România, printre țările din Uniunea Europeană cu cea mai redusă creștere a producției industriale. Datele Eurostat

România, printre țările din Uniunea Europeană cu cea mai redusă creștere a producției industriale. Datele Eurostat

În luna septembrie a anului 2022, producția industrială a crescut cu 4,9% în zona euro și cu 5,7% în cadrul Uniunii Europene, în comparați cu aceeași perioadă a anului trecut.

România se numără printre ţările membre cu cel mai mic avans al producţiei industriale în ritm anual, arată datele publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Statele membre cu cel mai puternic ritm de creştere a producţiei industriale au fost Irlanda (31%), Danemarca (19%) şi Malta (14,2%). În schimb, cel mai modest avans al producţiei industriale a fost înregistrat în Luxemburg (0,5%) şi România, unde producţia industrială a crescut cu 0,6% în septembrie, după o contracţie de 1,6% luna precedentă. Cel mai semnificativ declin s-a înregistrat în Estonia (minus 7,5%), Letonia (minus 3,7%) şi Slovacia (minus 1,9%).

Majorarea producţiei industriale în UE s-a datorat în special unei creşteri cu 14,3% a producţiei de bunuri de capital, cu 8,4% a producţiei de bunuri de folosinţă imediată, cu 1,8% a producţiei de bunuri de folosinţă îndelungată, în timp ce producţia de energie a scăzut cu 2,8%.

În septembrie, comparativ cu luna precedentă, producţia industrială a crescut cu 0,9% în zona euro şi în Uniunea Europeană, după ce în august s-a înregistrat un avans de 2% în zona euro şi de 1,5% în Uniunea Europeană, arată datele Eurostat.

În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cele mai importante creşteri în septembrie, comparativ cu luna precedentă, au fost înregistrate în Irlanda (11,9%), Belgia (7,1%), Ungaria şi Ţările de Jos (ambele cu 1,6%), iar cele mai semnificative scăderi în Lituania (minus 8,2%), Grecia (minus 4,5%) şi Estonia (minus 3,6%)

România a înregistrat în septembrie o scădere lunară de 0,5% a producţiei industriale, după un avans de 0,1% luna precedentă.

Majorarea producţiei industriale în UE s-a datorat în special unei creşteri cu 3,1% a producţiei de bunuri de folosinţă imediată, cu 1,7% a producţiei de bunuri de capital, în timp ce producţia de bunuri intermediare şi de bunuri de folosinţă îndelungată a scăzut cu 0,6%, iar producţia de energie cu 2%.

Valorile prognozate ale inflaţiei pentru finele anului curent şi al celui viitor sunt de 16,3% şi, respectiv, 11,2%, în timp ce în septembrie 2024 nivelul proiectat este de 4,2%, în condiţiile unor efecte de bază importante asociate tot evoluţiei preţurilor la energie, conform Raportului trimestrial asupra inflaţiei.

„În România, rata anuală a inflaţiei IPC va continua să crească pe termen scurt, reflectând în principal avansul inflaţiei de bază, afectată de majorarea costurilor de producţie şi de transmisia relativ accentuată şi rapidă a acestora în preţurile finale ale bunurilor şi serviciilor. Pe termen mediu însă, se anticipează atenuarea graduală a acestor presiuni. Dinamica anuală a preţurilor bunurilor energetice se va diminua în prima parte a intervalului, în condiţiile unor efecte de bază favorabile şi ale măsurilor de plafonare a tarifelor la energia electrică şi gazele naturale. În absenţa altor informaţii oficiale, scenariul de bază a inclus măsurile de plafonare a preţurilor în vigoare la momentul aprobării Raportului asupra inflaţiei (8 noiembrie 2022), care expiră la 31 august 2023. Ca urmare, ulterior înscrierii pe o traiectorie descrescătoare de la începutul anului viitor, rata anuală a inflaţiei IPC va cunoaşte noi creşteri temporare de nivel în trimestrul III 2023, implicit şi valori relativ mai ridicate la sfârşitul anului 2023. Valorile prognozate pentru finele anului curent şi al celui viitor sunt de 16,3% şi, respectiv, 11,2%, revizuite în sus substanţial. La orizontul prognozei, septembrie 2024, nivelul proiectat este de 4,2%, în condiţiile unor efecte de bază importante asociate tot evoluţiei preţurilor la energie”, se spune în Raport.

BNR menţionează că extinderea schemei de plafonare după 31 august 2023 anunţată recent de autorităţi, sugerează, la o primă estimare, un cuantum al ratei anuale a inflaţiei IPC care ar putea fi mai redus cu circa 4,1 puncte procentuale în decembrie 2023 şi, în plus, o traiectorie a indicatorului neîntrerupt descendentă pe parcursul anului viitor. Balanţa riscurilor la adresa ratei anuale a inflaţiei rămâne pe termen scurt înclinată în sus relativ la traiectoria descrisă în scenariul de bază.

Pe termen mediu, însă, aceasta ar putea deveni relativ echilibrată.

„Proiecţiile macroeconomice continuă să fie grevate de incertitudini extrem de ample, fiind strict condiţionate de ipotezele cu privire la implicaţiile războiului din Ucraina, în primul rând cele în plan economic. Scenariul de bază are în vedere menţinerea sancţiunilor economice impuse Rusiei pe tot intervalul proiecţiei. De asemenea, se presupune că nu vor fi aplicate raţionalizări pe scară largă ale consumului de energie în ţările europene, de natură să perturbe semnificativ activitatea economică”, se arată în document.

Sursa: dcbusiness.ro

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---