Rămâi conectat

Cultură Educație

Stejarii de la 1848

Publicat

în

Lansarea unei cărţi cu semnificaţii adânci pentru neamul românesc „Ion Axente Sever şi timpul său” de Gheorghe Biriş

    Pe acest pământ, Ardealul românesc, a trăit de sute de ani un popor urgisit şi asuprit care mereu a încercat să iasă din robia impusă de cei care i-a încătuşat puterea de dezvoltare. Orfan fiind de o clasă conducătoare, zbuciumul său de înălţare s-a împotmolit în nămolul vremurilor grele… mereu cu dorul de libertate.
Cele două răscoale sociale, din 1437 şi 1514, au fost numai „urniri” care l-au apăsat şi înfundat şi mai mult. A fost pe punctul de a primejdui însăşi existenţa sa de popor, „individualitatea sa etnică”, dar suferinţele grele l-au unit şi mai mult schimbându-i viaţa în „zguduiri” care vor dărâma temeliile oprimării pregătind drumul dezrobirii. A urmat revolta lui Horea (1784) care a vestit Revoluţia din 1848, care a schimbat „Suplex Libell-usul” în strigăt de revoltă – cerere conştientă a unei naţiuni.
În prima jumătate a secolului al XIX-lea Ardealul era alcătuit din trei ţări: a ungurilor, a secuilor şi a saşilor „Cele trei naţiuni privilegiate”. Românii nu aveau „ţară” erau numai „toleraţi” (deşi erau majoritari) dar nu recunoscuţi ca naţiune. Anul 1848 a fost momentul declanşării blestemului înăbuşit secole întregi în sufletul poporului român. Acum apar marii bărbaţi ai acestei naţiuni, intelectualii care nu au mai putut fi pasivi la toate nedreptăţile la care erau supuşi semenii lor: Simion Bărnuţiu, Gheorghe Bariţiu, Avram Iancu, Ion Axente Sever, Timotei Cipariu, A.T. Laurian, Papiu Ilarian etc.
Este o mândrie pentru mica urbe, de la confluenţa celor două Târnave, că aici la Blaj pe Câmpia Libertăţii aceşti străluciţi conducători, în fruntea a peste 40.000 de oropsiţi ai soartei, au cerut imperios: desfiinţarea iobăgiei, egalitate în drepturi şi recunoaşterea naţiunii române.
Lecturând cartea „Ion Axente Sever şi timpul său”, ediţia a doua revizuită şi completată cu: adnotări, texte, alte documente şi fotografii, apărută sub îngrijirea celor două fiice ale autorului, Liana Biriş şi Voichiţa Ionescu, ne putem da seama de apogeului „marelui tribun” Ion Axente Sever care s-a desfăşurat în timpul Revoluţiei de la 1848, unde rolul lui a fost deosebit de important – el fiind unul dintre cei mai apropiaţi şi de nădejde colaboratori al marelui Avram Iancu, fiind considerat, de mulţi, mâna dreaptă a acestuia, om de încredere şi sfătuitor în clipele grele şi hotărâtoare.
Lăudabil este faptul că această carte a fost scrisă la o vârstă foarte tânără (17 – 18 ani), autorul fiind student în Anul I la „Facultatea de Litere şi Filozofie” din Cluj, şi a apărut în anul 1931, când a împlinit 110 ani de la naştere şi 25 de ani de la moartea lui Axente Sever (1906) – ultimul dintre „stejarii de la 1848”.
La această lansare, care a avut loc la biblioteca „Şcoala Ardeleană” din Blaj, pe lângă una din fiicele autorului, au fost prezenţi unii din cei mai importanţi oameni de cultură ai Blajului: prof. univ. dr. Ion Buzaşi, prof. univ. dr. Cornel Tatai Baltă, prof. Silvia Pop, prof. Simona Frâncu, judecător Maria Beldea, prof. Diana Tocaciu, prof. Ana Hinescu, viceprimarul Municipiului Blaj Liviu Basaraba, prof. Liviu Andrei etc., precum şi un descendent direct al marelui A. Sever, Ioan Gabor venit special pentru acest eveniment, rudenii, prieteni şi mulţi elevi.
Trec peste discuţiile celor doi amfitrioni, prof. Simona Frâncu – directoarea bibliotecii şi prof. Silvia Pop – preşedinta „ASTREI” Blaj, pentru a remarca, în mod deosebit, intervenţiile fabuloase ale d-ului prof. univ. dr. Ion Buzaşi, prof. univ. dr. Cornel Tatai Baltă, Ioan Gabor şi Liana Biriş. Domnul prof. univ. dr. Ion Buzaşi ne spune că una din bucuriile vieţii dânsului a fost cunoaşterea unor profesori admirabili din perioada interbelică, aici la Blaj, cu unii dintre ei fiind într-o prietenie intelectuală foarte profitabilă: Ştefan Manciulea, Nicolae Albu, Ion Vultur, şi mai ales Gheorghe Biriş care alături de Pavel Dan au fost cei mai importanţi în ceea ce priveşte scrierile literare. Ne vorbeşte de frumoasele poezii ale lui Gheorghe Biriş, iar cartea pe care o consideră o monografie, un portret literar, dar şi cartea unui scriitor.
Prof. Cornel Tatai Baltă l-a cunoscut pe autor în tinereţe (1970), când lucra la muzeul din Blaj. Ne spune că în primul rând este poet, dar se simte, mai mult în proză, un bun cunoscător al istoriei româneşti şi că e uimitor că un student de anul I să scrie asemenea lucrare cu „fior liric”. Ne aminteşte de revolta la care a participat, alături de S. Bărnuţiu, împotriva episcopului Lemeni – Ion Gabor, străstrănepotul lui A. Sever şi, şi-a închinat viaţa pentru aducerea la lumină a lui A. Sever. A venit special la Blaj pentru a intra în posesia acestei cărţi, pe care o apreciază ca fiind foarte valoroasă.     Prof. Ana Hinescu ne spune că această carte a fost lansată prima dată la Teatrul Naţional din Cluj şi la Bucureşti, cu sprijinul lui Ion Bianu, fiind mult apreciată de Bogdan Duică.
În încheiere, fiica autorului – prof. Liana Biriş, vădit emoţionată, mulţumeşte tuturor participanţilor dându-ne şi alte amănunte inedite din viaţa tatălui ei.
Închei amintind că Ion Axente Sever a fost unul din exponenţii care la 1848 a sprijinit din toate puterile neamul românesc, fiind un factor determinant în acele timpuri grele, când existenţa acestui popor era în momente de cumpănă.

Aurel ROMAN, Blaj

Elit - Gustul Desăvârșit

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Cultură Educație

24 ianuarie 2022: Unirea Principatelor Române, sărbătorită de Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba în mediul online

Publicat

în

24 ianuarie 2022: Unirea Principatelor Române, sărbătorită de Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba în mediul online

Luni, 24 ianuarie 2022, Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba propune publicului un program dedicat Unirii Principatelor Române, care poate fi urmărit online, pe pagina de socializare a instituției, începând cu ora 09.00.

Citește și: 24 ianuarie 1859: Mica Unire – Unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza

Pornind de la simbolistica evenimentului rămas în istorie și sub numele de Mica Unire, documentat în colecțiile bibliotecii de Ana Maria Pienar, bibliograful instituției, echipa bibliotecii a pregătit diverse momente și materiale, care vor fi postate pe tot parcursul zilei.

Elit - Gustul Desăvârșit

Recomandări de carte pentru copii și adulți, expoziții tematice, lecturi și prezentări video, informații inedite despre evenimentul care a contribuit la realizarea statului național unitar român, dar și incursiuni în memoria culturală a românilor, oferite de prof. Daniela Floroian, prin intermediul unor tablouri și fotografii celebre ce ilustrează atât portul popular la 24 ianuarie 1859, cât și hora la români, Hora Unirii, toate se regăsesc în programul Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba.

Dincolo de oferta online, vă așteptăm să ne treceți pragul și să descoperiți numeroasele titluri dedicate primului domnitor al Principatelor Unite, volume în care puteți găsi atât corespondențe, acte, scrisori și documente, cât și legende și mărturii despre Alexandru Ioan Cuza și Mica Unire.

Activitățile sunt organizate de Consiliul Județean Alba și de Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba și se derulează în cadrul proiectului 4.7 Zile Speciale.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Cultură Educație

24 ianuarie 2022: Un mini-documentar dedicat unuia dintre cele mai cunoscute tablouri despre Unirea Principatelor va fi lansat la New York

Publicat

în

24 ianuarie 2022: Un mini-documentar dedicat unuia dintre cele mai cunoscute tablouri despre Unirea Principatelor va fi lansat la New York

Un episod special al seriei permanente „Istoria României într-un obiect”, dedicat uneia dintre cele mai cunoscute lucrări de artă asociate acestui important moment istoric, „Proclamarea Unirii Principatelor – un tablou de Theodor Aman”, va fi lansat la ICR New York pe 24 ianuarie.

Citește și: 24 ianuarie 1859: Mica Unire – Unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza

Luni, începând cu ora 21.00, ora României, pe canalele de social media ale Institutului (Facebook, Instagram, YouTube) va avea loc premiera mini-documentarului „Proclamarea Unirii Principatelor – un tablou de Theodor Aman”, care va explica publicului american circumstanţele unirii Moldovei şi Ţării Româneşti pornind de la viziunea plastică a unuia dintre întemeietorii picturii româneşti moderne.

Elit - Gustul Desăvârșit

Proiectul este realizat în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti (MNIR), textul şi prezentarea video aparţinându-i specialistei MNIR, dr. Cristina Păiuşan-Nuică. Conceptul filmului este semnat de Bogdan Opreanu.

Tabloul „Proclamarea Unirii Principatelor” surprinde momentul în care, la Bucureşti, în sala Adunării Elective, Alexandru Ioan Cuza este ales domn al Ţării Româneşti după ce, în prealabil, avusese loc alegerea sa în fruntea Moldovei. Potrivit Cristinei Păiuşan-Nuică, „Proclamarea Unirii Principatelor, capodoperă din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României şi simbol al naţiunii române, poate fi asemănat, ca importanţă istorică şi tehnică de a surprinde tensiunea momentului, cu lucrarea lui John Trumbull Declaration of Independence, păstrată în rotonda Capitoliului, tablou-simbol al naţiunii americane”.

Una dintre seriile cel mai bine primite ale programului nostru, „The History of Romania in One Object”/ „Istoria României într-un obiect” a fost lansată în luna mai a anului 2020 şi derulată în parteneriat cu câteva mari muzee româneşti: Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj, Muzeul de Istorie a Moldovei din Iaşi, Muzeul Naţional al Banatului din Timişoara, Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia şi Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa.

Prin intermediul acestui proiect au fost prezentate până acum nu mai puţin 38 de exponate, artefacte şi vestigii reprezentative pentru istoria ţării noastre.

sursa: news.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Cultură Educație

Bacalaureat 2022 la MATEMATICĂ: Programa pentru profilele mate-info, tehnologic, științele naturii și pedagogic a fost anunțată de Ministerul Educației

Publicat

în

Bacalaureat 2022 la MATEMATICĂ: Programa pentru profilele mate-info, tehnologic, științele naturii și pedagogic a fost anunțată de Ministerul Educației

Oficialii de la Ministerul Educației au publicat programa pentru examenul de Bacalaureat din acest an.

Citește și: CALENDAR BACALAUREAT 2022: Programul probelor pentru sesiunile din VARĂ și din TOAMNĂ

Reprezentanții Ministerului Educației au publicat noile programe pentru examenul de Bacalaureat 2022, care sunt, în mare măsură cele ce au fost aprobate prin ordinul de ministru nr. 3.237 din 2021.

Din fiecare disciplină pentru examen, care se învață în anul terminal, ministerul a eliminat anumite conținuturi, dar diferențele sunt mici față de acum doi ani, când a fost tăiată toată materia din semestrul al II-lea.

Elit - Gustul Desăvârșit

CLICK AICI PENTRU PROGRAMA LA MATEMATICĂ LA BACALAUREATUL 2022

Citește și: ADMITERE la colegiile militare 2022: CALENDARUL probelor birourile de RECRUTARE. La Colegiul Militar Mihai Viteazul Alba Iulia, 120 de posturi sunt scoase la CONCURS

Pentru clasele terminale din învățământul liceal (clasa a XII-a zi, clasa a XIII-a seral și frecvență redusă), anul școlar are 32 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 27 mai 2022.

Perioada de înscriere pentru sesiunea de vară începe din 23 mai. În perioada 20-23 iunie sunt probele scrise, iar afișarea primelor rezultate va avea loc pe 27 iunie.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare