Rămâi conectat

Actualitate

România are cel mai mare grad de IMUNITATE naturală la COVID, obținută prin INFECTARE, din Europa. Cât de vulnerabili sunt nevaccinații

Publicat

în

România are cel mai mare grad de IMUNITATE naturală la COVID, obținută prin INFECTARE, din Europa. Cât de vulnerabili sunt nevaccinații

Rata scăzută de vaccinare a fost principala cauză pentru care valul 4 de pandemie a lovit atât de puternic România. Cu un număr de 2.929 de decese Covid-19 la un milion de locuitori, țara noastră ocupă un trist loc 9 în lume, iar primele studii arată că virusul a infectat o bună parte din populație.

Într-un studiu realizat de Școala de Igienă și Boli Tropicale din Londra în 19 state europene se anunță că în România se mai pot înregistra încă 70.000 de decese provocate de infectările cu Covid-19, într-un viitor val pandemic, anunță cotidianul britanic “The Times”.

Electrica Furnizare Discount

Pe de altă parte, același studiu indică România ca țara cu cea mai ridicată imunitate naturală, obținută prin infectare, din Europa – 70%, iar Norvegia, cu cea mai scăzută, doar 3%.

Acest nivel nu va stopa numărul de decese atâta vreme cât populația vulnerabilă nu e protejată și prin vaccin.

„Povestea pandemiei este că incidenţa cu adevărat mare a infecțiilor a fost la grupele de persoane tinere și, totuși, impactul grav al bolii a fost observat la cele în vârstă, așa că, în ciuda nivelurilor foarte ridicate de imunitate naturală, există încă destui oameni susceptibili să facă forme grave și să-și piardă viața în lipsa vaccinării”, a declarat profesorul Lloyd Chapman, citat de cotidianul britanic.

Pentru ca pandemia să stagneze, nivelul de imunitate colectivă trebuie să fie în jur de 94%, conform datelor publicate de Mayo Clinic din SUA.

O nouă prăbușire a vaccinării

În România, doar 30% dintre persoanele cu vârsta peste 80 de ani au primit cel puțin o doză de vaccin și 37% dintre cele cu vârsta între 60 și 79 de ani, se arată într-un studiu publicat de INSP.

Rata de vaccinare s-a prăbușit din nou după ce parlamentarii PSD au refuzat să voteze legea Certificatului Verde, prin care acest document ar fi devenit obligatoriu la locul de muncă, dar și în urma scăderii numărului de infectări.

Doar 16.807 persoane s-au vaccinat cu prima doză în data de 24 noiembrie, cifra totală ajungând la 7,7 milioane de oameni care și-au făcut cel puțin o injecție care să-i protejeze de infectarea cu Covid-19, adică 38,7% din întreaga populație.

Marea Britanie este țara care e cea mai aproape din Europa de atingerea nivelului de imunitate de grup, conform studiului citat.

Aceste calcule sunt făcute statistic, folosind ratele de imunitate din țările studiate și distribuiţia pe segmentele de vârstă.

În Marea Britanie, valul al patrulea de pandemie a început în luna iunie și continuă și azi cu o medie de peste 40.000 de infectări zilnice.

Dar ce se remarcă din datele publicate de autoritățile din această țară, e numărul mic de decese raportat la cel de cazuri. Media deceselor din această perioadă este în jur de 200 pe zi.

În România, acum, la ieșirea din valul patru, la 2.000 de cazuri zilnice, avem același număr de decese pe care Marea Britanie îl înregistrează la 40.000 de cazuri, adică 200.

Valul cinci în Anglia și în România

“Datorită unei combinații între infectarea naturală și vaccinare, nivelul ridicat de imunitate colectivă al Angliei sugerează că există un potențial redus pentru un nou val devastator de pandemie, susțin oamenii de știință”, se arată în articolul publicat de cotidianul “The Times”.

“Dacă toate restricțiile și vaccinările s-ar opri azi, se arată în studiul respectiv, Anglia ar înregistra un număr de 10.000 de decese suplimentare, comparativ cu 114.000 înregistrate de Germania și 16.000 de Grecia, o țară de șase ori mai mică decât Marea Britanie”, se precizează în articolul citat.

Alexandru Rafila (PSD), noul ministru al Sănătății, susține că apariția unui nou val pandemic în România este posibilă.

