Tichetele de masă NU vor fi acordate cash de la 1 octombrie: Ce decizie a luat Guvernul

Răsturnare de situație cu tichetele de masă în România. S-a anunțat cum vor primi românii banii de la 1 octombrie. Decizia importantă în ceea ce privește tichetele de masă a fost luată în urma negocierilor de astăzi dintre Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și Marcel Boloș.

Au avut loc negocieri dure în această dimineață între premierul Marcel Ciolacu, ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, dar și liderul liberal, Nicolae Ciucă în ceea ce privește tichetele de masă.

Întâlnirea s-a încheiat în urmă cu puțin timp, iar în urma discuțiilor au fost luate decizii importante cu privire la măsurile de austeritate pentru care Guvernul Narcel Ciolacu își va asuma răspunderea în Parlament.

Astfel, o decizie importantă s-a luat în privința tichetelor de masă. Astfel, legea pusă în dezbatere permitea ca acestea să fie plătite atât cash, cât și sub formă de carduri restricționate, în funcție de decizia angajatorului.

Tichetele de masă, plătite doar pe carduri restricționate

Însă, în urma întâlnirii de astăzi, s-a revenit asupra deciziei, iar tichetele de masă vor putea fi plătite exclusiv pe carduri restricționate, așa cum au solicitat și firmele.

Chiar și așa, săptămâna care urmează, în Guvern, se va adopta un proiect de lege conform căruia, vor fi reduse comisioanele firmelor care administrează tichetele de masă.

De asmenea, printre altele s-a mai stabilit că TVA-ul în cazul festivalurilor și concertelor va crește de la 5% la 9%, la fel întâmplându-se și pentru evenimentele culturale. Inițial, ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, anunțase că TVA-ul va rămâne la valoarea de 5%.

De asemenea, o ală măsură în urma discțiilor de azi este eliminarea limitării de 2,5% din venituri pentru cheltuieli pe care primăriile le pot face cu activitățile culturale sau sportive.

Impozit pe salariul lucrătorilor în IT

În schimb, s-a decis ca la nivelul administrațiilor locale, primării, Consilii Județene, să fie reduse 10% din posturile pe care fiecare unitate administrativ teritorială le are.

O mulțime de alte măsuri, care erau deja bătute în cuie în proiectul propus de Guvernul Marcel Ciolacu vor rămâne neschimbate.

Spre exemplu, toți salariații din România vor plăti contribuție la asigurările de sănătate. De asemenea, există și un impozit pe venit care va fi plătit de IT-iștii care câștigă mai mult de 10.000 de lei pe lună.

Nu în ultimul rând, bugetarii care au un venit mai mare de 8000 de lei pe lună rămân fără vouchere de vacanță și fără indemnizație de hrană, în timp ce firmele vor avea parte de o serie întreagă de taxe noi. Astfel, marile companii vor plăti o taxă de 1% din cifra de afaceri, lucru valabil și pentru bănci, în afară de impozitul de 16%.

Aviz negativ din partea Consiliului Economic și Social pentru pachetul de măsuri fiscale: „Creşterea fiscalității stimulează tendinţele evazioniste”

Consiliul Economic și Social, organ consultativ al Parlamentului și Guvernului, a emis un aviz nefavorabil pentru pachetul de măsuri fiscale pe care Guvernul își va asuma răspunderea. CES motivează prin faptul că„măsurile de reducere a cheltuielilor sunt neconvingătoare” și „stimulează tendinţele evazioniste”.

Guvernul se reuneşte în şedinţă, luni la Palatul Victoria, pentru aprobarea acestui, potrivit unor surse oficiale. Reuniunea este programată pentru ora 15.00. Asumarea răspunderii ar urma să aibă loc în această săptămână, miercuri.

„Măsurile de reducere a cheltuielilor sunt neconvingătoare. Guvernul şi-a propus să colecte 100 de miliarde lei (85%) din mediul privat şi doar 16 miliarde lei (15%) din eficientizarea cheltuielilor publice, or, acest dezechilibru trebuie ajustat.

Acoperirea deficitului bugetar prin măsuri de creştere a poverii fiscale pentru mediul economic privat s-a dovedit în trecut că a avut un efect contrar, fiind foarte probabil că, în urma acestor măsuri, veniturile la buget să scadă, în loc să crească. Creşterea fiscalității stimulează tendinţele evazioniste, iar autorităţile statului s-au dovedit până în prezent incapabile să ţină sub control fenomenele evaziunii şi muncii la negru”, arată documentul CES.

De asemenea, „mediul de afaceri are nevoie de predictibilitate şi stabilitate pentru o dezvoltare economică sănătoasă, deziderat negat de punerea în aplicare a acestor măsuri începând cu data de 1 ianuarie 2024, respectiv în termen de 3 luni, şi nu de 6 luni, astfel cum prevede Codul fiscal”.

Restricţiile referitoare la facilităţile acordate întreprinderilor mici şi mijlocii sunt nejustificate, mai argumentează reprezentanţii CES.

„Guvernul nu ţine cont de trăsăturile specifice acestei categorii de agenţi economici, iar premisa de la care porneşte fundamentarea creşterii impozitului pe cifra de afaceri are la bază o ipotetică rată a profitului de 12,5% care s-ar realiza în medie în sectorul IMM-urilor”, mai arată sursa citată.

Noile norme de poluare EURO 7, ce sunt și de când intră în vigoare. Cum arată planul ambițios al UE

Oficialii europeni se pregătesc să adopte cadrul legal pentru intrarea în vigoare a noilor norme de poluare EURO 7, pe care trebuie să le respecte toți producătorii de automobile care-și vând modelele pe piața europeană. În această perioadă, la Bruxelles se discută intens despre noile propuneri, unele care-și doresc să mulțumească pe toată lumea. Critici, însă, există. O primă reuniune ministerială pe acest subiect, la care participă reprezentanții tuturor statelor membre, e programată luni, 25 septembrie.

Pentru a pregăti intrarea în vigoare a noilor norme de poluare EURO 7, Comisia Europeană a venit cu propriile propuneri în noiembrie 2022. Comisia arăta, la acea vreme, că transportul rutier constituie cea mai mare sursă de poluare a aerului în orașe.

Noile standarde Euro 7 vor asigura faptul că pe drumurile noastre circulă vehicule mai curate și vor îmbunătăți calitatea aerului, protejând sănătatea cetățenilor și a mediului, spuneau oficialii. Standardele Euro 7 și standardele privind emisiile de CO2 pentru vehicule funcționează împreună pentru a asigura calitatea aerului pentru cetățeni, deoarece utilizarea sporită a vehiculelor electrice duce și ea la anumite beneficii în ceea ce privește calitatea aerului.

Concret, noile standarde de emisii Euro 7 vor garanta că toate autoturismele noi vândute pe piața europeană sunt mult mai puțin poluante. Propunerea abordează emisiile provenite de la țevile de evacuare, precum și de la frâne și pneuri.

Reguli mai aspre anti-poluare
Propunerea înlocuiește și simplifică normele anterior separate privind emisiile pentru autoturisme și camionete (Euro 6) și camioane și autobuze (Euro VI).

Standardele Euro 7 introduc limitele de emisii pentru toate autovehiculele, și anume autoturisme, camionete, autobuze și camioane, în cadrul unui set unic de norme. Noile norme sunt neutre din punctul de vedere al combustibililor și al tehnologiei, impunând aceleași limite indiferent dacă vehiculul utilizează benzină, motorină, sisteme electrice de transmisie sau combustibili alternativi.

Comisia nota că noile norme de poluare vor fi primele standarde de emisii la nivel mondial care fac mai mult decât să reglementeze emisiile țevilor de evacuare. Mai exact, stabilesc limite suplimentare pentru emisiile de particule provenite de la frâne și pentru emisiile de microplastice provenite de la pneuri. Aceste norme se vor aplica tuturor vehiculelor, inclusiv celor electrice.

Toate vehiculele vor trebui să respecte normele pentru o perioadă mai lungă decât cea în vigoare în prezent. Conformitatea pentru autoturisme și camionete va fi verificată până când aceste vehicule ating 200 000 de kilometri și vârsta de 10 ani. Acest lucru dublează cerințele de durabilitate prevăzute de normele Euro 6/VI (100 000 de kilometri și 5 ani).

Creșteri similare vor avea loc în cazul autobuzelor și camioanelor.

De asemenea, noile norme vor reglementa durabilitatea bateriilor instalate în autoturisme și camionete, pentru a spori încrederea consumatorilor în vehiculele electrice. Acest lucru va reduce, de asemenea, necesitatea înlocuirii bateriilor la începutul ciclului de viață al unui vehicul, scăzând astfel nevoia de materii prime critice necesare pentru producerea bateriilor.

Normele Euro 7 vor garanta faptul că vehiculele nu sunt modificate și că emisiile pot fi controlate cu ușurință de către autorități prin utilizarea senzorilor din interiorul vehiculului pentru a măsura emisiile pe întreaga durată de viață a unui vehicul.

Pentru un aer mai curat
Datele arată că transportul rutier constituie cea mai mare sursă de poluare a aerului în orașe. În 2018, peste 39 % din emisiile de NOx și 10 % din emisiile primare de PM2.5 și PM10 din UE au provenit din transportul rutier. Aceste procente sunt mult mai mari în orașe, unde transportul este în mod regulat principalul factor care contribuie la poluarea aerului.

