Rămâi conectat
Zilele Municipiului Sebeș - 2022

Actualitate

Trai pe vătrai la primării și CJ Alba după majorarea salariilor aleșilor locali. Salarii lunare brute de 25.875 de lei pentru primarul Gabriel Pleșa și președintele CJ Alba, Ion Dumitrel

Ziarul Unirea

Publicat

în

Trai pe vătrai la primării și CJ Alba după majorarea salariilor aleșilor locali. Salarii lunare brute de 25.875 de lei pentru primarul Gabriel Pleșa și președintele CJ Alba, Ion Dumitrel

Salariile oricum barosane ale aleșilor locali în raport cu veniturile românilor de rând care abia trăiesc de pe o zi pe alta, în special ale celor care trudesc în mediul privat, au fost majorate cu circa 10%.

Deputații din Parlamentul României, cu gândul „la binele românilor”, au adoptat cu 168 de voturi „pentru”, 79 de sufragii „împotrivă” și 4 abțineri proiectul de lege pentru aprobarea OUG nr. 115/2022, prin care au fost majorate indemnizațiile (n.a. – salariile de bază) primarilor, viceprimarilor și președinților și vicepreședinților de consilii județene, în ciuda crizelor care sufocă țara și poporul. Asta în condițiile în care poporul își raționalizează mâncarea din cauza exploziei prețurilor la alimente, românilor li se recomandă să facă duș câte 2 deodată, ca să economiseasă gaze și energie electrică sau școlile și universitățile iau în calcul trecerea în scurt timp la cursuri online, de teamă că nu vor avea suficienți bani pentru plata facturilor la încălzire și iluminat în sezonul rece.

Majorarea salariilor de bază ale aleșilor locali a fost făcută prin raportarea coeficienților corespunzători persoanelor alese în funcții de demnitate publică la salariul minim pe economie în cuantum de 2.300 de lei în loc de 2.080 de lei, cât era salariul minim pe economie în 2019, cum fuseseră calculate până la aprobarea OUG nr. 115/2022. Coeficienții respectivi sunt ierahizați în legătură cu importanța funcției de demnitate publică și a categoriei municipiilor și/sau numărul populației unității administrativ-teritoriale.

Elit - Gustul Desăvârșit

Trebuie precizat că, în conformitate cu prevederile art. 16 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, indemnizaţiile lunare ale primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene care implementează proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile se majorează cu până la 25%, procent care în județul Alba este la nivel maxim pentru toți șefii administrației județene și locale care derulează proiecte europene.

În urma unei cercetări și a calculelor aferente, ziarul „Unirea” vă prezintă situația creșterii salariilor brute lunare pentru primarii din județ și președintele CJ Alba, în funcție de coeficienții de ierarhizare stabiliți prin Legea nr. 153/2017, prilej cu care am constatat și faptul că unele primării „au uitat” să posteze pe site-urile propii lista salariile angajaților, deși trebuiau să afișeze lista veniturilor salariale pe luna… martie!

Populația la care ne-am raportat în studiul jurnalistic este cea a recensământului din anul 2011, datele oficiale ale RPL2021 urmând să fie comunicate abia anul viitor.

*Primarul municipiului Alba Iulia și președintele CJ Alba, cele mai mari salarii

În județul Alba, creșterea indemnizațiilor aleșilor locali este cuprinsă între 1.100 și 2.475 de lei, mai mult decât salariul minim pe economie, cu care sunt încadrați 25% dintre angajații din România. „O gură” în plus!

Înaintea majorării cu 10% a salariilor aleșilor locali, coeficientul pentru primarii municipiilor reședință de județ și președinții consiliilor județene era 9, cel mai mare din țară fiind al primarului Capitalei – 10.00. Astfel, primarul municipiului Alba Iulia, Gabriel Pleșa, și președintele CJ Alba, Ion Dumitrel, aveau fiecare un salariu lunar brut de 2.080 de lei x 9, adică 18.720 de lei, la care se adaugă 25%, în total 23.400 de lei. După majorare, calculul se face raportat la salariul minim de 2.300 de lei, respectiv 2.300 x 9, rezultatul fiind de 20.700 de lei. Plus 5.175 de lei, sporul de 25%, totalul fiind de 25.875 de lei, adică o majorare de 2.475 de lei. Sau, grosso-modo, 5.175 de euro.

Primarii Oana Badea (Aiud), Gheorghe Rotar (Blaj), Dorin Nistor (Sebeș), municipii cu populație între 20.001 – 50.000 de locuitori, respectiv Adrian Teban (Cugir), oraș de aceeași mărime, edili care avuseseră un salariu lunar brut de 16.900 de lei, fiecare, după mărire vor încasa câte 18.687,5 lei brut, coeficientul în cazul acestora fiind de 6,5. Diferența – 1.787,5 lei.

În județul Alba, doar orașul Ocna Mureș are o populație între 10.001 – 20.000 de locuitori, la care coeficientul pentru salariile primarilor este 6, astfel că primarul Silviu Vințeler va avea un salariu brut lunar de 17.280 de lei, cu 1.680 de lei în plus față de 15.600 de lei cât încasa înainte de mărire.

Primariii din Abrud (Cristian Albu), Câmpeni (Cristian Pașca), Teiuș (Mirel Hălălai), Zlatna (Silviu Ponoran) și Baia de Arieș (Traian Pandor), orașe cu populație sub 10.000 de locuitori, vor avea salarii identice, chiar dacă ultimul dintre orașe este de peste două ori mai mic decât celelalte, coeficientul fiind de 5,5%. Astfel, cei 5 edili vor încasa o indemnizație lunară brută de 12.650 de lei (față de 11.440 de lei în prezent), la care se adaugă 25%, rezultând un venit brut de 15.812 lei/lună, cu 1.512 lei mai mulți decât iau acum. În județul Alba sunt și două comune cu populație între 5.001 – 10.000 de locuitori, coeficientul în cazul primarilor acestora fiind de 5. Astfel, Traian Rusu (Ighiu) și Nicolae Morar (Săsciori) vor avea indemnizații brute lunare cu 1.375 de lei mai mari față de cei 13.000 de lei pe care-i încasau până la majorare, respectiv 14.375 de lei brut/lună.

Coeficientul indemnizației primarilor de comune cu populație cuprinsă între 3.001 – 5.000 de locuitori este 4,5, rezultând un salariu lunar brut de 12.937,5 lei (11.700 de lei înainte de mărire), care va fi încasat de primari ai unor comune precum Unirea, Vințu de Jos, Bistra, Galda de Jos, care se apropie de 5.000 de locuitori (remintesc, conform recensământului din 2011), Șona, Pianu de Jos, Mihalț, Lupșa și Ciugud (cu puțin peste 3.000 de cetățeni). Foarte multe comune din județul Alba, indiferent că sunt din zona montană sau de la șes, au locuitori puțini, cu populație sub 3.000 de locuitori, cum este cazul comunelor Cetatea de Baltă (2.930 de locuitori în 2011), Daia Română, Lopadea Nouă, Meteș, care se apropie de 3.000 de locuitori, cea mai mică fiind Ceru Băcăinți, cu 269 de locuitori.

Chiar dacă administrează cea mai mică unitate administrativ-teritorială din județ, primarul Ioan Trif va primi aceeași indemnizație, de 11.500 de lei (10.400 de lei înainte de creșterea salariilor) sau peste 2.300 de euro, ca și Constantin Comandaru (Cetatea de Balta), deși comuna Ceru Băcăinți este de peste 10 ori mai mică decât Cetatea de Baltă, coeficientul fiind 4 pentru toate.

Repet, cei 25% se aplică la indemnizația de bază doar dacă aleșii locali implementeză proiecte finanțate cu fonduri europene. În caz contrar, salariul brut al acestor primari va fi de „doar” 9.200 de lei/lună (aproape 1.850 de euro). Lună de lună! În administraţia publică locală lucrau, în mai 2022, 456.259 de persoane, dintre care 278.577 în instituţii finanţate integral din bugetele locale şi 177.682 în instituţii finanţate integral sau parţial din venituri proprii.

Legea care prevede creșterea salariilor pentru aleșii locali va merge la promulgare la președintele Klaus Iohannis.

Rămâne de văzut cum vor reuși unele primării să-și asigure fondurile necesare majorării salariale: vor inventa noi taxe și impozite, vor mări cuantumul birurilor actuale sau vor cerși bani de la bugetul de stat, clădit tot pe munca românilor!

Robert GHERGU


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

O nouă lovitură din partea Guvernului! Consumatorii de energie vor mai avea de plătit încă o taxă, pe lângă factură

Suciu Andra Ioana

Publicat

în

O nouă lovitură din partea Guvernului! Consumatorii de energie vor mai avea de plătit încă o taxă, pe lângă factură

Facturile tot mai mari la energie dau mari dureri de cap tuturor românilor, dar acum mai vine o lovitură din partea Guvernului. În următorii 6 ani, toți consumatorii sunt obligați să treacă pe contoare inteligente, iar costul instalării va fi suportat de către clienți.

Prețul unui astfel de contor inteligent variază, dar o medie ne arată că ajunge să coste în jur de 100 de euro.

Elit - Gustul Desăvârșit

Potrivit Legii energiei și reglementărilor Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), clienților finali cu consum anual mai mare decât un anumit prag stabilit de ANRE, precum și celor care dețin surse de producere cu putere instalată mai mică de 10 kW trebuie să li se instaleze sisteme de măsurare inteligentă până la data de 1 ianuarie 2024, informează Profit.

Pragurile de consum diferă de la un operator de distribuție la altul, de la un minim de 2.400 kWh pe an (200 kWh pe lună) în zona de rețea Transilvania Nord a operatorului Distribuție Energie Electrică România (DEER) la un maxim de 3.500 kWh pe an (circa 292 kWh pe lună) în rețeaua Distribuție Energie Oltenia.

Tuturor celorlalți consumatori trebuie să li se monteze contoare inteligente până la data 31 decembrie 2028, ″prin implementarea sistemelor de măsurare inteligentă pe scară largă exclusiv în condiții de eficiență a investițiilor″, stipulează Legea energiei.

sursa: stiripesurse.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Sezonul de schi 2022-2023: Încă un domeniu se deschide în timpul ZILEI NAȚIONALE. Ambele pârtii beneficiază de transport pe cablu

Ziarul Unirea

Publicat

în

Sezonul de schi 2022-2023: Încă un domeniu se deschide în timpul ZILEI NAȚIONALE. Ambele pârtii beneficiază de transport pe cablu

Sezonul de schi se deschide joi, 1 decembrie, pe domeniul schiabil de la Harghita-Mădăraş, acolo unde tunurile de zăpadă sunt puse în funcţiune de câteva zile.

CITEȘTE ȘI: 1 DECEMBRIE 2022, la Alba Iulia. PROGRAMUL FINAL al manifestărilor de ZIUA NAȚIONALĂ a ROMÂNIEI: Paradă militară, concerte și foc de artificii

Administratorul pârtiilor de schi din zonă, Sipos Zoltan, a precizat, pentru Agerpres, că vor fi funcţionale pârtiile Kicsi Sugo şi Kicsi Mihaly, de dificultate mică, respectiv medie.

Elit - Gustul Desăvârșit

Pârtia Kicsi Sugo este o pârtie de dificultate uşoară, cu o lungime de 200 de metri, în vreme ce pârtia Kicsi Mihaly are o dificultate medie, cu o lungime de 300 de metri.

Ambele pârtii beneficiază de transport pe cablu.

Sipos Zoltan a menţionat că vremea în zonă este frumoasă, iar noaptea temperaturile sunt negative, motiv pentru care tunurile de zăpadă pot funcţiona fără probleme.

CITEȘTE ȘI: PARADA MILITARĂ din Alba Iulia, de 1 Decembrie 2022, ZIUA NAȚIONALĂ: Aproape 850 de militari și zeci de mijloace tehnice și autoutilitare vor participa la defilare

Acesta a mai arătat că există interes din partea iubitorilor sporturilor de iarnă, mai ales în contextul în care mulţi au zile libere şi doresc să şi le petreacă pe pârtie.

Şi anul trecut, pârtiile de la Harghita-Mădăraş au fost primele în care s-a putut schia în judeţul Harghita.

Potrivit paginii de Facebook a domeniului schiabil de la Harghita-Mădăraş, pentru a urca în staţiune cu maşina se recomandă folosirea cauciucurilor de iarnă, echipate cu lanţuri antiderapante.

„Drumurile de acces sunt înzăpezite şi cu gheaţă, de aceea vă rugăm să urcaţi doar cu cauciucuri de iarnă. Folosirea lanţurilor antederapante este obligatorie”, se arată în postarea de pe Facebook.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

România ar putea cunoaște un nou val de scumpiri în următoarele trei luni: În ce sectoare se așteaptă majorări

Ziarul Unirea

Publicat

în

România ar putea cunoaște un nou val de scumpiri în următoarele trei luni: În ce sectoare se așteaptă majorări

România ar putea să se confrunte cu un nou val de scumpiri în următoarele trei luni, potrivit datelor publicate, luni, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Angajatorii vorbesc despre o creștere „accentuată” a preţurilor de vânzare cu amănuntul. Prețuri mai mari se așteaptă și în industria prelucrătoare și a construcţiilor, notează Agerpres.

În cadrul anchetei de conjunctură din luna noiembrie 2022, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni relativă stabilitate a volumului producţiei (sold conjunctural -2%). Referitor la numărul de salariaţi se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de -1% pe total industrie prelucrătoare. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere în următoarele trei luni (sold conjunctural +37%).

Elit - Gustul Desăvârșit

Potrivit estimărilor din luna noiembrie 2022, în activitatea de construcţii se va înregistra pentru următoarele trei luni scădere a volumului producţiei (sold conjunctural -17%) şi a numărului de salariaţi (sold conjunctural -8%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii, se preconizează creştere a acestora (sold conjunctural +38%).

În sectorul comerţ cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni o tendinţă de creştere a activităţii economice (sold conjunctural +18%). De asemenea, volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere (sold conjunctural +16%). Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni o majorare a numărului de salariaţi (sold conjunctural +16%) şi o creştere accentuată a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +50%).

Potrivit estimărilor din luna noiembrie 2022, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +7%) şi se estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +1%). Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de creştere (sold conjunctural +25%).

INS menţionează că soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.

Sursa: digi24.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea