Cum era spionată fabrica de arme de la Cugir de americani, în timpul Războiului Rece: Cîți dolari primea un informator

După terminarea celui de-al Doilea Război Mondial si debutul Războiului Rece, când „Cortina de Fier” a despărțit democrațiile occidentale de URSS și statele satelit ale acestuia, agenția americană de informații CIA a reuşit să dezvolte în România o reţea bine pusă la punct de agenţi şi informatori. Potrivit arhivelor, unii dintre aceştia erau plătiţi lunar cu sume de la 50, 75, 80 până la 100 de dolari.

Aceştia aveau nume conspirative dar fiecare avea o descriere în care era prezentat locul de muncă, abilităţile şi studiile sale. Majoritatea erau români nemulţumiţi de influenţa şi comportamentul Rusiei în România. Spionajul american urmărea, în primii ani ai regimului comunist, în special fabricile de armament din România. Una dintre aceste funcționa la Cugir, un oraș mic izolat la poalele munților.

Uzina de la Cugir începuse să producă arme din 1935, însă un sector al ei era dedicat fabricării maşinilor de cusut, iar mai târziu și mașinilor de spălat. Una dintre piesele faimoase produse la Cugir a fost Oriţa, primul pistol-mitralieră de calibrul 9 mm fabricat în România.

Arma a fost numită după căpitanul Marin Oriţa, care a omologat în România acest model, şi a fost un proiect româno – ceh. În 1949, la Cugir se mai produceau doar maşini de cusut, însă doi ani mai târziu, uzina a fost reconvertită pentru manufacturarea armelor mici: pistoale, puşti automate, mitraliere şi muniţii. Aproape 4.000 de oameni erau angajaţi ai întreprinderii din Cugir în 1951, arăta un raport al CIA din 1952.
Vizată de raiduri americane în timpul războiului

„Utilajele folosite în fabrică sunt de producţie germană şi elveţiană şi se spune că sunt de o calitate excelentă. Unele dintre instalaţii sunt noi şi încă nu au fost folosite. Fabrica este bine organizată şi cei mai mulţi dintre angajaţi şi-au menţinut poziţiile pe care le aveau în trecut”, arătau spionii CIA, în nota secretă. În timpul războiului, fabrica a fost ţinta raidurilor aviaţiei americane, iar patru avioane au fost doborâte în zonă. Totuşi, bombele nu i-au provocat distrugeri mari.

”Fabrica era înconjurată de un gard de doi metri de fier care are deasupra sârmă ghimpată. Trupele române înarmate cu puşti automate, păzeau din turnurile de observaţie (…) Un control foarte strict este exercitat atât asupra civililor cât şi asupra personalului. Fiecare muncitor civil trebuia să aibă un card de identificare emis de fabrică, cu o ştampilă specială aplicată de conducerea administrativă a fabricii de armament.

Acelaşi tip de control era aplicat şi unităţilor care aparţineau de Ministerul Muncii. Muncitorii civili care intrau în fabrică prin poarta nr. 18 erau subiectul unui verificări stricte. Era un tren special care aducea muncitorii din satele vecine dimineaţa devreme şi îi ducea înapoi seara târziu. Se lucrează 24 de ore în trei schimburi de câte opt ore”, se mai arată într-un document al CIA.

Fabrica de la Cugir s-a dezvoltat mult în perioada comunistă, ajungând să producă atât armament greu, cât și pistoale și celebrele mitraliere AKM.

Sursa: ziare.com

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Echipamente IT pentru Inspectoratul Școlar Județean Alba: Licitația de peste 50.000 de lei, lansată în SEAP

Inspectoratul Școlar Județean Alba a lansat recent în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, o licitație pentru furnizare, în cadrul proiectului „INSIST „Încă o șansă la educație””. Valoarea totală estimată a contractului este de 51.600 lei, fără TVA.

Inspectoratul Şcolar Judeţean Alba este Partener 1 în cadrul proiectului cu titlul: INSIST „Încă o șansă la educaţie”, proiect finanţat prin Programul Operaţional Capital Uman, Axa Prioritară 6 -Educaţie si competente.

Echipamentele IT care fac obiectul prezentei proceduri de achiziţie sunt destinate pentru buna desfăşurare a activitatii in cadrul proiectului INSIST ,,Încă o șansă la educaţie”.

Nr. Lot/ Denumire produs component/ U.M/ Necesar UM/ Preţ unitar maxim estimat, fara TVA (lei)/ Valoare totala maxim estimata, tara TVA(lei)

1. Laptop (computer portabil)/ Buc./ 12/ 2500/ 30000
2. Videoproiector Buc./ 12/ 1800/ 21600

Specificaţii tehnice minimale:

Computere portabile (laptop) – Procesor Intel Core i5-gen 11, ecran 15.6 in, 16GB memorie RAM DDR4, SSD 512GB, video 2 GB, Mufa RJ-45 (LAN Ethernet), fara SO, mouse optic wireless, geanta, garantie 2 ani.

Videoproiectoare – Videoproiector WXGA, suporta Full HD 1080p,, 3500 lumeni, contrast 16000:1, lampa 6000 ore, VGA, Component, HDMI, USB, Telecomanda.

Sistemul laptop va fi actualizat cu ultimul BIOS firmware / ultimele versiuni de drivere existente pe site-ul producătorului.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Alba, în top 5 al traficului de cocaină: Aproape o tonă de droguri confiscate într-un singur an

Județul Alba se situează pe locul cinci în ceea ce privește cocaina confiscată de oamenii legii, în cursul anului 2020. Aproape o tonă de cocaină introdusă în țară prin diferite modalități a fost confiscată de polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Alba Iulia, potrivit Raportului Naţional privind situaţia drogurilor din România – 2021.

Topul 10 este condus de județul Ilfov cu 33.054 kilograme, Brașov cu 1.996 kilograme, Arad cu 1.013 kilograme, Iași cu 997 kilograme, Alba cu 995 kilograme, București 793 kilograme, Timiș cu 691 kilograme, Dolj cu 371 kilograme, Călărași cu 253 kilograme și Constanța cu 130 de kilograme.

Cantitatea totală de cocaină confiscată a înregistrat o scădere semnificativă față de anul 2019 (de la 1.615,693 kg la 43,496 kg), anul 2020 menținând disponibilitatea cocainei pe teritoriul național, aspect relevat de numărul de capturi pe tip de drog (449). Astfel, 94,98 % (41,314 kg) din cantitatea totală confiscată provine din 20 de capturi semnificative, 19 (40,914 kg) dintre acestea având ca țară de destinație România.

Cocaina capturată pe teritoriul României în cursul anului 2020 a avut ca țări de origine/plecare: Olanda, Spania, Italia, Brazilia, Belgia, Franța, Columbia și Germania.

Pe cale rutieră, pe rutele: Spania – Franța – Germania – Austria – Ungaria – România, Olanda – Germania – Austria – Ungaria – România, Belgia – Germania – Cehia – Slovacia – Ungaria – România, Franța – Germania – Austria – Ungaria – România, Germania – Austria – Ungaria – România, Spania – România, Olanda – România, Italia – România în colete expediate prin firme de curierat/ poștă, în autoturisme: elemente de caroserie, în bagaje/ bagaje de mână;

Pe cale aeriană, din Brazilia, pe rutele Brazilia – Franța – România și Columbia – România, în aeroport/ punct de trecere a frontierei, în bagaje abandonate sau în interiorul corpului (înghițite).

Sursa: Ministerul Afacerilor Interne – Agenţia Naţională Antidrog

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI