Salariul minim european în România: Când vor crește substanțial veniturile angajaților

De la data de 1 ianuarie 2023, salariul minim pe economie a crescut în România, la 3.000 de lei, comparativ cu 2.550 lei, cât era înainte. Această sumă, însă, reprezintă salariul brut, din care sunt scăzute taxele și impozitele, astfel angajatul primește un salariu net de 1.898 de lei.

România rămâne momentan pe unul dintre ultimele locuri în UE când vine vorba de nivelul salariului minim lunar. Doar în Bulgaria și Ungaria nivelul acestui venit minim este mai scăzut decât în țara noastră.

La polul opus, un muncitor din Luxemburg are un salariu minim garantat de aproape 2.400 de euro, adică peste 11.800 de lei.

România va aplica, începând cu anul viitor, directiva europeană care impune introducerea Venitului Minim European Adecvat. Conform directivei europene, până la sfârșitul anului 2024, toate țările din UE sunt obligate să adopte un salariu minim care să reprezinte cel puțin 60% din câștigurile brute medii la nivel național. Salariul minim este aplicat în 22 dintre cele 27 de state membre al Uniunii Europene, iar măsura este de natură să protejeze muncitorii vulnerabili.

Țara noastră se află pe locul 20, la nivel european, în ceea ce privește salariul minim. Pe ultimul loc se află Bulgaria cu un venit minim lunar de 399 de euro. Cel mai mare salariu minim la nivelul Uniunii Europene este de 2.387 de euro, în Luxemburg.

Salariul minim european, România e la coadă:

În România, salariul minim brut pe economie a fost stabilit, de la 1 ianuarie, la 3.000 de lei brut, majorat de la 2.550 lei, cât a fost anul trecut. După reținerea impozitelor și taxelor aferente, un angajat plătit cu salariu minim va primi 1.898 lei net.

Prin această directivă ce urmează să fie transpusă în realitate, se urmărește stabilirea unui venit minim care să poată fi determinat previzibil și transparent în fiecare stat membru UE, în conformitate cu realitatea socială și în acord cu legislația națională. Propunerea de introducere a unui venit minim care să protejeze categoriile vulnerabile de lucrători a apărut încă din 2017, când a fost propus Pilonul european al drepturilor sociale.

Cum se va aplica directiva europeană

22 dintre cele 27 de state comunitare au un salariu minim pe economie impus prin lege, măsură care protejează muncitorii cei mai vulnerabili.

Însă până la sfârșitul lui 2024, toate țările din UE sunt obligate să adopte astfel de salarii minime pe economie, care să reprezinte cel puțin 60% din câștigurile brute medii la nivel național.

Directiva europeană nu impune tuturor statelor membre să introducă aceeași valoare pentru salariul minim. Fiecare guvern va stabili nivelul venitului minim în funcție de mai multe criterii. Este vorba despre condițiile economice și sociale, puterea de cumpărare, nivelul productivității și evoluțiile indicatorilor macroeconomici la nivel național.

Reglementarea europeană impune ca formula după care se va calcula venitul minim lunar să asigure un trai decent și să poată acoperi coșul de consum minim pentru bunurile și serviciile de strictă necesitate.

Potrivit datelor Eurostat, salariul mediu brut la noi în România este de 6.430 de lei, iar cel net este de 3.974 de lei.

Coșul minim de consum, pentru o persoană adultă, are valoarea de 2.708 lei, conform unui raport al Avocatului Poporului. În aceste condiții, ținând cont de Directiva Uniunii Europene, salariul minim va trebui stabilit în așa fel încât să acopere acest coș minim.

Potrivit analizei, se remarcă faptul că în România salariul minim garantat este cu mult mai mic decât ar fi venitul minim necesar unui trai decent (aşa cum prevede Directiva), iar discrepanţele pot fi subliniate astfel: determinat în funcţie de coşul de consum zilnic pentru un trai decent, atunci venitul (net) minim garantat în România ar trebui să fie mai mare cu cel puţin 800 lei net; dacă venitul minim garantat în România s-ar calcula având ca reper echivalentul a 50% din câştigul mediu brut pe economie – una dintre alternativele de calcul propuse de Directivă – (i.e., 50% din 6.430 lei = 3.215 lei), decalajul ar creşte cu încă aproximativ 500 lei net şi deci venitul minim garantat în România ar trebui să crească cu aproximativ 1.300 lei.

Autorii consideră că venitul minim încasat în prezent, de 1.900 lei, de un român este cu 50% mai mic, 1.000 lei, în medie, în valori absolute, decât pragul care se presupune că îi asigură traiul decent. Calculele sunt exemple pentru o persoană adultă singură. Dacă, pe de altă parte, dacă se are în vedere o familie mai numeroasă, care eventual include şi copii şi/sau alte persoane în întreţinere, atunci discrepanţele devin cu atât mai mari şi putem constata că nivelul de trai din România, pentru o bună parte a populaţiei, este departe de a fi „decent”.

Conform autorilor, statul va trebui să găsească, odată cu transpunerea Directivei, formula de calcul cea mai potrivită şi adaptată realităţii cotidiene din România. Aparent, în orice ipoteză de calcul ne-am încadra (după cum ne arată şi calculele simpliste de mai sus), salariatul român va avea doar de câştigat, fiindcă venitul său minim ar creşte simţitor.

Aceştia susţin că impactul directivei va putea fi însă măsurat în ani buni de-acum încolo, după o perioadă de implementare, probabil graduală, din partea statelor membre. Speranţele sunt însă că acest act normativ UE va genera o mai mare transparenţă, certitudine, stabilitate şi predictibilitate pe piaţa muncii, iar în vremuri de criză va deveni o ancoră pentru cetăţenii vulnerabili din ţările UE, implicit şi pentru cei din România.