Rămâi conectat

Opinii - Comentarii

Mihaela Mih Dehelean -Tableta bunului simţ: vocea societăţii civile

Publicat

în

    România prinde glas. România spune în cele din urmă ce crede despre o ţară în care excesele au devenit o regulă şi nu excepţia. Societatea civilă sau cel puţin o parte a ei îşi asumă un drept fundamental, cel de a se exprima liber. Ceea ce se întâmplă acum cu această ţară cuprinsă de febra reacţiilor de tot felul arată un mecanism social care a avut puterea să spună că are aşteptări de la o clasă politică pe care a susţinut-o mai des decât politicienii şi-au susţinut votanţii. Această trezire spontană la viaţă este de fapt simbolul dorinţei de schimbare a raportului dintre politică şi beneficiarul ei direct, cetăţeanul. Minciuna, impostura, nepăsarea, supunerea instituţională fără precedent după Revoluţia din 1989, egalizarea noastră în faţa aroganţei unui grup restrâns de oameni, toate acestea au dat naştere unei atitudini a societăţi civile care vorbeşte despre abaterea unui sistem politic de la valorile fundamentale ale democraţiei. Piaţa a devenit simbolul unei naţiuni cu „sufletul în gât”, manifestanţii purtătorii de cuvânt a unei stări de spirit care are drept bază teama că modul în care este acum construit statul român nu mai răspunde nevoilor cetăţenilor săi. Poate pentru prima dată după 1989 societatea civilă reacţionează, spunând politicienilor care ar trebui să fie reprezentanţii oneşti ai interesului public, că nu se mai simt reprezentaţi de aceştia şi că de mâine lucrurile trebuie să se schimbe.
Nu vreau să vorbim aici despre o guvernare sau alta, despre un politician sau altul, sau să transform această tabletă a bunului simţ într-o declaraţie politică. E important însă să recâştigăm dreptul de a ne exprima nemulţumirea atunci când statul şi instituţiile sale par să uite să ne respecte. Nu vreau să vorbesc aici despre partide sau despre necesitatea organizării de alegeri anticipate, însă în mod clar a venit vremea ca mediul politic să asculte vocea unei societăţi căreia i s-a vorbit despre solidaritate fără ca cineva să fie solidară cu ea, căreia i s-a vorbit despre sacrificiu fără ca nimeni altcineva să se sacrifice. A venit vremea ca vocea celor mulţi să se transforme într-un cadru care să redea speranţa într-o viaţă ceva mai bună. Societăţii româneşti i s-au cerut atât de multe lucruri în ultimii ani şi i s-a dat atât de puţin. I s-a cerut de atâtea ori să fie tolerantă, încât prea mulţi au înţeles că se poate face orice cu cei care tac. Vremea tăcerii însă a apus cel puţin pentru o parte din societatea civilă, cea care a decis să vorbească despre sărăcie şi umilinţă, despre dreptul de a se opune unor măsuri care au răpit speranţa multora. Vremea tăcerii a apus şi acest fapt e o dovadă că democraţia refuză să părăsească această ţară. E un semn de normalitate pentru un mecanism social care părea să nu mai deţină capacitatea de a reacţiona la ceea ce se întâmplă în jur. Faptul că oamenii se exprimă paşnic arată o dată în plus că există o limită de suportabilitate care a fost depăşită. Oamenii din 20 de judeţe au ieşit să protesteze faţă de un sistem în care statul nu mai poate să genereze încredere şi speranţă, au ieşit să protesteze având la bază sărăcia şi teama cu care se confruntă în acest moment o ţară întreagă. Societatea civilă a transmis un mesaj care nu lasă loc de interpretare, aşteptând de la mediul politic o reacţie care să demonstreze că acest stat îşi respectă măcar acum, în al doisprezecelea ceas, plătitorul de taxe şi impozite.
Dincolo însă de efervescenţa acestor evenimente ce se vor prelungi… dincolo de ceea ce putem anticipa acum, rămâne capacitatea de a spune cu voce tare că este nevoie de o abordare nouă, de un alt tip de a face politică, de politicieni care să îşi respecte cetăţenii pe care îi reprezintă pentru o perioadă limitată de timp. Vocea societăţii civile se aude în cele din urmă şi ar fi o dovadă de bun simţ ca şi cei care trebuie să o audă să asculte ce are de spus. Ar fi un pas înainte pentru o societate care a cultivat orice altceva mai puţin ideea asta a unui dialog real între oameni şi instituţiile care ar fi trebuit să asigure respectarea drepturilor fundamentale ale acestora. România vorbeşte după 22 de ani stârnind o curiozitate, o aude cineva?

Jr. Mihaela MIH- DEHELEAN


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Opinii - Comentarii

INFORMARE| Amendament la documentul de Ofertă Publică de Preluare Obligatorie a PREBET S.A. Aiud aprobat prin decizia A.S.F nr. 634 din data de 25.05.2022

Publicat

în

APROBAREA AMENDAMENTULUI  NU ARE VALOARE DE GARANŢIE ŞI NICI NU REPREZINTĂ O ALTĂ FORMĂ DE APRECIERE A A.S.F. CU PRIVIRE LA OPORTUNITATEA, AVANTAJELE SAU DEZAVANTAJELE, PROFITUL ORI RISCURILE PE CARE LE-AR PUTEA PREZENTA TRANZACŢIILE DE ÎNCHEIAT PRIN ACCEPTAREA OFERTEI PUBLICE OBIECT AL DECIZIEI DE APROBARE. DECIZIA DE APROBARE CERTIFICĂ NUMAI REGULARITATEA DOCUMENTULUI DE OFERTĂ ÎN PRIVINŢA EXIGENŢELOR LEGII ŞI ALE NORMELOR ADOPTATE ÎN APLICAREA ACESTEIA.

Preambul

Principalul scop al acestui document este să furnizeze date actualizate în legătură cu unele informații prezentate în Documentul de Ofertă și trebuie citit doar împreună cu Documentul de Ofertă și în contextul Ofertei descrise în Documentul de Ofertă. Ofertanții și/sau intermediarul nu au actualizat nicio altă informație  decât cea prezentată în cuprinsul acestui amendament, celelalte informații prezentate în documentul de ofertă fiind corecte și complete la data Documentului de ofertă. Astfel, nici ofertanții și nici Intermediarul nu își asumă nicio responsabilitate privind acuratețea și caracterul complet al informațiilor prezentate în documentul de Ofertă, cu excepția datelor prezentate în acest amendament, la o dată ulterioară datei Documentului de ofertă.

 

Elit - Gustul Desăvârșit

Publicarea Amendamentului

Prezentul Amendament este pus la dispoziția investitorilor după aprobarea sa de către A.S.F. prin publicarea unui anunț conform aceleiași proceduri utilizate pentru publicarea Documentului de Ofertă.

Amendamentul la Ofertă va fi disponibil în același mod în care este și Documentul de Ofertă astfel:

  1. În format electronic de pe website-ul Intermediarului GOLDRING SA (goldring.ro) și al Bursei de Valori București (www.bvb.ro) .
  2. pe suport de hârtie, la cererea investitorilor adresată GOLDRING SA la sediul acesteia (Tg. Mureș, str. Tudor Vladimirescu nr. 56A, jud. Mureș).

Ofertanții au convenit la modificarea Documentului de ofertă după cum urmează:

Paragraful de la punctul 6: „Impetum Investmens S.A. va achiziționa cu prioritate în cadrul Ofertei un număr maxim de 1.822.122 acțiuni, Anodin Assets S.A. va achiziționa un număr de 5.225.000 acțiuni, Ges-Green Energy Specialists SRL  va achiziționa un număr de 5.225.000 acțiuni, restul de 5.227.560 acțiuni vor fi achiziționate de Acord Construct ALT S.R.L.”

se modifică astfel:

Ofertanții vor achiziționa cu prioritate în următoarea ordine precum și în limitele maxime precizate, în funcție de numărul de acțiuni ce vor fi subscrise în cadrul ofertei, după cum urmează:

  • Impetum Investmens S.A. – 5.236.819 acțiuni,
  • Anodin Assets S.A. – 4.087.620 acțiuni,
  • Ges-Green Energy Specialists SRL – 4.087.620 acțiuni și
  • Acord Construct ALT S.R.L – 4.087.623 acțiuni”

Potrivit prevederilor art. 28 (3) din Legea nr. 24/2017, ale art. 54 (4) din Regulamentul 5/2018 și ale Documentului de Ofertă,  investitorii care au acceptat să subscrie în oferta publică de cumpărare înaintea publicării amendamentului pot să îşi retragă acceptul în termen de două zile lucrătoare de la publicarea amendamentului, respectiv în perioada 27.05.2022 – 30.05.2022.

Celelalte prevederi ale Anunțului și ale Documentului de Ofertă rămân neschimbate.