”Pregătirile pentru valul 5 trebuie să înceapă imediat. Acesta este un lucru foarte important. Nu știu dacă o să evităm valul 5, dar trebuie să fie unul cu o amplitudine cât mai mică și cu un număr cât mai mic de decese”, a declarat oficialul.

”Am în program creșterea accesibilității la testare, mai ales în mediul rural. Orice persoană care bănuiește că este infectată trebuie să se testeze (…) Probabil, dacă am face mai multe teste, am mai găsi persoane infectate și e bine să știm exact care este situația epidemiologică în orice moment, cât mai aproape de realitate”, a adăugat Alexandru Rafila, noul ministru al Sănătății.

În România, valul 4 a fost cel mai grav dintre toate, provocând prăbușirea sistemului sanitar în multe locuri.

Cu un număr maxim de 18.863 de infectări, înregistrat în ziua de 19 octombrie, și un record de 602 decese, consemnat în ziua de 2 noiembrie, impactul pandemiei a provocat dispariția a familii întregi și a făcut ravagii în comunități.

sursa: sportmedia.ro

Publicitate

Actualitate

Alexandru Rafila: „Noi avem aproape 20.000 de cazuri la nivel național, dar doar 2% au ajuns la internare în spital”

Publicat

în

Alexandru Rafila: „Noi avem aproape 20.000 de cazuri la nivel național, dar doar 2% au ajuns la internare în spital”

Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a arătat faptul că centrele de prevenție vor ajuta la gestionarea pandemiei, chiar dacă ajungem la un număr mare de cazuri, faptul că vor fi tratate preventiv va elibera presiune pe spitale. Acesta a mai precizat că avem aproximativ 20.000 de cazuri pe zi, însă doar 2% din cei infectați ajung la spital.

”Programul este flexibil, să nu uităm că acolo lucrează medici. Nu putem să menținem program de 24/24, asta pentru că vorbim de resursă umană. Este bine că avem aceste centre funcționale, dar trebuie să ținem cont că trebuie să avem și resursă umană pentru gestionare.

Electrica Furnizare Discount

Trebuie să vedem, în primul rând, dacă funcționează și care este adresabilitatea. Nu pot să aloc resurse, dacă nu va exista cerere.

Noi avem aproape 20.000 de cazuri la nivel național, dar dintre aceștia doar 2% au ajuns la internare în spital. Astfel de chestiuni sunt în evoluție, iar dimensionarea se face în funcția de cerere.

Acest sistem de centre de evaluare, cu siguranță peste o lună va arăta altfel. Este un sistem care ne va ajuta și nu doar în cazul pandemiei de Covid-19, ci și în alte cazuri”, a spus Alexandru Rafila.

Citește mai mult

Actualitate

Reformele lui Alexandru Ioan Cuza și Unirea Principatelor Române din 24 ianuarie 1859

Publicat

în

Reformele lui Alexandru Ioan Cuza și Unirea Principatelor Române din 24 ianuarie 1859

Unirea Principatelor Române sau Mica Unire din 1859 a fost marcată şi de reformele lui Alexandru Ioan Cuza, iar de atunci, în fiecare an, la 24 ianuarie, ne amintim cu emoție și mândrie de mărețul act prin care s-au pus temeliile statului român modern. Prin Unirea Moldovei cu Muntenia se împlinea un vis, un ideal pe care poporul nostru îl nutrea dintotdeauna, fiindcă Unirea, visul tuturor românilor, vis scump venind din vechimea secolelor din vremea lui Burebista și Decebal. Era după spusele lui Bălcescu ”visarea iubită” a marilor noștri voievozi, Mircea cel Bătrân şi Ștefan cel Mare.

Citeşte şi 24 ianuarie 1859: Mica Unire – Unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza

După alegerea colonelului Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei (5 ianuarie 1859) şi al Valahiei (24 ianuarie 1859), Principatele Române, noul stat creat atunci, a militat pentru recunoaşterea graniţelor şi statalităţii sale, lucru ce se întâmpla în 1861, când capătă numele de România. Acest nou stat a fost recunoscut de Marile Puteri, prin protecţia directă a lui Napoleon al III-lea al Franţei.

Ani plini de reforme

După mandatele de prim-miniştrii ale lui Barbu Catargiu şi Crețulescu şi eşuarea lui Cuza în a-şi începe programul politic, se va forma un nou guvern, condus de Mihail Kogălniceanu, ce va iniţia ca primă reformă: secularizarea averilor mănăstireşti (decembrie 1863). Astfel, Biserică va deveni o instituţie de stat ca şi celelalte, fără vreun drept aparte. Asta însemna că o mare parte din proprietăţile funciare ce aparţineau Bisericii au fost trecute în proprietatea ţăranilor, mai exact a cincea parte din pământul ţării. Faptul că Biserica poseda o oarecare autonomie faţă de vechiul regim, a contribuit la acest lucru.

Electrica Furnizare Discount

În ciuda protestelor venite de la mitropolitul Moldovei,Sofronie Miclescu, şi din partea călugărilor greci, Cuza a stabilit şi un venit de 10% asupra reprezentanţilor bisericii şi tot ce ţine de aceasta. Protestele călugărilor greci erau de așteptat, ştiindu-se faptul că mănăstirile din Muntele Athos primeau fonduri de la mitropoliţii români încă din secolul al XVI-lea.

După reformele lui Cuza, slujbele în greacă au fost interzise, cu excepţia a trei biserici în tot statul. Cuza a mai interzis de asemenea şi tăierea pădurilor mănăstireşti, în mod abuziv, de către călugării cei lacomi de avere. Egumenii greci erau de altfel obligaţi prin decret să restituie toate bunurile şi obiectele de cult Bisericii Române ce ţinea de stat. De exemplu, episcopul cel nebun, pe nume Filotei, de la Buzău, ce stăpânea o avere considerabilă, rămase fără bunurile sale urmând a fi demis şi înlocuit din funcţie. Un lucru asemănător a păţit şi mitropolitul Moldovei Sofronie Miclescu, pentru că a avut curajul să protesteze împotriva lui Cuza, urmând a fi demis şi el din funcţie şi trimis în surghiun la Slatina, la un alt exilat, pe nume Veniamin.

Reformele lui Cuza în materie electorală

La 2 mai 1864, Cuza va dizolva Adunarea Legiuitoare, şi va iniţia o nouă constituţie şi o nouă lege electorală, în urma Convenţiei de la Paris; schimbările au fost susţinute de popor printr-un referendum. Alexandru Ioan Cuza va da decretul oficial de executare a legii averilor mănăstireşti, impuse de Kogălniceanu. Lucrurile acestea lărgeau autoritatea lui Cuza şi reducea din puterea corpului legislative, compus din Cameră şi Senat. Se va crea Consiliul de Stat pentru pregătirea legilor interne, legile fiind reprezentate de “decretele domneşti”. Puterea legislative era deţinută de cele două camere: Adunarea Electivă şi Corpul Ponderator (Senatul), fapt ce asigură trecerea de la sistemul parlamentar unicameral la cel bicameral. Senatul se compunea din 64 de membri, ce erau aleşi în majoritate de către domnitor.

Citește și: Unirea cea mică de la 1859, un prim pas spre Marea Unire de la 1918

În materie legislativă, domnitorul putea să aibă iniţiativa actelor normative, elaborate de Consiliul de Stat. În aceste condiţii, Corpurile legiuitoare aveau rolul de a le aproba, întărind puterea domnitorului.

Legea electorală împărţea alegătorii în două categorii: alegători direcţi şi alegători primari. Alegătorii direcţi erau toţi cei care ştiau carte, plăteau o contribuţie de cel puţin patru galbeni şi împliniseră vârsta de 25 de ani. Alegătorii primari erau neştiutori de carte,dar care plăteau o contribuţie stabilită pe categorii, de la 48 la 110 lei. Cei care nu aduceau nici o contribuţie bănească erau excluşi de la vot. Tot în timpul lui Alexandru Ioan Cuza se concepe un cod penal şi unul civil, după modelul napoleonian francez.

Reformele lui Cuza în domeniul învățământului

Prin “legea instrucţiunii publice” de la 1864, se proclama obligativitatea şi gratuitatea învăţământului primar. Atunci s-au stabilit trei grade de învăţământ: primar, secundar şi superior. Învăţământul primar era de patru ani, cel secundar de şapte ani, iar cel superior său universitar de trei ani.

În planul justiţiei, au luat fiinţă următoarele instanţe judecătoreşti: judecătoriile de plasă, tribunalele judeţene, curţile de apel, curţile de juraţi sau Curtea de Casaţie, care era totodată şi instanţă de recurs. Elena Cuza, soţia domnitorului, va înfiinţa “Azilul de fete” ce-i va purta numele.

Unirea cea Mică de la 1859 a fost un prim pas extrem de important spre Marea Unire de la 19818.

Citește mai mult

Actualitate

Când ar putea adopta România moneda euro: Ce spune ministrul Finanţelor

Publicat

în

Când ar putea adopta România moneda euro: Ce spune ministrul Finanţelor

Anul 2029 este o ţintă viabilă pentru aderarea la euro, dar cea mai importantă este convergenţa reală despre care foarte puţină lume vorbeşte a spus joi, la digi24, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu. „Mi-aş dori să nu ne mai ascundem în spatele crizelor pentru obiectivele strategice ale României”, a declarat Câciu.

„Mi-aş dori să nu ne mai ascundem în spatele crizelor pentru obiectivele strategice ale României. Am ajuns într-o situaţie ca deficitul de cont curent să fie mai mare decât deficitul public. Nu mai spun de puseul inflaţionist care ne-a scos din orice zona de convergenţă nominală. Eu cred că aici trebuie să avem o discuţie serioasă, instituţional vorbind, cu comitetul care se ocupă de aderarea la Zona Euro şi să ne fixăm un target transpartinic pe care nimeni să nu-l mai încalce. Din punctul meu de vedere, anul 2029 este o ţintă viabilă (pentru aderarea la euro, n.r.). Dincolo de criteriile nominale de convergenţă pe care evident pe termen mediu de timp le putem îndeplini până la urmă, pe elementul de datorie însă suntem în zona fericită faţă de alte state europene care deja nu-l mai îndeplinesc. Cea mai importantă este convergenţa reală despre care foarte puţină lume vorbeşte. Convergenţa reală este cea care îţi dă de fapt puterea de cumpărare, competitivitatea cu care tu vii ca ţară versus alte ţări într-o piaţă unică europeană, cu o monedă unică. Nu mai ai niciun fel de instrument colateral de intervenţie pe zona aceasta de echilibru şi rămâne propria ta valoare. Valoarea noastră trebuie să se ducă sus pentru ca să putem să intrăm. Este o chestiune de logică. Orice strategie de convergenţă reală trebuie să se raporteze la ce va însemna competiţia peste 5, 6, 10 ani”, a explicat Câciu.

La jumătatea lunii decembrie 2021, Florin Georgescu, prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României (BNR) a declarat, la prezentarea ocazionată de lansarea cărţii „Capitalism şi capitalişti fără capital în România” că toate ţintele de aderare la moneda euro au fost ratate, următorul termen fiind anul 2029.

Electrica Furnizare Discount

Potrivit Raportul de convergenţă pe 2020 publicat de Comisia Europeana (CE), aderarea la zona euro este un proces deschis, care se bazează pe anumite norme. Raportul se bazează pe criteriile de convergenţă, denumite uneori şi „criteriile de la Maastricht”, care sunt prevăzute la articolul 140 alineatul (1) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE). Printre aceste criterii de convergenţă se numără stabilitatea preţurilor, soliditatea finanţelor publice, stabilitatea cursului de schimb şi convergenţa ratelor dobânzilor pe termen lung. Se analizează, de asemenea, compatibilitatea legislaţiei naţionale cu normele uniunii economice şi monetare.

Concluziile raportului arată că Suedia şi Croaţia îndeplinesc criteriul referitor la stabilitatea preţurilor, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia şi Suedia îndeplinesc criteriul referitor la finanţele publice, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia şi Suedia îndeplinesc criteriul ratelor dobânzilor pe termen lung.

Niciunul dintre statele membre menţionate nu îndeplineşte criteriul privind stabilitatea cursului de schimb, deoarece niciunul nu este membru al mecanismului cursului de schimb (ERM II): este nevoie de cel puţin doi ani de participare la mecanism, fără tensiuni grave, înainte de a adera la zona euro. Astfel, Croaţia şi Suedia îndeplinesc toate criteriile de convergenţă economică, în schimb nu îndeplinesc criteriul privind cursul de schimb din motivul enunţat anterior.

În cazul României, documentul relevă faptul că ţara noastră nu îndeplineşte niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, respectiv: stabilitatea preţurilor, soliditatea finanţelor publice, stabilitatea cursului de schimb şi convergenţa ratelor dobânzilor pe termen lung.

Rapoartele de convergenţă trebuie întocmite o dată la doi ani, independent de aderările posibile la zona euro aflate în curs.

Sursa: digi24.ro

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare