Se insită pentru înființarea „DNA-ului Pădurilor”, structura specială de magistrați pentru combaterea infracţiunilor de mediu

Se insită pentru înființarea „DNA-ului Pădurilor”, structura specială de magistrați pentru combaterea infracţiunilor de mediu

Una dintre recomandările cuprinse în Raportul pentru România al Grupului de lucru privind chestiuni generale, inclusiv evaluare (GENVAL), care funcționează la nivelul Consiliului Uniunii Europene, este înființarea unei structuri speciale de magistrați pentru combaterea infracţiunilor de mediu.

Propunerea legislativă, inițiată de Uniunea Salvați România prevede înfiinţarea unei Direcţii de Investigare a Infracţiunilor de Mediu (DIIM), prezentată în media şi sub numele de ‘DNA-ul Pădurilor’. USR precizează, printr-un comunicat, că această propunere este în concordanţă cu eforturile Uniunii Europene pentru combaterea infracţionalităţii în domeniu, după ce Consiliul Superior al Magistraturii au avizat negativ acest proiect.

Însă, avizul CSM este unul consultativ, de aceea USR  insistă ca „DNA-ul Pădurilor” să devină realitate în România. Proiectul de înfiinţare a unui DNA a pădurilor a fost depusă în luna martie în Parlament de USR.

În prima parte a anului trecut, GENVAL a realizat rapoarte de evaluare, pentru fiecare ţară a UE, a modului în care se luptă împotriva infracţionalităţii din domeniul deşeurilor, în special, şi a celor din domeniul mediului, în general, iar în luna decembrie 2019 a prezentat un raport la nivel european, care, pe lângă concluzii, cuprinde o serie de recomandări.

„Printre marile probleme semnalate de raportul pentru România, dar şi pentru alte ţări europene, sunt cele legate de faptul că nu e cunoscută amploarea fenomenului de infracţionalitate în domeniul mediului, că nu există date şi statistici concludente, că nu există o prioritizare pentru rezolvarea acestei probleme, că nu există procurori şi judecători specializaţi, cursuri de formare ori o structură specială a magistraţilor. Iniţiativa legislativă a USR de înfiinţare a DIIM, intrată în dezbatere în Parlament, are ca scop să rezolve aceste carenţe majore semnalate de rapoartele organismelor Consiliului Uniunii Europene”, a explicat Mihai Goţiu (USR), unul dintre iniţiatorii legii, membru în Comisia pentru Ape şi Păduri din Senat.

Raportul analizează activitatea în domeniul combaterii infracţiunilor de mediu a mai multor instituţii şi categorii profesionale – Garda Naţională de Mediu, Poliţia Română, procurori şi judecători. „Cu câteva excepţii (de exemplu un procuror specializat în cadrul Parchetului Constanţa), România nu are procurori specializaţi în domeniul mediului. (…) Nu există instanţe sau judecători specializaţi în judecarea infracţiunilor în materie de deşeuri. Se pare că numai câteva cazuri au fost aduse în faţa instanţei. (…) În ceea ce priveşte capacităţile de formare, programele de formare nu se axează suficient pe judecători şi procurori”, se arată în raport.

De asemenea, Raportul GENVAL mai menţionează: „Unele dintre organismele guvernamentale trebuie să acorde o mai mare prioritate protecţiei mediului. Îmbunătăţirea capacităţii de depistare a infracţiunilor ar putea spori eficacitatea acestei lupte. (…) Procurorii specializaţi în infracţiunile împotriva mediului sunt esenţiali pentru succesul investigaţiilor şi al procedurilor judiciare în acest domeniu, datorită rolului important pe care îl joacă în cadrul sistemului românesc de cercetare penală. Interpretarea lor asupra faptelor la începutul unui caz poate fi decisivă. De asemenea, ei trebuie să ştie cum să instrumenteze cazul, întrucât trebuie să ghideze poliţia şi să coordoneze acţiunea altor autorităţi în faza preliminară a investigaţiei, dar şi să supravegheze colectarea probelor”.

Raportul salută iniţiativa din 2018, de constituire în România a unei reţele informale, de aproximativ 100 de practicieni (procurori), o consideră un prim pas către creşterea gradului de conştientizare cu privire la problema infracţiunilor împotriva mediului în rândul magistraturii, dar arată că: „Utilitatea acestei reţele nu a fost încă demonstrată de către practicieni. (…) O reţea informală în sine nu va asigura capacitatea necesară pentru urmărirea penală a infracţiunilor împotriva mediului în cadrul parchetelor în întreaga ţară. (…) O definire clară a competenţelor şi sarcinilor în cursul activităţii curente este necesară pentru o urmărire penală mai eficientă a infracţiunilor împotriva mediului. Ar trebui să existe procurori specializaţi care să beneficieze de formarea aprofundată necesară în materie de drept al mediului şi să dobândească experienţă prin concentrarea cauzelor de mediu în portofoliul lor.”

„În România nerespectarea legislaţiei mediului reprezintă o gravă problemă. Tăieri ilegale de păduri, încălcarea flagrantă a legislaţiei care protejează spaţiile verzi din zonele urbane, poluările masive şi nerespectarea legislaţiei privind gestionarea deşeurilor, poluarea aerului solului şi subsolului, toate acestea au proliferat în ultima perioadă. Organele judiciare, în actuala organizare, nu au putut face faţă multelor şi gravelor infracţiuni comise împotriva mediului. De aceea este absolut necesară înfiinţarea unei structuri specializate de parchet care să aibă în competenţă investigarea infracţiunilor de mediu şi care să prezinte periodic rapoarte cu privire la activitatea sa. Specializarea magistraţilor şi a poliţiştilor pe această zonă de competenţă este obligatorie, iar orice întârziere în luarea acestor măsuri compromit şansele generaţiilor viitoare la un mediu sănătos”, a motivat Stelian Ion, deputat USR, membru în Comisia Juridică şi unul dintre iniţiatorii propunerii legislative.

Printre recomandările Raportului pentru România se numără: acordarea de prioritate combaterii criminalităţii de mediu; încurajarea creării unei unităţi specializate în cadrul Poliţiei şi desemnarea de procurori specializaţi la nivel regional şi/sau naţional; oportunităţi de formare pentru practicienii implicaţi în depistarea şi/sau combaterea infracţiunilor împotriva mediului (de exemplu poliţia, autorităţile vamale, procurori şi judecători); încurajarea revizuirii legislaţiei naţionale privind criminalitatea de mediu pentru a evita inconsecvenţele şi pentru a le permite practicienilor să aplice normele privind criminalitatea de mediu.

„Asistăm în mod clar la o nevoie de reglementare juridică care să răspundă simetric la infracţiunile împotriva mediului cu efecte grave asupra sănătăţii publice. Infracţiunile de mediu reprezintă a 4-a cea mai gravă categorie de infracţiuni înfăptuite după traficul de fiinţe umane, arme şi droguri, iar în prezent majoritatea covârşitoare a infracţiunilor de mediu sunt ‘pierdute’ prin hăţişul birocratic, prin înţelegeri între anumiţi decidenţi politici şi companii private ori prin ineficienţa instituţiilor existente. DIIM-ul vine să umple acest gol de responsabilitate juridică clară şi să combată printr-o singură voce distrugerea mediului înconjurător”, a completat senatorul USR George Dircă, membru în Comisia Juridică şi, de asemenea, iniţiator al propunerii legislative.

Propunerea legislativă pentru înfiinţarea Direcţiei Speciale de Investigare a Infracţiunilor de Mediu a fost iniţiată de parlamentarii USR din Comisiile pentru Mediu şi Juridice: Stelian Ion, Silviu Dehelean, Daniel Popescu, Cornel Zainea, George Dircă, Mihai Goţiu şi Allen Coliban. Iniţiativa se află în dezbatere în comisiile de specialitate de la Camera Deputaţilor şi a fost programată deja, în această săptămână, pentru votul în plen, unde va ajunge după finalizarea raportului Comisiei Juridice. Cameră decizională va fi Senatul.

Surse: EpochTimes

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---