismului şi antisemitismului.
Reţeaua europeană UNITED, care luptă împotriva naţionalismului, rasismului, fascismului şi susţine migranţii şi refugiaţii, organizează o campanie la nivelul Europei pentru comemorarea trecutului şi pentru a protesta faţă de formele contemporane de fascism şi antisemitism, potrivit http://www.unitedagainstracism.org. Numeroase organizaţii pot participa la organizarea de concerte sau conferinţe, la trimiterea de scrisori de protest către strategii politici sau la găsirea unor modalităţi de exprimare a opiniilor cetăţenilor pentru combaterea fascismului şi antisemitismului.
Reţeaua UNITED este susţinută de peste 560 de organizaţii din 48 de state europene, conform https://afvn.nl.
În urma preluării puterii de către nazişti în Germania, în 1933, evreii au fost supuşi unui tratament discriminatoriu, însoţit de acte de violenţă. În data de 9 noiembrie 1938, a fost declanşat un pogrom împotriva evreilor pe tot cuprinsul Germaniei naziste, moment care a intrat în istorie sub denumirea de „Kristallnacht” („Noaptea de cristal”). Declanşat la Berlin, pogromul a fost organizat de trupele de intervenţie rapidă ale liderului nazist Adolf Hitler. Pe teritoriul Germaniei naziste au fost incendiate sinagogi, au fost sparte geamurile magazinelor evreieşti, cioburile de cristal fiind împrăştiate pe străzi. Numeroşi evrei au fost agresaţi fizic, alţii ucişi, iar peste 30.000 au fost trimişi în lagărele de concentrare de la Dachau, Sachsenhausen, Buchenwald, Birkenau sau Auschwitz. ”Noaptea de cristal” a rămas în istorie drept debutul simbolic al Holocaustului. Peste 7.000 de magazine au fost distruse şi 200 de sinagogi au fost arse în Germania nazistă şi Austria de către grupurile de nazişti. Circa peste 200.000 de evrei au părăsit Germania, până în septembrie 1939, iar proprietăţile lor au fost confiscate de guvernul nazist, conform http://dayagainstfascism.eu şi www.unitedagainstracism.org.
În Germania şi în ţările europene care s-au aflat sub ocupaţie nazistă, rămăşiţele multor lagăre de concentrare şi centre de execuţie au fost transformate în muzee şi monumente pentru a reaminti generaţiilor următoare despre ororile create de regimul nazist. Chiar şi în ţările care nu au fost implicate în Holocaust, guvernele şi organizaţiile supravieţuitorilor au construit, de asemenea, monumente şi muzee. Printre aceste organizaţii se numără Yad Yashem, Autoritatea pentru Comemorarea Martirilor şi Eroilor Holocaustului, care a fost înfiinţată în 1953 la Ierusalim, printr-un act al Parlamentului israelian pentru comemorarea evreilor ucişi de nazişti.
La 10 octombrie 2005, a fost inaugurat, la Bucureşti, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România ”Elie Wiesel”. Principalul obiect de activitate al institutului îl constituie cercetarea şi analizarea fenomenului Holocaustului, prin identificarea şi conservarea documentelor, publicaţiilor, din ţară şi din străinătate, privind Holocaustul şi constituirea unui depozit pentru păstrarea acestora, ca mărturii ale memoriei istorice a secolului al XX-lea. La 8 octombrie 2009, a fost inaugurat în capitală Memorialul Victimelor Holocaustului în România, un ansamblu aflat la intersecţia străzilor Anghel Saligny, Mihai Vodă, Ion Brezoianu şi Lipscani din Capitală. Ansamblul cuprinde o incintă memorială, două instalaţii cu pietre de mormânt desacralizate din cimitirele din Odessa şi Bucureşti, precum şi cinci sculpturi amplasate în jurul incintei centrale.
Sursa: agerpres.ro
Ştirea Ta
VIDEO ȘTIREA TA| Alba Iulia, ”raiul” șmecherilor pe 4 roți, după lăsarea serii. Demaraj în trombă și zgomote pe măsură, pe Bulevardul 1 Decembrie
VIDEO ȘTIREA TA| Alba Iulia, ”raiul” șmecherilor pe 4 roți, după lăsarea serii. Demaraj în trombă și zgomote pe măsură, pe Bulevardul 1 Decembrie
Locuitorii de pe Bulevardul 1 Decembrie 1918 din municipiul Alba Iulia sunt exasperați de zgomotele, ca niște explozii, provocate de un șoferii teribiliști care sunt lăsați netulburați de nimeni după lăsarea serii.
Un citior al ziarulunirea.ro ne-a trimis o filmare cu un astfel de șofer care demarează în trombă de la semafoarele din zona Facultății de Teologie.
Omul spune că aceste întâmplări se petrec seară de seară și deranjează oamenii care locuiesc în zonă.
Această problemă nu este singulară, și în alte cartiere locuitorii plângându-se de zgomotele teribiliștilor cu mașini tunate.
-
Sportacum 13 ore
FOTO: CS Ocna Mureș – Universitatea Craiova 1-1 (0-1) Remiză istorică pentru “Soda dragă”, ce a furnizat bomba în Cupa României!
-
Opinii - Comentariiacum 16 ore
9 noiembrie: Ziua internaţională de luptă împotriva fascismului şi antisemitismului
-
Curier Județeanacum 14 ore
VIDEO| Neglijență pe o strada din Alba Iulia: O mașină blochează drumul după ce a ieșit din parcare și a lovit alt autoturism
-
Sportacum 14 ore
Astăzi, la Zlatna, la ora 17.00, în nocturnă, CS Ocna Mureș – Universitatea Craiova, meci de gală pentru în Cupa României
-
Curier Județeanacum 6 ore
VIDEO| DUMINICĂ se va deschide noul TALCIOC din Alba Iulia, în zona hotelului Tara. Ce tarife vor plăti comercianții
-
Actualitateacum 7 ore
A început distribuția pachetelor cu alimente de 25 de kilograme pentru persoane vulnerabile: Ce produse conțin și cine le primește
-
Curier Județeanacum 10 ore
5 PERCHEZIȚII dispuse de polițiștii din Alba după o acțiune pentru creșterea gradului de siguranță publică: Ce au descoperit oamenii legii
-
Ştirea zileiacum 5 ore
Profesor de la o școală din Alba Iulia, condamnat penal pentru purtare abuzivă. A agresat mai mulți copii, chiar în prezența învățătoarei