Rămâi conectat

Actualitate

Românii care consumă droguri, trimiși la închisoare în loc să fie tratați. O singură țigară de cannabis ar putea duce la 5 ani de puşcărie. PROIECT

Ziarul Unirea

Publicat

în

Românii care consumă droguri, trimiși la închisoare în loc să fie tratați. O singură țigară de cannabis ar putea duce la 5 ani de puşcărie. PROIECT

Proiectul de lege prevede sancțiuni mai aspre inclusiv pentru cei care dețin sau cumpără droguri pentru consum propriu, fără intenția de a obține profit. Propunerea legislativă vine într-un context în care, pe plan internațional, pedepsele la adresa consumatorilor sunt micșorate, iar consumul de cannabis este treptat dezincriminat.

Pedepse până la 15 ani pentru traficanții de droguri

Proiectul este inițiat de către deputații PNL Laurențiu Leoreanu și Ioan Cupșa și a primit semnături de susținere de la mai mulți deputați liberali. În esență, este vorba de modificări la Legea 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.

Prima modificare îi vizează direct pe traficanții de droguri. „Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deținerea ori alte operațiuni privind circulația drogurilor de risc, fără drept. se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi”, prevede proiectul de lege.

Elit - Gustul Desăvârșit

În cazul în care infracțiunile de mai sus au ca obiect droguri de mare risc, precum cocaina sau heroina, închisoarea este de la 7 la 15 ani. În legislația aflată în vigoare pedeapsa este de la 2 la 7 ani, respectiv de la 5 la 12 ani, în cazul drogurilor de mare risc.

Pedepsele pentru consum, mai mult decât dublate

Însă înăsprirea pedepselor îi lovește în principal pe consumatori, deși tendința pe plan internațional este ca aceștia să fie considerați mai degrabă victime, iar în multe țări, pedepsele au fost reduse, uneori chiar eliminate.

„(1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, procurarea, cumpărarea sau deținerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani.
(2) Dacă faptele prevazute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani”, este forma propusă pentru articolul 4 al Legii 143.

Dependenții de droguri, pedepsiți în loc să fie ajutați

Inițiativa lui Leoreanu și Cupșa este cu atât mai greu de înțeles cu cât, în expunerea de motive, ei menționează printre cauzele care duc la consumul de droguri și „traumele din trecut” ale consumatorului: „nevoia celui care ajunge să consume de a-și reprima anumite dureri din trecut, care de cele mai multe ori au de-a face cu abuzuri ce îi stârnesc sentimente de vinovăție, rușine, neputință, de eșec, sentimente cărora nu le poate face față natural, motiv pentru care apelează la un surogat, anume drogurile, pentru a „evada din realitate” și pentru a-și suprima durerea.”

În pofida acestei premise de la care au plecat, inițiatorii propun tocmai pedepsirea mai severă a unor persoane cu traume psihice încă dinainte de a deveni consumatori de droguri.

Mai grav, persoane cu dependențe severe de droguri puternice vor ajunge să fie aruncate în închisoare, în loc să primească ajutorul medical și psihologic de care au nevoie. Legislația actuală prevede pentru consum pedepse de maxim trei ani, caz în care instanțele pot dispune suspendarea pedepsei astfel încât persoanele cu dependență să poată fi ajutate.

Însă cu pedepsele prevăzute de noua lege, un heroinoman ar putea fi trimis după gratii 7 ani în loc să fie tratat, iar un puști care fumează de curiozitate un joint de cannabis riscă să-și vadă întreaga viață scoasă de pe făgașul firesc după 5 ani de închisoare, perioadă în care ar trebui să fie pe băncile liceului sau în amfiteatrele unei universități.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

„CAMPIONI” la inflație: România, printre ţările cu cea mai mare inflaţie din UE, în februarie 2023

Ziarul Unirea

Publicat

în

„CAMPIONI” la inflație: România, printre ţările cu cea mai mare inflaţie din UE, în februarie 2023

Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a scăzut în februarie până la 9,9%, de la 10% luna precedentă, dar Ungaria, Letonia, Cehia, Estonia, Polonia, Lituania, Slovacia, Bulgaria şi România sunt statele membre UE cu cel mai ridicat indice al preţurilor de consum, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În februarie, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost Ungaria (25,8%), Letonia (20,1%), Cehia (18,4%), Estonia (17,8%), Polonia şi Lituania (ambele cu 17,2%), Slovacia (15,4%), Bulgaria (13,7%) şi România (13,4%, similar cu nivelul din ianuarie). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Luxemburg (4,8%), Belgia (5,4%) şi Spania (6%).

Elit - Gustul Desăvârșit

Comparativ cu ianuarie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă în două, şi a crescut în zece ţări.

În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 8,6% în ianuarie la 8,5% în februarie. Este a patra lună consecutivă în care s-a înregistrat o încetinire a preţurilor în zona euro, după ce în octombrie se înregistrase un avans record, de 10,6%.

Pentru statele din zona euro, cel mai semnificativ impact asupra creşterii anuale a preţurilor a venit din partea preţurilor la alimente, băuturi alcoolice şi ţigări care au crescut cu 3,10 puncte procentuale, urmate de preţurile la servicii, care au înregistrat un avans de 2,02 puncte procentuale şi preţurile la energie, care au crescut cu 1,64 puncte procentuale.

În cele mai recente prognoze, BCE se aşteaptă ca rata inflaţiei în zona euro să se situeze la 5,3% în 2023, faţă de un avans de 6,3% prognozat în decembrie, pentru ca ulterior să se reducă la 2,9% în 2024 şi la 2,1% în 2025.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Câți bugetari erau în România în luna februarie 2023? În ce domenii sunt cel mai mare număr de posturi?

Ziarul Unirea

Publicat

în

Câți bugetari erau în România în luna februarie 2023? În ce domenii sunt cel mai mare număr de posturi?

În luna februarie a anului 2023, numărul posturilor ocupate în instituțiile și autoritățile publice din România a fost de 1.276.584, cu 2.411 mai puține în comparație cu luna precedentă. Un procent de 63,8% din posturi sunt în administrația publică centrală, arată Agerpres.

Din totalul celor 815.586 de angajaţi din administraţia publică centrală, 600.729 lucrau în instituţii finanţate integral de la bugetul de stat (minus 1.679 angajaţi comparativ cu ianuarie 2023).

Elit - Gustul Desăvârșit

Cel mai mare număr de posturi ocupate se înregistra în Ministerul Educaţiei, respectiv 295.222 (294.930 în ianuarie 2023), Ministerul Afacerilor Interne – 125.206 (125.548 în luna precedentă), Ministerul Apărării Naţionale – 71.902 (73.387 în ianuarie 2023), Ministerul Finanţelor – 24.709 (24.779 în ianuarie) şi Ministerul Sănătăţii -18.195 (18.236 în luna anterioară).

Potrivit sursei citate, în instituţiile finanţate integral din bugetul asigurărilor sociale erau ocupate 8.214 posturi (minus 11 faţă de luna anterioară), în cele subvenţionate din bugetul de stat şi din bugetul asigurărilor pentru şomaj un număr de 43.484 (minus 147), în timp ce în instituţiile finanţate integral din venituri proprii erau 163.159 de posturi ocupate (minus 303).

Totodată, în administraţia publică locală lucrau, în februarie, 460.998 de persoane (minus 272), dintre care 281.048 în instituţii finanţate integral din bugetele locale (minus 7) şi 179.950 în instituţii finanţate integral sau parţial din venituri proprii (minus 265).


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Vaccinurile pe care trebuie să le facă femeile însărcinate pentru a-și proteja copilul în primele luni de viață

Ziarul Unirea

Publicat

în

Vaccinurile pe care trebuie să le facă femeile însărcinate pentru a-și proteja copilul în primele luni de viață

Până la vârsta de două luni, când va face primele vaccinuri, bebelușul va fi protejat datorită vaccinurilor făcute de mamă.

”Există o categorie importantă, este vorba despre vaccinarea gravidelor, unde, la fiecare sarcină, le consiliez în ceea ce privește vaccinarea împotriva difteriei, tetanosului și tusei convulsive, precum și vaccinarea anti-gripală, plus vaccinarea COVID, în ultima perioadă. Este foarte important pentru că trebuie asigurată o protecție pentru copii, în primele luni de viață, când nu pot beneficia de programul național de vaccinare. Tusea convulsivă este una dintre afecțiunile care încă mai apar la sugari, poate determina apariția unei boli care poate să ducă chiar la deces. O gravidă imunizată transferă transplacentar anticorpii pentru bebeluș, iar, din momentul în care se vor naște, bebelușii vor avea protecție până în momentul în care administrăm schema de vaccinare de la vârsta de două luni” a spus dr. Gindrovel Dumitra, coordonator al Grupului de Vaccinologie din cadrul SNMF, în cadrul dezbaterii ”Vaccinul, cel mai puternic stimulent al imunității”, organizată de DCMedia Group.

Elit - Gustul Desăvârșit

În continuarea discuției, prof. univ. dr. Doina Pleșca, medic primar pediatrie, a precizat: ”Este foarte important să transmitem un mesaj către viitoarele mămici, acela că, la acest moment, în lume, sunt vaccinate împotriva gripei și a tusei convulsive gravidele. Așteptăm cu viu interes ca, într-un viitor nu foarte îndepărtat să se poată vaccina această categorie de vârstă și de stare biologică și împotriva virusului sinciţial respirator. Scopul nostru este să limităm la maximum infecțiile în primele luni de viață ale copilului”. Medicul pediatru a continuat prin a preciza că ”virusul sinciţial respirator este principalul virus responsabil de îmbolnăviri, de bronșolite și pneumonii în primele luni de viață ale copilului, fiind responsabil de marea majoritate a deceselor la vârste mici. Interesul nostru este să realizăm o trecere pasivă a anticorpilor materno-fetali, deci de la mamă la făt și să-i asigurăm noului născut o protecție pentru lunile în care se poate dezvolta imunologic”.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare