Rămâi conectat

Actualitate

Românii încă preferă banii cash: Numerarul din economie a ajuns în februarie la un nou maxim istoric

Publicat

în

Românii încă preferă banii cash: Numerarul din economie a ajuns în februarie la un nou maxim istoric

Potrivit datelor centralizate de Banca Naţională, numerarul din economie a continuat ascensiunea şi a ajuns în luna februarie aproape de 100 mld. lei, un nou maxim istoric, după o creştere cu 9,3% faţă de valoarea din februarie 2021.

În termeni nominali, aproximativ 8,5 mld. lei au intrat în economie în ultimul an. Comparativ cu valoarea din decembrie 2021, în februarie 2022 numerarul a crescut cu 3,7 mld. lei, respectiv cu 3,9%, notează Ziarul Financiar.

Analiza nivelului numerarului în raport cu volumul depozitelor în lei ale populaţiei arată că numerarul în circulaţie reprezenta în februarie 2022 mai mult de jumătate, respectiv 60%. Dacă se iau în calcul atât depozitele populaţiei în lei, cât şi pe cele în euro, numerarul este de aproximativ trei ori mai mic, informează Mediafax.

Elit - Gustul Desăvârșit

Ponderea numerarului în PIB a urcat de la circa 4,5% în 2008 la aproximativ 8,5% din PIB în ultimii ani.

Ritmul anual de creştere a numerarului, de 9,3%, a fost în februarie peste rata inflaţiei, care a ajuns la 8,5%, după ce a închis anul 2021 la 8,2%, iar în 2020 a oscilat în jurul a 2-3%. Însă, în martie avansul inflaţiei anuale a ajuns la două cifre, urcând la 10,2%, semn că preţurile de consum încep să prindă viteză.

Datele pentru luna martie ar putea să indice o intensificare a creşterii numerarului, având în vedere că piaţa financiară din România a fost tensionată în martie, într-un context caracterizat de amplificarea turbulenţelor pe pieţele financiare internaţionale din cauza crizei geopolitice din regiune, după invazia militară a Rusiei în Ucraina care a început în 24 februarie şi continuă.

Privind retrospectiv, la sfârşitul anului 2021 numerarul în circulaţie depăşea 96,1 mld. lei, un nivel apropiat de vârful din noiembrie, după o creştere cu 9% faţă de valoarea din decembrie 2020. În termeni nominali, circa 7,9 mld. lei au ajuns în economie în tot anul 2021.

În martie 2021, numerarul în circulaţie înregistrase o schimbare de trend, marcând prima scădere lunară după nouă luni consecutive de creşteri în care a depăşit maxime istorice după maxime istorice, coborând până la aproape 90,5 mld. lei. Însă, în luna aprilie 2021 numerarul a revenit pe creştere, pentru ca apoi în luna mai să facă un mic pas în spate şi în iunie să crească din nou. Iulie şi august au fost luni de creştere a numerarului, septembrie a adus o mică scădere lunară, iar în octombrie şi noiembrie numerarul a crescut din nou, pentru ca în decembrie 2021 să facă iar un mic pas în spate.

Preferinţa pentru lichiditate este, în general, specifică perioadelor de criză.

Criza sanitară provocată de pandemia de COVID-19, care a răspândit panică şi turbulenţe la nivel internaţional, în special începând din martie 2020, a generat tensiuni şi în domeniul monetar, bancar şi financiar, cu retrageri mari de numerar de la bănci, salturi ale dobânzilor sau instabilitate a cursurilor de schimb.

Pe parcursul anului 2020, un moment de referinţă a fost luna martie, când s-a înregistrat o majorare substanţială a retragerilor de numerar de la bănci în contextul panicii aduse de criza coronavirusului. Astfel, oamenii, în special cei cu venituri mici, au retras cash de la bancomate ca să aibă resurse financiare la dispoziţie, având în vedere şi carantina impusă de autorităţi. În perioada 11-20 martie 2020 retragerile de numerar de la BNR ale instituţiilor de credit, pentru a acoperi cererea populaţiei şi a companiilor, au atins nivelul record de 4,4 mld. lei, de două ori mai mult decât în decembrie 2019, perioada sărbătorilor de iarnă, după cum spunea atunci guvernatorul BNR Mugur Isărescu. Însă ulterior aceste retrageri s-au mai redus.

Bancherii susţineau în anii trecuţi că în perioada sărbătorilor, în special cele de iarnă, înregistrau creşteri şi de până la 20-30% ale sumelor retrase de clienţi de la bancomate.

În 2020, 2021 şi primele luni din 2022, cash-ul a atins maxim după maxim, tendinţa fiind de accelerare a ritmului de creştere. Comparativ cu 2008, când primele semne ale crizei economice mondiale precedente îşi făceau simţită prezenţa pe piaţa locală, cash-ul din economie a ajuns la un nivel de circa 4 ori mai mare.

În ultimul deceniu, numerarul din circulaţie a înregistrat preponderent creşteri anuale de două cifre, cu doar câteva excepţii în perioada de criză. Nivelul banilor existenţi în economie a crescut accelerat între anii 2004 şi 2008, perioada de boom al economiei, când şi activitatea de creditare creştea spectaculos. Practic, cele mai mari creşteri anuale ale numerarului în circulaţie s-au înregistrat în anii 2004-2008, când cash-ul din economia reală urca cu 30-50% pe an. Ulterior, numerarul aflat în circulaţie a înregistrat o scădere de 5% în 2009, când populaţia a început să economisească mai mult pe fondul unui sentiment de prudenţă, pentru ca în 2010 şi 2011 să revină la creşteri de două cifre.

Volumul ridicat al numerarului în circulaţie evidenţiază că preferinţa majorităţii românilor pentru plăţile cu bani lichizi în detrimentul mijloacelor moderne de plată încă se menţine, continuând tendinţa de a retrage banii de la bancomate în ziua de salariu.

Economia este practic în continuare dependentă de cash, chiar dacă şi tranzacţiile cu carduri au crescut în această perioadă. Cash-ul favorizează direct economia subterană.

Principalii factori care au stimulat creşterea numerarului în circulaţie de-a lungul anilor au fost creşterea consumului, nivelul redus de educaţie financiară, veniturile reduse ale românilor, dar şi absenţa unor soluţii alternative de plată în sectorul public, după cum au explicat unii analişti.

Sursa: stiripesurse.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

ALERTĂ METEO: Cod PORTOCALIU actualizat pentru județul Alba, de ploi și vijelii. Până când este valabil

Publicat

în

ALERTĂ METEO: Cod PORTOCALIU actualizat pentru județul Alba, de ploi și vijelii. Până când este valabil

Meteorologii ANM au actualizat atenționarea de tip COD PORTOCALIU pentru județul Alba în cursul zilei de astăzi, 29 mai. Aceasta va fi valabilă până mâine la ora 10.

Fenomene vizate: instabilitate atmosferică temporar accentuată
Interval de valabilitate: 29 mai, ora 10 – 30 mai, ora 10
Zone afectate: conform textului și hărții

În intervalul menționat vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată în cea mai mare parte a țării. Instabilitatea atmosferică se va manifesta prin frecvente descărcări electrice, averse torențiale, intensificări de scurtă durată ale vântului, vijelii (viteze de 55…75 km/h și izolat peste 80 km/h) și pe arii restrânse grindină. Cantităţile de apă vor depăşi 20…30 l/mp şi izolat 40 l/mp.

Elit - Gustul Desăvârșit

COD PORTOCALIU

Interval de valabilitate: 29 mai, ora 14:00 – 30 mai, ora 03:00
Fenomene vizate:instabilitate atmosferică accentuată, vijelii puternice, ploi abundente
Zone afectate: conform textului și hărții

În Oltenia, vestul și nord-vestul Munteniei, sud-vestul Transilvaniei și local în Carpații Meridionali, instabilitatea atmosferică va fi accentuată, iar în intervale scurte de timp, dar mai ales prin acumulare, se vor înregistra cantități de apă de 50…90 l/mp.
Mai ales după-amiaza și seara, cu precădere în jumătatea sudică a Olteniei și în sud-vestul și centrul Munteniei vor fi perioade în care se vor semnala și vijelii puternice (viteze de 75…90 km/h), grindină și frecvente descărcări electrice.

În funcţie de evoluţia şi intensitatea fenomenelor meteorologice, Administraţia Naţională de Meteorologie va actualiza prezentul mesaj.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Câți bani primesc senatorii României: Mii de euro pe lună și dacă ocupă și funcții în Parlament, indemnizația lunară crește

Publicat

în

Câți bani primesc senatorii României: Mii de euro pe lună și dacă ocupă și funcții în Parlament, indemnizația lunară crește

Senatul României are 135 de membri. Potrivit Constituției, ei sunt reprezentanții poporului și au fost trimiși acolo pentru a promulga legi. Puțini dintre cei care le dau votul odată la patru ani, știu, însă, și ce salarii au senatorii.

Parlamentul României este format din 135 de senatori și 330 de deputații.

La fel ca în cazul veniturilor deputaților, indemnizațiile senatorilor se calculează pe baza funcțiilor îndeplinie. Astfel, avem funcții de conducere și de execuție (Președintele Senatului și președintele Camerei Deputaților, Secretarii și chestorii Senatului și ai Camerei Deputaților, etc) și senatorii.

Elit - Gustul Desăvârșit

Ce indemnizație primesc senatorii

Potrivit legii salarizării, senatorii, la fel ca deputații, nu primesc salarii și indemnizați de parlamentar. Venitul lunar al unui senator este de 18.720 lei, iar dacă ocupă și funcții în Parlament, indemnizația lunară crește.

Președintele Senatului are o indemnziație de de 23.920 lei brut

Vicepreședinții Senatului au o indemnizație de 22.256 lei brut

Secretarii și chestorii Senatului au câte o indemnizație de 22.256 lei brut

Liderii grupurilor parlamentare ale Senatului primesc lunar 20.800 lei brut

Președinții comisiilor permanente ale Senatului și primesc lunar 20.176 brut

Vicepreședinții comisiilor permanente ale Senatului au o indemnizație de 19.552 lei brut

Secretarii comisiilor permanente ale Senatului Deputaților primesc lunar 19.136 lei brut

Senatori care nu ocupă funcții în Parlament au o indemnizație de 18.720 lei


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Zilele Muzicale „Carl Filtsch”: Micul pianist, elevul preferat al lui Frederic Chopin, comemorat la Alba Iulia

Publicat

în

Zilele Muzicale „Carl Filtsch”: Micul pianist, elevul preferat al lui Frederic Chopin, comemorat la Alba Iulia

Centrul de Cultură Augustin Bena”, instituție de cultură din subordinea Consiliului Județean Alba, organizează în perioada 28 – 29 mai 2022, la Alba Iulia, Zilele Muzicale „Carl Filtsch”, manifestări dedicate celebrului pianist originar din Sebeş, considerat o personalitate importantă a muzicii romantice din secolul al XIX-lea, elevul preferat al lui Frederic Chopin.

Evenimentul se desfășoară în Catedrala Romano-catolică „Sfântul Mihail” din Alba Iulia și cuprinde recitaluri la pian, un concert al  Cvartetului de Coarde al Județului Alba, precum și distribuirea pe plan național a integralei compozițiilor lui Carl Filtsch. În cadrul evenimentului va fi difuzat și filmul „Micul pianist – povestea lui Carl Filtsch” și va avea loc rebranding-ul Cvartetului de Coarde și al Orchestrei de Cameră a Județului Alba, care vor primi, in memoriam, numele „Carl Filtsch”.

Manifestările au debutat, sâmbătă seara, cu recitaluri susținute de pianiștii Tudor Nicolae Bucatcă (William Gillock – Moonlight Mood.Etude in the Form of a Waltz/ Igor Șamo – Troika) și Vera Zelenscaia (Carl Filtsch – Barcarolle, Edvard Grieg – Piano Sonata in e-moll, op. 7, Johannes Brahms – Intermezzo, op. 118, nr. 2, Rodion Shchedrin – A la Albeniz). Programul a cuprins și o demonstrație de virtuozitate a Cvartetului de Coarde al Județului Alba, care a  interpretat compoziția A. Dvořák – Cvartetul nr. 12 în Fa major, op. 96. Cvartetul este format din Dan-Liviu Cernat (vioara I), Mădălin Danciu (vioara II), Mădălina Gherman-Neag (violă), Florin Craiu (violoncel).

Elit - Gustul Desăvârșit

Zilele Muzicale Carl Filtsch vor continua, duminică, 29 mai 2022, cu un recital extraordinar susținut de pianistul Horia Mihail, programat la ora 19:00. Editura Muzicală a Centrului de Cultură „Augustin Bena” va distribui, cu ocazia festivalului, pe plan național, integrala compozițiilor lui Carl Filtsch. Programul va continua cu difuzarea filmului „Micul pianist – povestea lui Carl Filtsch” și va avea loc rebranding-ul Cvartetului de Coarde și al Orchestrei de Cameră a Județului Alba, care vor primi, in memoriam, numele „Carl Filtsch”.

Transmisiunea live a recitalurilor din prima zi a Zilelor Muzicale „Carl Filtsch” o puteți viziona pe Pagina de Facebook a Centrului de Cultură Augustin Bena”: https://fb.watch/diHqKIlBMe/

Credite foto: Vasile Sârb (Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba)

Carl Filtsch (28 mai 1830, Sebeș – 11 mai 1845, Veneția) este considerat o personalitate a muzicii romantice a veacului al XIX-lea. A început cursurile de pian la vârsta de trei ani, primul îndrumător fiind chiar tatăl său, Joseph Filtsch, pastor evanghelic în Sebeșul săsesc. Pentru fructificarea talentului său muzical, a fost dus în 1837 la Viena, unde a fost prezentat Curții Imperiale. Astfel a ajuns să fie coleg de educație muzicală și tovarăș de joacă al viitorului împărat Franz Joseph.

De la cea mai fragedă vârstă, Carl Filtsch a dovedit o predispoziție genială pentru muzică ajungând să fie elevul preferat al lui Frederic Chopin, care s-a preocupat cu o atenție aparte de evoluția lui pianistică.

În decembrie 1842 a ajuns să fie elevul preferat al lui Frédéric Chopin, la Paris. Pentru o vreme, Franz Liszt l-a suplinit pe Chopin, fiindu-i de asemenea maestru lui Carl Filtsch. De la el ne-a rămas următoarea frază: „Dacă micuțul acesta va începe să călătorească, va trebui să-mi închid prăvălia”. La vârsta de numai 12 ani a ajuns să susțină concerte la Viena, Paris și Londra unde a fost aclamat și sărbătorit cu entuziasm.

Cele 25 de compoziții ale lui Carl Filtsch nu au fost descoperite decât în anul 1960, iar acum, parte dintre ele, sunt readuse la viață în cadrul evenimentelor organizate. Povestea tânărului pianist este tragică deoarece se îmbolnăvește de tuberculoză și medicii i-au prescris băi de mare în Veneția. După o scurtă îmbunătățire a stării sănătății sale, Carl Filtsch a fost răpus de acea boală incurabilă, în plină tinerețe, la vârsta de numai 15 ani. Monumentul său funerar, dăltuit în marmură, se găsește la cimitirul San Michele din Veneția.

Zilele Muzicale „Carl Filtsch” – PROGRAM

duminică, 29 mai 2022, ora 19:30

  • Recital extraordinar susținut de HORIA MIHAIL (pian)
  • DISTRIBUIREA PE PLAN NAȚIONAL A INTEGRALEI COMPOZIȚIILOR LUI CARL FILTSCH

(Editura Muzicală a Centrului de Cultură ,,Augustin Bena”)

  • REBRANDING – CVARTETUL DE COARDE și ORCHESTRA DE CAMERĂ A JUDEȚULUI ALBA „CARL FILTSCH”
  • PROMOVAREA și DIFUZAREA FILMULUI ,,MICUL PIANIST – POVESTEA LUI CARL FILTSCH”

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare