VIDEO| „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” de Radu Jude, la OSCAR 2022: Propunerea României pentru o nominalizare la categoria „cel mai bun lungmetraj internațional”

„Babardeală cu bucluc sau porno balamuc”, de Radu Jude, marele câştigător al Berlinalei de anul acesta, este propunerea României pentru o nominalizare la categoria „cel mai bun lungmetraj internațional” a premiilor Oscar 2022.

Filmul, care a avut premiera mondială la Festivalul de la Berlin, unde a fost premiat cu Ursul de Aur, a fost ales de un comitet de selecție numit de către Consiliul de Administrație al Centrului Național al Cinematografiei alcătuit anul acesta din profesioniști din industrie: Dana Duma, Victor Morozov, Irina Trocan, Cătălin Olaru și Laurențiu Damian.

Acesta este al treilea film semnat de Radu Jude care reprezintă România în cursa pentru o nominalizare, după „Aferim!” și „Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari”.

Lista scurtă pentru nominalizări la Oscar 2022 va fi anunțată de Academia Americană de Film pe 21 decembrie.

Cea de-a 94-a gală de decernare a premiilor este programată să aibă loc pe 27 martie, la Los Angeles.

„Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” analizează raporturile dintre individ şi societate, având ca punct de plecare urmările pe care un clip porno de amatori, încărcat de o profesoară de şcoală generală pe un site specializat, le provoacă în viaţa acesteia.

Din distribuţie fac parte actorii Katia Pascariu, Claudia Ieremia, Olimpia Mălai, Nicodim Ungureanu, Alexandru Potocean, Andi Vasluianu, Alex Bogdan, Ilinca Manolache, Dana Voicu, Axinte, Adrian Enache şi Ilinca Hărnuţ.

Imaginea este semnată de Marius Panduru, montajul este realizat de Cătălin Cristuţiu, Dana Bunescu s-a ocupat de sound design, Cristian Niculescu a fost responsabil de scenografie, iar de costume, Cireşica Cuciuc. Producător este Ada Solomon şi coproducători sunt Paul Thiltges, Adrien Chef, Jiří Konečný şi Ankica Jurić Tilić.

„Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” este o producţie microFILM în coproducţie cu Paul Thiltges Distributions, Endorfilm, Kinorama, realizată cu sprijinul Centrul Naţional al Cinematografiei, Film Fund Luxembourg, Czech Film Fund, Croatian Audiovisual Centre, Artekino International în asociere cu Bord Cadre Films, Sovereign Films.

The Hollywood Reporter a titrat că filmul este „o usturătoare satiră socială despre sex, minciuni şi casete video”. „Jude rămâne o voce originală îndrăzneaţă în cinema-ul european modern, cu lucruri importante de spus şi moduri tot mai aventuroase de a le spune… Delicios de nebune”.

Variety l-a considerat „provocator şi profan”, „unul dintre primele exemple de operă autentică de autor care au apărut într-o lume răscolită de Covid-19”. „Se simte ca fiind revoluţionar. O simplă premisă poate servi ca portal spre o critică socială profundă, pentru cei dornici să facă pasul hotărâtor”.

Deadline l-a văzut ca pe „un rechizitoriu nimicitor asupra României moderne”. Subliniind umorul negru, filmul „este profund inconfortabil şi revelator, stimulează gândirea, e jucat bine şi îşi apără punctul de vedere cu o claritate remarcabilă, având în vedere vibratoarele prezentate”.

Screen Daily a comentat că filmul este „o operă îndrăzneaţă a agentului provocator Radu Jude”. Despre lungmetrajul cineastului, publicaţia a scris că este „cea mai conflictuală lucrare fără remuşcări pe care am văzut-o de la Jude şi, probabil, de la oricare regizor român”.

Regizor şi scenarist, Radu Jude a câştigat cu lungmetrajul său de debut – „Cea mai fericită fată din lume”- premiul CICAE, la Berlinala 2009. În 2012, el a regizat lungmetrajul „Toată lumea din familia noastră”, prezentat în premieră mondială în secţiunea Forum de la Berlinală. Pelicula „Aferim!” (2015) i-a adus Ursul de Argint pentru cea mai bună regie. Ea a fost urmată de „Inimi cicatrizate” (2016), care a fost recompensată cu două premii la Locarno IFF şi pentru care Radu Jude a primit trofeul pentru regie la Mar del Plata, de documentarul „Ţara moartă” (2017) şi de lungmetrajul „Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari” (2018), primul film românesc premiat cu Globul de Cristal la Festivalul de la Karlovy Vary.

În 2020, Radu Jude a fost prezent la Berlinală cu două lungmetraje: „Tipografic majuscul” şi „Ieşirea trenurilor din gară”. Ambele filme au fost proiectate în secţiunea Forum a festivalului. Anul acesta, scurtmetrajul său „Plastic semiotic”, a fost prezentat în afara concursului la Festivalul de Film de la Veneția.

„Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” va avea premiera în cinematografele americane luna viitoare și va fi distribuit de Magnolia Pictures.

 

FOTO ȘTIREA TA| „Gică Contra” de Alba Iulia: Nu se sinchisește să-și mute „dulapul”, chiar dacă a fost rugat politicos

Când nu se face nu e bine, iar când se face e musai să ne aflăm în treabă și să încurcăm: aceasta pare să fie deviza unui albaiulian. Deși a fost rugat politicos de echipa de muncitori ce efectuează lucrări de reparații și întreținere pe strada Ion Buteanu din municipiul Alba Iulia acesta nu dorește nici în ruptul capului să își mute „dulapul” și preferă să îi încurce pe muncitori, cel puțin asta susținea persoana ce a trimis redacției fotografia. După publicarea articolul proprietarul mașinii aduce detalii cu privire la situație.

UPDATE: proprietarul mașinii susține faptul că mașina sa a fost  parcată după ce muncitorii au plecat, iar muncitorii au „lăsat” utilajul pe stradă, iar până la momentul publicării articolului acesta nu știa despre situația mai sus relatată. Totodată acesta precizează faptul că muncitorii putea să lucreze fără să fie încurcați în vreun fel de mașina parcată.

„În jurul orei 15:30, când am ajuns acasă muncitorii lucrau, iar mașina mea a fost parcată la 100 de metri de locul unde aceștia își defășurau activitate, în capătul străzii. La ora 18:00 am parcat mașina în fața porții, muncitorii erau plecați de mult, strada a fost blocată de utilajul lăsat parcat de muncitori, lângă o groapă de doi metri adâncime. Deopotrivă oricine dorea să ocolească strada avea alte alernative viabile de trafic, strada oricum nu permite accesul a două mașini pe două sensuri deodată, ori cu foarte mare greutate și cu excepția cazurilor în care este vorba de mașini mari. Mașina este parcată în fața propietății mele și consider mai degrabă ca era de datoria celor care efectuază lucrări să semnalizeze într-un mod propice șantierul de lucru, ori imposibilitatea practicării traficului pe strada.”, precizează proprietarul mașinii din fotografie.

 

 

21 octombrie – Sfinţii Mărturisitori Ardeleni, care au luptat împotriva impunerii confesiunii greco-catolice

Sfinţii Mărturisitori Ardeleni sunt prăznuiţi pe 21 octombrie. Aceştia sunt: Visarion Sarai, Sofronie şi Oprea Miclăuş, canonizaţi în 1955 şi preoţii Ioan din Galeş şi Moise Măcinic din Sibiel, canonizaţi în 1992. Au luptat împotriva impunerii confesiunii Greco-catolice.

Visarion Sarai s-a născut în anul 1714 şi a primit la botez numele Nicolae. S-a călugarit în 1738 la Mănăstirea Sfântul Sava. În 1742 ajunge la Mănăstirea Pakra din Slovenia, iar în ianuarie 1744 vine în Transilvania şi începe lupta pentru apărarea Ortodoxiei.

Este arestat pe 26 aprile 1744 de autorităţile imperiale şi supus unui interogatoriu cu 44 de întrebări. A fost trimis la închisoarea din Deva, apoi la cele din Timişoara, Osieck şi Raab, iar în cele din urmă la celebra închisoare Kufstein din Munţii Tirolului (Austria), unde a murit ca martir.

Sofronie de la Cioara – a fost preot de mir, iar după ce a rămas văduv, s-a călugărit la Mănăstirea Cozia. A condus răscoala populară împotriva autorităţilor habsburgice şi a Episcopiei Unite de la Blaj care patrona acţiunea de dezbinare a Bisericii Ortodoxe Româneşti. În august 1760, Sofronie a convocat un Sinod, în care cerea episcop ortodox, restituirea bisericilor, eliberarea celor închişi şi respectarea libertăţii religioase. A murit la o dată pe care nu o cunoaştem, fie la Mănăstirea Vieroşi, fie la Mănăstirea Robaia.

Nicolae Oprea Miclăuş – originar din Săliştea Sibiului, satul Tilişca, a mers de trei ori la Viena pentru a prezenta plângerile românilor, în 1748, 1749 şi 1752. În memoriile prezentate, aceştia cereau libertatea credinţei ortodoxe şi episcop ortodox. A fost arestat în anul 1752 la Viena şi dus în închisoarea de la Custeni, unde a şi murit ca mărturisitor pentru Ortodoxie.

Ioan din Galeş – a înmânat lui Oprea Miclăuş un memoriu pe care să-l adreseze Curţii din Viena şi s-a aflat în fruntea mişcării de apărare a Ortodoxiei la Sibiu. A cutreierat mai multe sate şi a strâns semnături prin care credincioşii ardeleni cereau să li se acorde libertate pentru credinţa ortodoxă. Din ordinul Mariei Tereza, ajunge în închisoarea de la Deva, apoi la Graz şi în final la Kufstein. Preotul Ioan a murit după anul 1780, de când datează ultima ştire despre el.

Moise Măcinic – pentru că a luptat împotriva uniaţiei, a fost închis la Sibiu, timp de 17 luni. La eliberare i s-a cerut să nu mai slujească, ci să se întreţină din munca braţelor. S-a refugiat în Banat, unde s-a întâlnit cu Oprea Miclăuş. L-a însoţit pe acesta în călătoriile sale la Viena şi a fost arestat împreună cu Miclăuş. A murit în închisoarea de la Kufstein.

Sursa: crestinortodox.ro