Se estimează că transportul rutier a cauzat aproximativ 70 000 de decese premature în UE-28 în 2018. În 2035, standardele Euro 7 vor reduce emisiile totale de NOx provenite de la autoturisme și camionete cu 35 % față de Euro 6 și cu 56 % față de Euro VI pentru emisiile provenite de la autobuze și camioane.

În același timp, particulele provenite de la țeava de evacuare vor fi reduse cu 13 % pentru autoturisme și camionete și cu 39 % pentru autobuze și camioane, în timp ce particulele provenite de la frânele unui autovehicul vor fi reduse cu 27 %.

În urma scandalului Dieselgate, Comisia a introdus noi încercări de măsurare a emisiilor rutiere (metoda RDE) și a sporit competențele de supraveghere a pieței ale statelor membre și ale Comisiei, pentru a se asigura că vehiculele sunt atât de curate pe cât se preconizase în normele Euro 6. Normele privind emisiile de poluanți le completează pe cele privind emisiile de CO2.

Obiectivul convenit de reducere cu 100 % a emisiilor de CO2 până în 2035 pentru autoturisme și camionete a fost luat în considerare în prezenta propunere.

Producători nemulțumiți
Nu toate țările sunt de acord cu propunerile Comisiei Europene și au cerut ca forma finală, care va fi adoptată de Parlamentul European, să nu mai fie așa de dură. Sunt 8 state membre UE, printre care se află și România, care au cerut oficialilor europeni să-și modifice propunerile, pe motiv că noile reguli ar fi, de fapt, o distragere de la obiectivul interzicerii vehiculelor cu motoare pe combustie.

Cele opt state, Franţa, Italia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia, susţin că se opun noilor reguli referitoare la gazele şi noxele de eşapament incluse în aşa-numitele norme Euro 7, deoarece acestea ar putea redirecţiona investiţii cruciale necesare pentru decarbonizarea sectorului auto, se arată într-un document consultat de Bloomberg în vara acestui an.

Aceleaşi state adaugă că regulile pentru vehiculele de mare tonaj sunt mult prea stricte şi că data la care ar urma să intre în vigoare noile reguli ar trebui amânată.

„Ne opunem unor noi reguli privind noxele din ţeava de eşapament, inclusiv noi cerinţe pentru testare şi noi limite de emisii pentru autoturisme şi utilitare, deoarece aceste noi reguli ar direcţiona investiţiile industriei dinspre atingerea unei tranzacţii spre emisii nete zero”, susţin ţările semnatare.

Mai mult, unii producători auto reclamă timpul foarte scurt pe care-l au la dispoziție pentru a se conforma. Normele Euro 7 ar urma să intre în vigoare de la 1 iulie 2025. Chiar și cele opt ţări care s-au opus susţin că este mult prea devreme şi sunt de părere că este nevoie de o perioadă de tranziţie de cel puţin tei ani de la momentul în care pachetul este adoptat.

Directorul general de la Stellantis NV, Carlos Tavares, susţine că noile reguli pun o povară inutilă asupra industriei şi vor încetini tranziţia la electrificare a sectorului. Acesta consideră că propunerile vor duce la prețuri mai mari pentru vehicule, limitând libertatea de mișcare pentru unii cetățeni europeni.

La rândul său, Luca de Meo, CEO al grupului Renault și președinte ACEA, spunea că EURO 7 va distrage atenția industriei auto de la utilizarea exclusivă a energiei electrice și va forța producătorii de automobile să investească în motoare cu ardere care nu au viitor cert.

Un studiu realizat de Frontier Economics având la bază datele furnizate de membri ACEA a confirmat, în mai 2023, că estimările inițiale cu privirea la creșterea costurilor de producție per vehicul odată cu trecerea la EURO 7 ar fi de până la circa 2.000 de euro.

2050, anul în care în care Europa vrea să atingă neutralitatea climatică
Pentru un viitor mai puțin poluant, UE are un plan ambițios. UE dorește reducerea până în 2030 cu 55% a emisiilor de la autoturisme și cu 50% de la camionete față de nivelul din 2021.

De asemenea, din 2035, toate mașinile nou-venite pe piață vor trebui să aibă emisii zero și să nu emită CO2. Acest lucru va garanta că, până în 2050, sectorul transporturilor poate deveni neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon.

Noile reguli nu înseamnă că toate mașinile de pe străzi trebuie să aibă emisii zero până în 2035, pentru că aceste reguli vizează doar mașinile noi. Normele dure anti poluare ar trebui să încurajeze mai multă concurență și să stimuleze producătorii să investească în cercetare și inovare pentru vehiculele electrice, ceea ce ar trebui, în teorie, să reducă prețul de achiziție.

În paralel, statele membre vin cu propriile legi, mai dure, menite să descurajeze deplasarea cu mașini vechi, care poluează foarte mult.