O treime din români consideră că Armata nu poate apăra țara. Românii se bazează mai mult pe Biserică decât pe Guvern. STUDIU

Un studiu recent realizat la comanda Universității București a măsurat reziliența națională. Datele cercetării arată faptul că o treime din români nu cred că Armata ne poate apăra țara.

În cazul unei crize, românii se bazează mai mult pe Biserică decât pe guvern, iar peste 30% se tem de COVID. Tinerii, însă, au mai multă încredere în reacția conducerii țării, într-o situație de criză sau urgență.

INSCOP Research a realizat la comanda Universității din București primul sondaj efectuat in România privind reziliența națională. Datele au fost culese în perioada 14 septembrie – 5 octombrie 2022 prin interviuri față-în-față. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,6 %, la un grad de încredere de 95%.

Bucureștenii nu cred că orașul e pregătit pentru situații de urgență și de criză

38% din cei intervievați consideră că localitatea lor este pregătită pentru situații de urgență și de criză, fiind de acord total sau parțial cu afirmația ”Localitatea mea este pregătită pentru situații de urgență și de criză”, în timp ce 25% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 32,9%% sunt în dezacord parțial sau total. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 4,1% din total eșantion.

Analiza socio-demografică realizată de INSCOP arată că tind să fie de acord cu afirmația dată într-o măsură mai mare decât restul populației persoanele cu un venit mai ridicat (care reușesc să aibă tot ce trebuie fără să se restrângă de la ceva), salariații la stat, locuitorii din urbanul mediu și mic, respectiv regiunile Vest și Sud-Est. Își exprimă dezacordul cu afirmația dată mai ales persoanele cu un venit mai redus, locuitorii din București și din urbanul mare și foarte mare, întreprinzătorii/liber profesioniștii.

Are Armata capacitatea de a apăra România?

Aproximativ 45% dintre participanții la sondaj consideră că Armata Română are capacitatea de a apăra România, în timp ce 27% sunt de părerea contrarie.

Sunt de acord total sau parțial cu afirmația ”Armata Română are capacitatea de a apăra România” 45,6% dintre cei intervievați. 25,3% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 27% își exprimă dezacordul parțial sau total. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 2,1% din total eșantion.

Datele INSCOP arată că sunt de acord cu afirmația dată mai ales persoanele cu un nivel de educație mai scăzut, salariații la stat, persoanele fără ocupație, cei cu un venit mai ridicat, locuitorii din București. Persoanele cu vârsta între 45 și 60 de ani, cei cu un nivel de educație mai ridicat, salariați la privat, întreprinzători/liber profesioniști, cei cu un venit mai redus, locuitorii din urbanul mare și foarte mare sunt în dezacord cu afirmația într-o proporție mai mare decât media populației.

Doar o treime (34%) din cei intervievați crede că în caz de stare de urgență sau criză națională mass-media (televiziuni, radio, ziare, internet) își vor face datoria cum trebuie.

Afirmația ”În caz de stare de urgență sau criză națională, cred că mass- media (televiziuni, radio, ziare, internet) își vor face datoria cum trebuie” întrunește acordul total sau parțial al 34,8% dintre participanții la sondaj. 28,5% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 33,7% își exprimă dezacordul parțial sau total. Ponderea non-răspunsurilor este de 3,1% din total eșantion.

Presa stă mai bine decât partidele politice.

Peste jumătate din cei intervievați nu au încredere că în caz de criză națională partidele politice își vor face datoria cum trebuie.

Afirmația ”În caz de criză națională, cred că partidele politice își vor face datoria cum trebuie” întrunește acordul total sau parțial al 21,8% dintre respondenți. 24,5% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 52,6% își exprimă dezacordul parțial sau total cu afirmația dată. Ponderea non-răspunsurilor este de Tinerii sub 30 de ani, elevi/studenții, salariații la stat, locuitorii din rural sunt de acord cu afirmația dată într-o măsură mai mare decât restul populației. Dezacordul cu afirmația data este mai ridicat în rândul următoarelor categorii: persoane peste 30 de ani, salariați la privat, întreprinzători/liber profesioniști, cei fără ocupație, pensionari, persoanele cu venit mai redus, locuitorii din București, respectiv din urbanul mare și foarte mare.

Tinerii au mai mare încredere în conducerea țării, într-o situație de criză

Unul din 3 români (32%) consideră că în caz de criză națională conducerea țării va lua deciziile corecte, având capacitatea să conducă țara.
32% dintre respondenți sunt de acord total sau parțial cu afirmația ”În caz de criză națională conducerea țării va lua deciziile corecte, având capacitatea să conducă țara”, în timp ce 29,4% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 36,4% își exprimă dezacordul parțial sau total. Nu știu sau nu răspund 2,1% din total eșantion.

Sunt de acord cu afirmația dată mai ales tineri sub 30 de ani, elevi/studenți, salariați la stat, locuitorii din București și din urbanul mediu sau mic. Persoanele cu vârsta peste 30 de ani, cei cu studii primare, cei cu un venit mai redus, întreprinzătorii/liber profesioniștii, locuitorii din urbanul mare și foarte mare, respectiv din regiunile Sud-Est, Sud-Muntenia și Nord-Vest tind să fie în dezacord cu afirmația dată într-o proporție mai mare decât celelalte categorii socio-demografice.

Comunitatea religioasă, ajutor când românii sunt la greu

Aproape 40% din români spun ca atunci când au probleme și sunt la greu, familia lor se bazează pe ajutorul comunității religioase din care fac parte.
39% dintre respondenți apreciază că atunci când au probleme și sunt la greu, familia lor se bazează pe ajutorul comunității religioase din care fac parte întotdeauna sau foarte des, 22,4% uneori sau foarte rar, iar 37,5% niciodată. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 1,1% din total eșantion.
Analiza socio-demografică: Susțin că afirmația dată corespunde situației lor familiale întotdeauna sau foarte des mai ales persoanele mai în vârstă, cei a căror familie include cel puțin 4 membri, persoanele cu studii primare, pensionarii, salariații la stat și cei fără ocupație, locuitorii din rural. Persoanele cu studii superioare, salariații la privat, locuitorii din București, respectiv regiunile București-Ilfov și Centru declară că afirmația dată corespunde situației lor familiale foarte rar sau niciodată într-o proporție mai mare decât media.

28% din cei intervievați cred că în caz de război, cutremur sau alte calamități familia lor are capacitatea sa găzduiască refugiați sau sinistrați.

Sunt de acord total sau parțial cu afirmația ”În caz de război, cutremur sau alte calamități familia mea are capacitatea să găzduiască refugiați sau sinistrați” 28,6% dintre cei intervievați. 24,3% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 44,4% își exprimă dezacordul parțial sau total. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 2,7% din total eșantion.

Analiza socio-demografică: Sunt de acord cu afirmația mai ales: persoanele cu vârsta sub 30 de ani, cei a căror familie include cel puțin 3 persoane, salariații la stat, cei cu un venit mai ridicat, locuitorii din rural, respectiv din regiunile Nord-Est și Sud-Est. Persoanele cu vârsta peste 45 de ani, cei a căror familie include una sau două persoane, cei cu un nivel de educație mai scăzut, cu un venit mai redus, locuitorii din mediu urban sunt în dezacord cu afirmația într-o măsură mai mare decât restul populației.
Un sfert dintre români nu au rude la care s-ar putea refugia

Aproximativ 1 din 4 români (25%) declară că nu are rude sau prieteni în alte localități sau altă țară la care să se poată refugia în caz de război sau calamitate.
Întrebați dacă au rude sau prieteni în alte localități sau altă țară la care pot să se refugieze în caz de război sau calamitate, 25,7% dintre participanții la sondaj declară că nu. 23,7% precizează că au rude sau prieteni la care pot apela la țară, 12,1% la oraș, 27,3% atât la țară, cât și la oraș, 10,5% în altă țară. 0,7% din total eșantion nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Analiza socio-demografică: Declară că nu au rude sau prieteni în alte localități sau altă țară la care pot să se refugieze în caz de război sau calamitate în special persoanele peste 60 de ani, pensionarii, cei cu un venit mai redus, locuitorii din București. Persoanele cu vârsta între 45 și 60 de ani, locuitorii din București și din urbanul mediu și mic, respectiv din regiunile Sud-Vest Oltenia, Vest și București-Ilfov Susțin că au rude la oraș la care pot apela mai ales cei a căror familie include o singură persoană, cei cu un nivel de educație mai scăzut, pensionari, elevi/studenți, locuitorii din rural, respectiv din regiunile Nord-Est și Sud-Est. Persoanele cu vârsta sub 44, cei a căror familie include cel puțin 3 persoane, cei cu un venit mai ridicat, locuitorii din regiunea Centru spun că au rude la care pot apela atât la țară, cât și la oraș într-o proporție mai mare decât restul populației. În ceea ce privește cei care au rude în altă țară, nu există diferențe majore în funcție de principalele caracteristici socio-demografice analizate.

Unul din patru respondenți (25%) spune că în ultimele șase luni a trimis alimente sau bunuri de consum rudelor din altă localitate.
24,9% dintre români declară că în ultimele șase luni au trimis alimente sau bunuri de consum rudelor din altă localitate, în timp ce 74,1% afirmă contrariul, iar 1% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Tinerii sub 30 de ani, elevii/studenții, cei cu un venit ,ai ridicat, locuitorii din urbanul mediu și mic, respectiv din rural declară într-o proporție mai mare decât media că în ultimele șase luni au trimis alimente sau bunuri de consum rudelor din altă localitate.

Amenințările percepute de români: războiul, situația economică a familiei, COVD-ul

Îngrijorările și amenințările percepute de cei intervievați: (1) extinderea în România a războiului pe care Rusia îl duce în Ucraina: 65%, (2) situația economică a familiei proprii: 59%, (3) pericolul COVID la adresa sănătății: 33%.

Întrebați în ce măsură sunt îngrijorați de extinderea în România a războiului pe care Rusia îl duce în Ucraina, 29,9% dintre participații la sondaj spun că sunt foarte îngrijorați de o astfel de perspectivă, 35,5% destul de îngrijorați, 19,9% nici îngrijorați, nici liniștiți, 7,5% destul de puțin îngrijorați, iar 6,3% deloc îngrijorați. Ponderea non-răspunsurilor este de 0,9% din total eșantion.

Analiza socio-demografică: Tind să fie mai îngrijorate de extinderea în România a războiului pe care Rusia îl duce în Ucraina mai ales următoarele categorii de populație: femeile, persoanele peste 60 de ani, pensionarii, persoanele fără ocupație, locuitorii din mediul urban (cu excepția Bucureștiului), respectiv din regiunile Vest și Sud-Est. Tinerii, cei cu un venit mai ridicat și locuitorii din București sunt mai puțin îngrijorați decât restul populației de extinderea în România a războiului pe care Rusia îl duce în Ucraina.

20,4% dintre români se declară foarte îngrijorați de situația economică a familiei lor, 38,3% destul de îngrijorați, 25,3% nici îngrijorați, nici liniștiți, 10,3% destul de puțin îngrijorați, iar 5,3% deloc îngrijorați. 0,4% din total eșantion nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Analiza socio-demografică: Persoanele mai în vârstă, cei cu un nivel de educație mai scăzut, pensionarii, cei fără ocupație, cei cu un venit mai redus, locuitorii din mediul urban (cu excepția Bucureștiului) se declară foarte și destul de îngrijorați de situația economică a familiei lor într-o proporție mai mare decât restul populației. Se declară destul de puțin sau deloc îngrijorați de situația economică a familiei lor mai ales: tinerii sub 30 de ani, cei a căror familie include un singur membru, cei cu studii superioare, cei cu un venit mai ridicat, locuitorii din București.

11,1% dintre români se declară foarte îngrijorați de pericolul COVID la adresa sănătății lor, 22,5% destul de îngrijorați, 27,9% nici îngrijorați, nici liniștiți, 15,8% destul de puțin îngrijorați, iar 21,9% deloc îngrijorați. 0,7% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Analiza socio-demografică: Sunt foarte și destul de îngrijorați de pericolul COVID la adresa sănătății lor mai ales: persoanele peste 60 de ani, pensionarii, cei cu un venit mai redus, locuitorii din regiunile Nord-Est și Vest. Cei cu vârsta între 30 și 45 de ani, cei din familii cu cel puțin 4 membri, întreprinzătorii/liber profesioniștii, locuitorii din regiune Sud- Est sunt mai puțin îngrijorați de pericolul COVID la adresa sănătății lor decât restul populației.

Reziliența în fața crizelor menține coeziunea unei națiuni

“Avem de acum înainte la dispoziție un instrument național la standardele frontierei cercetărilor internaționale în domeniu. Sperăm ca de acum înainte să putemaplica anual instrumentul și astfel sa putem construi – alături de indicatorii naționali deja cunoscuți privind economia, democrația sau opțiunile electorale- și o serie de date statistice și o bază de date privind aspecte esențiale ale rezilienței naționale. Evoluțiile din ultimii ani au demonstrat că este foarte important să anticipăm și să înțelegem diferitele aspecte social-economice și de guvernanță care se pot constitui fie în elemente de vulnerabilitate, fie in puncte forte pentru societatea noastră, dacă și când vom fi confruntați cu șocuri sau turbulente majore interne sau externe”, a spus prof. Dragoș Paul Aligică.

”Reziliența în fața crizelor de orice fel este unul dintre reperele fundamentale care mențin coeziunea unei națiuni. Iar evaluarea rezilienței prin indicatori care măsoară în profunzime comportamentul populației oferă un instrument unic de reglare a vulnerabilităților. Din acest punct de vedere, salut efortul Universității din București și al echipei academice care a inițiat și structurat acest instrument extrem de util decidenților de la nivel central și local, dar și societății românești în ansamblu, mai ales în aceste vremuri marcate de succesiunea unor crize complexe care au ajuns să se suprapună”, a arătat Remus Ștefureac, director INSCOP Research.

Pachetele cu ajutoare alimentare: Când va fi distribuită ultima tranşă

În cadrul proiectului “Acordarea de pachete cu ajutoare alimentare în cadrul POAD 2018- 2021”, cod MySMIS 125099, MIPE a procedat la achiziția de pachete cu produse de alimentare, inclusiv transport, respectiv livrarea unui număr de 7.133.112 pachete cu produse alimentare, împărțit în 6 tranșe cu produse alimentare, câte 2 tranșe pe an pentru un număr de 1.188.852 beneficiari/tranșă aparținând grupului țintă eligibil POAD, din municipiul București și cele 41 județe ale țării. Au fost semnate 4 contracte de furnizare, respectiv contractele nr.1187/IMB/15.04.2020, nr.1188/IMB/15.04.2020, nr.1189/IMB/15.04.2020, nr.1190/IMB/15.04.2020, loturile 1 – 4.

Când se livrează ultima tranşă

Mecanismul de implementare a programului a fost reglementat prin Ordonanța de urgență nr. 84/2020 din 21 mai 2020 pentru stabilirea unor măsuri necesare în vederea implementării Programului operațional Ajutorarea persoanelor defavorizate – POAD.

Distribuția pachetelor cu ajutoare alimentare:

Tranșa I: 22.06.2020-20.08.2020

Tranșa II: 01.02.2021-27.03.2021

Tranșa III: 01.08.2021-31.01.2022 (inclusiv compensări interjudețene și intrajudețene)

Transa IV: 24.03.2022-30.09.2022 (inclusiv compensări interjudețene și intrajudețene)

Transa V: 07.11.2022- 06.01.2023, demarată în data de 07.11.2022 (Ordin de începere
nr. 5046/04.11.2022), cu perioadă de livrare de 60 de zile, conform contractelor de
furnizare.

Transa VI: estimată a se derula în primăvara anului 2023.

Pachetul cu alimente conține 38 de produse de bază (făină, mălai, paste făinoase, ulei, zahăr, orez, conserve carne, compot, gem) iar prețurile fără TVA si fără transport/pachet sunt următoarele: Lot 1-185,93 lei; Lotul 2-187,31 lei Lotul 3 -191,45 lei, Lotul 4 -190,07 lei.

Cine le primeşte

„Pachetele cu alimente fac parte dintr-un program pe care noi l-am implementat începând cu anul 2017. Sunt pachete cu produse alimentare, au 24 de kilograme greutatea. Pachetele sunt destinate celor care sunt cu veniturile sub venitul minim garantat, este vorba de beneficiarii legii privind ajutorul social. Sunt în aceste pachete și produse alimentare, de la ulei, făină, zahăr, conserve de carne de porc, de vită, inclusiv paste făinoase. Alimentele sunt luate în totalitate cu bani europeni. Finanțarea este asigurată din vechiul program operațional destinat asistenței pentru persoanele defavorizate”, a anunţat, recent, ministrul la Antena 3.

Ce conţin pachetele

„Prin Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate am finanțat măsuri destinate celor mai vulnerabili dintre români, iar distribuirea pachetelor cu alimente de bază, produse românești, de două ori pe an, este unul dintre cele mai concrete moduri prin care venim în ajutor oamenilor aflați în dificultate. Pentru cei 1.188.000 de beneficiari, pe care criza prețurilor i‑a afectat din toate punctele de vedere, acest pachet de alimente este binevenit, întrucât le compensează o parte din cheltuielile pe care le au pentru traiul zilnic. Dacă ar fi achiziționate produsele de la supermarket, pentru un astfel de pachet românii ar trebui să scoată din buzunar în jur de 300 de lei.

Vrem ca această tranșă să ajungă la toți beneficiarii înainte de sărbători și, tot până atunci, să încărcăm o nouă tranșă de 250 de lei pe cardurile sociale oferite prin „Sprijin pentru România”, pentru ca înainte de Crăciun fiecare român vulnerabil să primească și ajutorul pe card, dar și un pachet de 24 kg cu alimente. O altă veste bună este că vorbim despre un efect multiplicator, pentru că, prin măsurile guvernamentale pe care le implementăm punem în valoare potențialul agroalimentar pe care îl avem și susținem capacitatea de producție, care este o resursă pentru dezvoltare economică durabilă”, a transmis ministrul Marcel Boloș, aflat, recent, în vizită de lucru în județul Prahova, unde a început distribuirea pachetelor către beneficiari.

Pachetele conțin 12 alimente de bază (38 de unități) și provin de la producători din România:

– făină albă de grâu (5 pungi de 1 kg);

– mălai (4 pungi de 1 kg);

– paste făinoase (2 pungi de 400 g);

– ulei (4 sticle de 1 l);

– zahăr (2 pungi de 1 kg);

– orez (4 pungi de 1 kg);

– conserve din carne de vită (5 cutii de 300 g);

– conserve din carne de porc (3 cutii de 300 g);

– conserve pate de ficat de porc (5 cutii de 200 g);

– borcane de compot de fructe (2 borcane de 720 ml);

– gem de fructe (1 borcan de 360 g);

– gem de fructe dietetic (1 borcan de 360 g).

Sursa: dcbusiness.ro

Angajatorii pot deduce până la 400 de euro pentru abonamentele la sălile de fitness acordate angajaților. Proiectul a trecut de Camera Deputaților

În cursul zilei de marți, 13 decembrie, un proiect de lege care completează Codul fiscal a fost votat de către Camera Deputaților și prevede ca abonamentele la sălile de fitness acordate de către angajatori să poată fi deduse de firme în limita echivalentului în lei a 400 de euro anual pentru fiecare persoană.

S-au înregistrat 260 de voturi „pentru”, opt „împotrivă” şi trei abţineri.

Potrivit proiectului de lege, este deductibilă „contravaloarea abonamentelor pentru utilizarea facilităților sportive în vederea practicării sportului și educației fizice cu scop de întreținere, profilactic sau terapeutic oferite de furnizori ale căror activități sunt încadrate la codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313, precum și contravaloarea abonamentelor, oferite de același furnizor care acționează în nume propriu sau în calitate de intermediar, ce includ atât servicii medicale, cât și dreptul de a utiliza facilitățile sportive, în vederea practicării sportului și educației fizice cu scop de întreținere, profilactic sau terapeutic, suportate de angajați, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual.

Abonamentul vizează servicii furnizate angajatului și/sau oricărei persoane aflate în întreținerea sa, așa cum este definită la art. 77 alin. (3), în limita aceluiași plafon, indiferent de numărul de persoane”, se arată în proiectul adoptat de Parlament.

În cazul în care nu va fi contestată la CCR, legea urmează să fie trimisă la președinte pentru promulgare.