Prezentul amendament  este întocmit în conformitate cu Legea nr. 24/2017 și Regulamentul ASF nr. 5/2018 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață, cu modificările si completările ulterioare

 

 


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Opinii - Comentarii

24 mai: Ziua europeană a parcurilor naționale. Cum a ajuns să fie celebrată această zi și care este scopul acesteia

Publicat

în

24 mai: Ziua europeană a parcurilor naționale. Cum a ajuns să fie celebrată această zi și care este scopul acesteia

An de an, la data de 24 mai, este sărbătorită Ziua europeană a parcurilor naționale, la nivel continental, această zi având scopul de a apropia oamenii de natură și dea sensibiliza publicul privind impotanța frumuseții naturale în zonele protejate, dar și la impotanța conservării și gestionării durabile a ariilor protejate din Europa.

Hotărârea sărbătoririi Zilei europene a parcurilor naţionale a fost luată în 1999, când s-au împlinit 90 de ani de la crearea primelor nouă parcuri naţionale în Suedia (mai 1909). În acel an, pe 24 mai, peste o sută de organizaţii din 18 ţări europene au organizat evenimente de Ziua europeană a parcurilor naţionale.

Elit - Gustul Desăvârșit

Iniţiativa a aparţinut Federaţiei EUROPARC, organizaţie nonguvernamentală, fondată în 1973, ce reuneşte sute de autorităţi şi mii de arii protejate din 40 de ţări europene. EUROPARC doreşte conştientizarea opiniei publice europene faţă de importanţa rezervaţiilor naturale protejate şi a parcurilor naţionale.

România este membru al EUROPARC prin Academia de Ştiinţe Agricole, iar ariile protejate care intră sub incidenţa autorităţii EUROPARC sunt Delta Dunării şi Parcul Naţional Retezat. Din partea României, ca membri EUROPARC mai sunt: Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti; Asociaţia Altitudine; Administraţia Parcului Natural Apuseni; Enduro Ranch; ProPark – Fundaţia pentru arii protejate.

În România, celebrarea Zilei europene a parcurilor naţionale a fost marcată, an de an, prin organizarea unor manifestări dedicate celebrării unor evenimente cu semnificaţie deosebită în domeniul protecţiei naturii şi al ariilor naturale protejate, în organizarea Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva şi a altor instituţii.

Europa are numeroase arii protejate importante, dar este în acelaşi timp un adevărat mozaic de naţiuni, culturi şi organizări politice. Până la constituirea Uniunii Europene nu s-a putut vorbi efectiv despre un punct de vedere comun sau despre iniţiative europene în domeniul conservării mediului. În anul 1994 a fost lansat la nivel european Planul de Acţiune pentru Ariile Protejate.

Iniţiative europene cum ar fi EECONET, EMERALD, Natura 2000 şi altele pregătesc drumul către o reţea europeană de arii protejate interconectate prin coridoare ecologice ce permit dispersia şi migrarea speciilor. În politica de conservare a mediului atât la nivel european, cât şi mondial se face simţită din ce în ce mai acut necesitatea trecerii de la conservarea speciilor la cea a habitatelor, de la conservarea unor locuri la conservarea unor ecosisteme şi de la măsuri naţionale la măsuri internaţionale.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Opinii - Comentarii

Ce nume se sărbătoresc de Sfinții Constantin și Elena: În jur de 1,8 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica în 21 mai

Publicat

în

Nume care se sărbătoresc de Sf Constantin şi Elena şi nume derivate din Constantin şi Elena care își serbează onomastica.

Sfinții Constantin și Elena: Peste 1,1 milioane de femei şi peste 600.00 de bărbaţi îşi sărbătoresc onomastica în 21 mai, de Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena.

Citeşte şi: mesaje de Constantin şi Elena

Dintre cei 1.800.634 de români care îşi serbează onomastica de Sfinţii Constantin şi Elena, 640.518 sunt bărbaţi şi 1.160.116 sunt femei, potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI).

Dintre femeile care îşi sărbătoresc onomastica, 884.229 poartă numele de Elena, 124.773 sunt Ileana şi 69.944 se numesc Lenuţa. Alte 53.613 de femei poartă numele de Constanţa, 26.811 au numele Constantina, 4.279 – Leana şi 1.467 – Nuţi.

Elit - Gustul Desăvârșit

Majoritatea bărbaţilor, respectiv 495.656, se numesc Constantin, alţi 80.037 poartă numele Costel, iar 33.386, Costică. De asemenea, 20.002 de bărbaţi se numesc Costin, 10.487 – Costinel, 635 – Costi şi 315 – Costeluş.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare