Rămâi conectat
Festivalul Roman Apulum - 2022

Actualitate

TOPUL căutărilor pe Google în 2020 : „Ce este pandemia” , „cum se pune masca” și „când se deschid casele de pariuri” , unele dintre cele mai populare căutări

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022

TOPUL căutărilor pe Google în 2020 : „Ce este pandemia” , „cum se pune masca” și „când se deschid casele de pariuri” , unele dintre cele mai populare căutări

Coronavirusul și toate implicațiile acestuia și-au pus amprenta asupra căutărilor pe care oamenii le-au făcut pe Google, în anul 2020, care a fost într-adevăr unul special. De la măsurile de protecție și restricțiile de circulație, statul în casă și evoluția situației pandemice, până la educația online și gătit.

Topul celor mai populare căutări pe Google în România în 2020 este condus de coronavirus și două platforme de educație la distanță: Google Classroom și Adservio. Restricțiile de circulație au generat interes pentru declarația pe proprie răspundere și formular STS.

Românii au întrebat pe Google în primul rând „ce este coronavirusul”, iar apoi „ce este pandemia” și „ce este starea de urgență”.

Elit - Gustul Desăvârșit

Pentru a respecta măsurile de protecție împotriva COVID-19, cei mai mulți români au căutat pe Google „cum se poartă masca”. Au dorit să afle și „cum se pune masca”. Au vrut să afle toate detalii despre coronavirus: „cum se manifestă coronavirus” și „cum se transmite coronavirus”.

Pentru că mulți români au stat în casă mai mult în 2020, au căutat pe Google „cum se face maiaua”, „cum se face drojdia” sau „cum se gătește sparanghelul”.

Chiar dacă coronavirusul a fost în centrul atenției, și-au găsit loc între căutările românilor și subiectele de interes major ale anului 2020, precum alegerile din Statele Unite ale Americii sau Black Friday. Alegerile din SUA au fost în topul celor mai populare căutări, iar românii nu au uitat să caute „când este Black Friday 2020”. Între filme, cele mai populare în căutările românilor pe Google în 2020 au fost titlul polonez 365 dni, comedia autohtonă „Miami bici” și Contagion, un film devenit popular odată cu pandemia COVID-19. Românii au gătit mai mult anul acesta, iar cele mai căutate rețete sunt cele de gogoși, banana bread și pâine. La capitolul diete, locul 1 de anul acesta este o noutate a topurilor celor mai căutate diete pe Google din ultimii ani, dieta Sirtfood, iar între evenimentele sportive, marile turnee de tenis sunt și anul acesta cele mai căutate.

Topurile celor mai populare căutări pe Google în 2020 au fost realizate folosind liste de căutări „trending”: căutări care au înregistrat o creștere puternică în 2020 față de 2019, pe o perioadă considerabilă de timp, indicând astfel un interes sporit și susținut pentru respectivul subiect.

Cele mai populare căutări

1. Google Classroom

2. Coronavirus România

3. Adservio

4. Alegeri SUA

5. About you

6. Cristina Țopescu

7. Declarație propria răspundere

8. Zoom

9. Worldometer

10. Formular STS

Filme

1. 365 dni

2. Miami bici

3. Contagion

4. Miracolul din celula 7

5. After we collided

6. Parasite

7. Enola Holmes

8. Black Panther

9. 1917

10. Mulan

Evenimente sportive

1. Roland Garros

2. Australian Open

3. România – Islanda

4. România – Irlanda de Nord

5. România – Austria

6. US Open

7. România – Norvegia

8. România – Danemarca U21

9. România – Belarus

10. Dubai tennis championships

Ce este…?

1. Ce este coronavirus

2. Ce este Horeca

3. Ce este fugu

4. Ce este pandemia

5. Ce este șomajul tehnic

6. Ce este un pogo

7. Ce este EDM

8. Ce este vulva

9. Ce este substantivul

10. Ce este starea de urgență

Rețete

1. Rețetă gogoși

2. Rețetă banana bread

3. Rețetă pâine

4. Rețetă pizza

5. Rețetă eclere

6. Rețetă salată boeuf

7. Rețetă zacuscă de vinete

8. Rețetă cozonac Jamila

9. Rețetă papanași

10. Rețetă negresă

Diete

1. Dieta Sirtfood

2. Dieta mediteraneană

3. Dieta Oana Radu

4. Dieta rina

5. Dieta disociată 333

6. Dieta daneză cu pui

7. Dieta fix la fix

8. Dieta cu ouă

9. Dieta metabolică

10. Dieta cu cartofi și iaurt

Cum să/se

1. Cum se poartă masca

2. Cum să dormi 8 ore în 4 ore

3. Cum se manifestă coronavirus

4. Cum se face maiaua

5. Cum se pune masca

6. Cum se calculează șomajul tehnic

7. Cum se transmite coronavirus

8. Cum se gătește sparanghelul

9. Cum se face drojdia

10. Cum să faci bani de acasă

Când

1. Când începe școala

2. Când se schimbă ora în 2020

3. Când începe școala în ianuarie 2020

4. Când este Black Friday 2020

5. Când se deschid casele de pariuri

6. Când se deschid terasele

7. Când se afișează rezultatele la bac 2020

8. Până când se închid școlile

9. Când se trece la ora de iarnă

10. Când se deschid mall-urile

Smartphone-uri

1. iPhone 12

2. iPhone 11

3. iPhone 12 Pro Max

4. Samsung S20

5. iPhone 11 Pro

6. Huawei P40 lite

7. Samsung A51

8. Huawei P30 lite

9. iPhone 12 Pro

10. Huawei P Smart 2021

Căutările anului 2020 sunt realizate pe mai multe categorii, urmărind să surprindă trenduri de căutare din România în anul care tocmai se încheie. Listele au fost create utilizând combinat mai multe servicii și instrumente care ne oferă o imagine detaliată asupra trendurilor de căutare la nivel global și regional. Cea mai mare parte a datelor provin din Google Trends, un serviciu public, care prezintă volumul de căutări pe diferite regiuni geografice, perioade de timp și termeni utilizați.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

România, ţara unde producţia industrială a înregistrat cel mai puternic declin din UE: Scădere de la an la an

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022

România, ţara unde producţia industrială a înregistrat cel mai puternic declin din UE: Scădere de la an la an

Producţia industrială a înregistrat o creştere peste aşteptări, atât în zona euro cât şi în Uniunea Europeană, în luna iunie 2022 comparativ cu luna mai 2022, însă România a fost ţara unde producţia industrială a înregistrat cel mai puternic declin din UE, de la o lună la alta, arată datele publicate, vineri, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Conform acestor date, producţia industrială a crescut cu 0,7% în zona euro şi cu 0,6% în UE, în luna iunie comparativ cu luna mai. Statele membre cu cel mai puternic ritm de creştere a producţiei industriale au fost Irlanda (6,7%) şi Malta (4,8%). În schimb, ţările cu cel mai puternic declin al producţiei industriale, de la o lună la alta, sunt România, unde producţia industrială a scăzut cu 3,9%, şi Belgia, cu un declin de 2,2%.

Creşterea producţiei industriale în UE s-a datorat în special unei creşteri de 2,1% a producţiei de bunuri de capital, urmată de un avans de 0,7% al producţiei de energie.

Elit - Gustul Desăvârșit

În ritm anual, luna iunie 2022 comparativ cu luna iunie 2021, producţia industrială a crescut cu 2,4% în zona euro şi cu 3,2% în Uniunea Europeană. Statele membre cu cel mai puternic ritm de creştere a producţiei industriale au fost Irlanda (25,4%) şi Danemarca (25%). Cele mai importante scăderi au fost înregistrate în Belgia, minus 11,6%, Slovacia, minus 5,7%, şi România, unde producţia industrială a scăzut cu 3,7% în luna iunie, după ce în mai a crescut cu 2,6%.

Şi de data aceasta, creşterea producţiei industriale în UE s-a datorat în special producţiei de bunuri de capital, care au înregistrat un avans de 7,5%, urmat de o majorare de 2,6% a producţiei de bunuri de folosinţă imediată şi o creştere de 2,4% a producţiei de energie.

Creşterea producţiei industriale în zona euro în luna iunie este de trei ori mai mare decât prognozau analiştii intervievaţi de Reuters care mizau pe un avans de 0,2% comparativ cu luna anterioară şi o creştere de 0,8% în ritm anual.

Datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică arată că producţia industrială din România a scăzut, în luna iunie, atât comparativ cu luna anterioară, cu 4,7%, cât şi cu aceeaşi perioadă din anul anterior, cu 2%.

Potrivit INS, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 4,7%, faţă de luna mai, marjă în care producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat s-a diminuat cu 5,3%, industria prelucrătoare cu 4,8% şi industria extractivă cu 0,7%. De asemenea, în acelaşi interval, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, producţia industrială s-a diminuat cu 3,9%, ca efect al scăderii producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-4%) şi industriei prelucrătoare (-2,8%). Pe de altă parte, industria extractivă a crescut cu 1,6%.

Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, în iunie 2022, producţia industrială a scăzut cu 2%, ca serie brută, din cauza activităţilor înregistrate de: producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-8,6%), industria extractivă (-4,5%) şi industria prelucrătoare (-0,8%).

Totodată, de la an la an, producţia industrială, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mică (-3,7%), ca urmare a scăderilor producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-9%), industriei extractive (-5%) şi industriei prelucrătoare (-3,3%).


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Vouchere pentru alimente 2022: Amenzi URIAȘE pentru cei care nu folosesc corespunzător tichetele sociale

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022
Vouchere pentru alimente 2022: Amenzi URIAȘE pentru cei care nu folosesc corespunzător tichetele sociale

La o perioadă de două luni, statul dă 250 de lei persoanelor defavorizate pentru a-și putea cumpăra alimente, însă amenzile sunt uriașe, în carul în care tichetele sociale nu sunt folosite corespunzător ori oamenii încearcă să facă „șmecherii” cu ele.

Mai mari sunt, însă, sancţiunile pentru firme, dacă acestea vând alte produse decât cele alimentare, încearcă să dea bani oamenilor în schimbul voucherelor pentru alimente sau nu încarcă la timp tichetele sociale cu bani.

Elit - Gustul Desăvârșit

„Voucherele pentru alimente vor putea fi utilizate în magazine/ unități de alimentație afiliate de emitentul cardului și trebuie utilizate numai pentru achiziționarea de produse alimentare, de primă necesitate și pentru preparate culinare/ mese calde.

Utilizarea tichetelor sociale pentru produse alimentare și mese calde pentru achiziționarea altor produse decât alimente și mese calde constituie contravenție și se sancționează cu amendă (între 1,5 și 2 puncte-amendă, respectiv între 3.450 lei și 4.600 lei), dacă faptele nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni.

Cardurile pentru tichete sociale pentru produse alimentare și mese calde vor fi emise de emitenți autorizați de Ministerul Finanțelor (Edenred, Sodexo sau UP România) și vor livrate beneficiarilor, de Compania Națională Poșta Româna S.A., în perioada 20 iunie 2022 – 31 ianuarie 2023.

Vouchere alimente 2022. Amenzi până la 4.600 de lei

Tichetele sociale, pe suport electronic, pentru produse alimentare și mese calde sunt bilete de valoare care vor putea fi folosite exclusiv pentru achiziția de produse alimentare de bază și de mese calde.

Pentru facilitarea utilizării, tichetele sociale sunt prezentate, pe suport electronic, sub forma de carduri care încorporează cea mai nouă tehnologie de plată și securitate sporită”, informează Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).

„Pe de altă parte, solicitarea, de către beneficiari, de numerar în schimbul tichetelor sociale pentru produse alimentare și mese calde sau pentru fracțiuni din acestea va fi sancționată cu amenzi între 7.650 și 10.200 de lei (3-4 puncte-amendă).

Ordonanța stabilește sancțiuni și pentru unitățile emitente ale tichetelor sociale sau magazinele/ cantinele unde se pot folosi aceste ajutoare. De pildă, pentru furnizarea de numerar în schimbul tichetelor sociale sau pentru fracțiuni din acestea, amenzile sunt cuprinse tot între 7.650 și 10.200 de lei, ca în cazul beneficiarilor.

Tot magazinele sau cantinele vor risca amenzi cuprinse între 10.200 și 17.850 de lei (4-7 puncte-amendă) pentru acceptarea tichetelor de la alte persoane decât destinatarul final.

Firmele riscă sancţiuni de aproape 36.000 de lei, în cazul voucherelor pentru alimente

În schimb, unitățile emitente ale tichetelor pot primi amenzi cuprinse între 25.500 și 35.700 de lei (10-14 puncte-amendă) pentru nealimentarea cardurilor, o dată la două luni, cu suma de 250 de lei și pentru neînscrierea pe suportul electronic a datelor de identificare a beneficiarului, a perioadei de valabilitate și a interdicției de a fi utilizate pentru alte scopuri decât cel pentru care au fost emise”, informează avocatnet.ro.

Tichetele sociale pentru alimente de bază și mese calde au fost introduse recent prin OUG 63/2022 și sunt destinate persoanelor cu venituri mici, aflate în pragul sărăciei extreme.

În perioada iunie 2022 – decembrie 2022, fiecare persoană eligibilă va beneficia de vouchere pentru alimente pe suport electronic (card), pentru produse alimentare și mese calde.

Alocarea tichetelor sociale va fi făcută prin virarea în contul beneficiarului, la interval de două luni a sumei de 250 lei.

Suma maximă alocată beneficiarilor eligibili începând cu 1 iunie 2022 va fi de 1.000 lei. Beneficiarii care nu vor fi eligibili pentru întreaga durată de desfășurare a programului vor primi – în funcție de perioada de eligibilitate – 750 lei, 500 lei sau 250 lei.

Vouchere alimente 2022. Programul se termină pe 31 decembrie

Voucherele pentru alimente și mese calde sunt acordate – şi vor putea fi utilizate – sub formă de suport electronic (card).

Măsura „Sprijin pentru România”, în cadrul căreia se vor aloca tichetele sociale, pe suport electronic, pentru produse alimentare și mese calde se va desfășura în perioada 1 iunie 2022 – 31 decembrie 2022.

Banii alocaţi pe voucherele pentru alimente vor putea fi folosiţi în termen de 12 luni, de la data alocării pe card. Tichetele sociale care nu sunt utilizate într-un an de zile își vor pierde valabilitatea și nu vor putea fi realocate.

Vouchere alimente 2022. Banii de pe tichetele sociale pentru alimente au o anumită perioadă de timp în care pot fi folosiți.

”Sumele disponibile pe card sunt valabile 12 luni de la data încărcării lor”, informează Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).

Astfel, banii de pe tichetele sociale trebuie utilizați în cel mult un an de zile de când sunt disponibili pe voucherele de alimente”, arată Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Vouchere alimente 2022. Persoanele care nu au primit tichetele sociale pentru alimente se pot adresa fie Ministerului Muncii, fie Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, în funcţie de problema pe care o au.

„Dacă sunt persoane care nu sunt sigure că se află pe lista beneficiarilor eligibili, menționăm că întrebările referitoare la acest aspect trebuie adresate Ministerului Muncii și Solidarității Sociale.

Cât despre informațiile referitoare la cardurile care nu au putut fi livrate, acestea pot fi solicitate Poștei Române”, informează Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Vouchere alimente 2022. Ulei, făină, zahăr, legume, carne şi lactate – cam asta se poate cumpăra pe tichetele sociale pe care pensionarii le-au primit de la stat.

Un experiment realizat în acest sens arată cu ce puteţi umple coşul pentru a vă încadra în suma de 250 de lei, potrivit dcnews.ro.

În acest an, voucherele de alimente se mai acordă de trei ori.

Vouchere alimente 2022. Lista beneficiarilor de vouchere sociale pentru alimente este actualizată de Ministerul Muncii pe baza criteriilor de eligibilitate referitoare la venitul maxim lunar.

Există mai multe criterii pe baza cărora românii care primesc acum voucherele pentru alimente în valoare de 250 de lei pot fi excluși din program, spune Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).

Listele beneficiarilor sunt actualizate lunar de Ministerul Muncii, iar aceste liste pot suferi modificări de la lună la lună.

Sursa: antena3.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației: Pentru cadrele didactice salariul trebuie să fie cel puţin egal cu salariul mediu pe economie

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022
Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației: Pentru cadrele didactice salariul trebuie să fie cel puţin egal cu salariul mediu pe economie

În cursul zilei de vineri, Sorin Cîmpeanu, a declarat faptul că schimbările propuse prin proiectul noilor legi ale educației vor avea rezultate doar prin alocarea de resurse financiare, doar pentru salarizarea corespunzătoare a cadrelor didactice fiind nevoie de aproximativ 50% din bugetul necesar punerii în aplicare a măsurilor prevăzute.

„Sunt convins că lucrurile se vor putea schimba doar dacă sunt însoţite de finanţarea adecvată. Am spus-o şi o repet: oricât de curajoase, de asumate, de logice, de geniale ar fi schimbările, chiar dacă fiecare dintre dumneavoastră aţi vrea să vă implicaţi într-o manieră care să reprezinte un salt faţă de ceea ce aţi făcut până acum, rezultate nu ar putea fi aşteptate fără resurse alocate. Deci, dacă din acest proiect al legii nu s-ar accepta acel articol care spune că pentru orice cadru didactic din sistemul de educaţie, începând cu cadrele didactice debutante şi chiar şi cadrele didactice stagiare, salariul trebuie să fie cel puţin egal cu salariul mediu pe economie, nu o să vin nici în faţa dumneavoastră a tuturor, nici măcar a unuia dintre dumneavoastră, să spun că ceea ce este în lege se poate întâmpla. Dar atât timp cât acest articol rezistă, am dorinţa să mă uit în ochii fiecăruia dintre dumneavoastră şi să vă spun că ceea ce este scris în această lege se poate şi se va întâmpla cu această condiţie: să existe resurse”, le-a spus ministrul Educaţiei profesorilor vâlceni prezenţi la întâlnire.

Elit - Gustul Desăvârșit

Cîmpeanu a menţionat că pentru implementarea măsurilor prevăzute în proiectul noilor legi ale educaţiei ar fi nevoie de cel puţin o dublare a actualului buget al Ministerului Educaţiei.

„Resurse înseamnă că avem nevoie de mai mult decât dublarea bugetului Ministerului Educaţiei, pentru că impactul bugetar doar al acestei legi a învăţământului preuniversitar, fără învăţământul universitar, este de 31 de miliarde de lei, faţă de 30 de miliarde de lei cât este bugetul ministerului astăzi. 50% din start, adică jumătate din acest impact, este generat de creşterile salariale”, a mai spus ministrul.

Sorin Cîmpeanu s-a aflat vineri după-amiază la Râmnicu Vâlcea pentru a discuta cu cadrele didactice şi cu reprezentanţi ai elevilor şi părinţilor pe marginea proiectului Legilor Educaţiei – România educată.

Sursa: digi24.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea