Rămâi conectat

Actualitate

România a înregistrat anul acesta cea mai mică producție de porumb din ultimii 15 ani. Petre Daea: ”Este cea mai afectată cultură din cauza secetei”

Suciu Andra Ioana

Publicat

în

România a înregistrat anul acesta cea mai mică producție de porumb din ultimii 15 ani. Petre Daea: ”Este cea mai afectată cultură din cauza secetei”

România va consemna în acest an cea mai mică producţie de porumb din 2007 şi până în prezent, seceta pedologică diminuând recolta cu aproximativ 40%-50% faţă de anii trecuţi, a declarat, pentru Agerpres, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

Acesta a adăugat că producţia obţinută va asigura consumul intern, existând şi o disponibilitate pentru export, fără a preciza deocamdată cantitatea totală de porumb boabe obţinută în 2022.

Elit - Gustul Desăvârșit

La porumb nu s-a încheiat recoltatul pe întreaga suprafaţă, dar până la această dată producţia medie este de 3.000 de kilograme la hectar, ceea ce înseamnă mult sub media anilor normali în România, când la această cultură se obţineau între 5 şi 6 tone la hectar. Este cea mai afectată cultură din cauza secetei, producţia obţinută fiind mult mai mică decât în anii normali, dar ne asigură consumul intern şi o disponibilitate pentru export„, a precizat Daea.

Ministrul Agriculturii a susţinut că va anunţa cantitatea exactă obţinută de fermieri în 2022, „când se introduce în hambar ultima cantitate de porumb care se va recolta în câmp”, însă a subliniat că este cea mai mică producţie de porumb care s-a obţinut în ultimii ani după integrarea României în Uniunea Europeană.

Producţia totală nu o dau, am spus-o foarte clar, decât atunci când se introduce în hambar ultima cantitate de porumb care se va recolta în câmp, în aşa fel încât să putem informa corect. Când se va termina recoltatul, atunci voi anunţa cantitatea exactă pe care au obţinut-o fermierii şi pe care o poate anunţa România atât în datele statistice europene, cât şi pentru informarea corectă a opiniei publice din ţară. Vă pot spune în procente: este mai mică cu 40%-50% decât în anii precedenţi. Vom vedea cum stăm şi la nivel european la sfârşitul recoltării porumbului. În orice caz, este cea mai mică producţie de porumb care s-a obţinut în ultimii ani după integrarea în Uniunea Europeană (UE), deci din 2007. Fenomenul de secetă nu s-a manifestat numai la nivelul României, acesta a pus amprenta, din nefericire, pe producţiile multor ţări europene. Toate statele europene se confruntă cu greutăţi generate de secetă. Iată, schimbările climatice sunt o realitate, motiv pentru care căutăm şi soluţii în direcţia aceasta pentru a susţine fermierii români„, a transmis Petre Daea.

În ceea ce priveşte producţia totală de seminţe de floarea-soarelui, Daea a subliniat că a fost obţinută o cantitate de peste două milioane de tone, dublu faţă de necesarul de consum al României. „La floarea soarelui am obţinut peste două milioane de tone ceea ce înseamnă dublu faţă de necesarul de consum al României. Este cam 70% din producţia normală care se poate obţine în condiţiile României„, a spus el.

Oficialul MADR a menţionat că anul agricol 2021/2022 a fost unul dificil, care i-a pus la grea încercare pe fermierii români, în condiţiile în care „seceta pedologică a pus stăpânire pe întreaga ţară”.

A fost un an foarte dificil, un an care a pus la grea încercare fermierii români, un an care s-a soldat cu un rezultat ce onorează munca fermierilor, întrucât am putut aduce în hambarele ţării cantităţile de produse atât de necesare consumului uman. Deşi spuneam că în condiţii foarte grele, pentru că seceta pedologică a pus stăpânire pe întreaga ţară, am putut recolta şi înmagazina prin munca fermierilor peste 9 milioane tone de grâu. Aceasta înseamnă că ne asigurăm necesarul pentru consumul intern şi disponibilităţi pentru export, de altfel se poate constata că există cantităţi care au fost scoase în afara ţării şi care s-au dus pe culoarele tradiţionale de comerţ, ştiindu-se că multe ţări din lume se şi se aprovizionează cu grâu foarte bun din România„, a adăugat Daea.

În opinia sa, grâul a fost mai puţin afectat decât culturile însămânţate în primăvară, iar în perimetrele irigabile şi în zonele unde au căzut precipitaţii culturile au fost salvate şi s-au obţinut „producţiile pe care le sperau fermierii”.

Am pierdut producţii însemnate la cultura porumbului, florii-soarelui şi la soia, ştiindu-se că noi însămânţăm aproape 6 milioane de hectare în primăvară. În întreaga ţară a fost de secetă, iar salvarea culturilor a fost doar în perimetrele irigabile şi în zonele unde precipitaţiile au căzut şi unde plantele şi-au putut continua vegetaţia, în mod deosebit în interiorul arcului carpatic. Acolo culturile de primăvară au fost mai puţin afectate, unele chiar deloc, iar în perimetrele irigabile am putut obţine producţiile pe care le sperau fermierii şi pentru care au lucrat. Aici producţiile au fost susţinute de posibilitatea de a iriga, iar statul a avut un rol important prin asigurarea apei la irigat cu titlu gratuit şi a consumului de energie cu un cost de 50% susţinut din partea statului„, a explicat şeful MADR.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), România a ocupat anul trecut primul loc în UE din punct de vedere al suprafeţei cultivate cu porumb, cât şi al producţiei, cu 2,493 milioane hectare, respectiv 14.820.693 tone, un plus de 4.724.004 tone faţă de 2020. Producţia media obţinută anul trecut a fost de 5.802 kg/ha, cu 1.825 kg/ha mai mare decât în 2020. Consumul intern de porumb este estimat la aproximativ 7 milioane de tone.

În ceea ce priveşte grâul, datele INS arată că România a ocupat în 2021 locul patru în UE din punct de vedere al suprafeţei cultivate, dar şi al producţiei, cu 2,175 milioane hectare, respectiv 10.433.751 tone. Producţia totală a fost mai mare cu 4.041.382 tone faţă de 2020, iar cea medie cu 1.831 kg/ha, totalizând 4.797 kg/ha. Consumul intern de grâu este estimat la 2,5 – 3 milioane de tone.

La producţia de floarea-soarelui, România ocupă constant, din anul 2015, primul loc în Uniunea Europeană, dar şi la suprafaţa cultivată, iar potenţialul de export de seminţe este unul semnificativ, ţinând cont că necesarul intern de consum totalizează doar 750.000 de tone.

Astfel, în 2021, a fost consemnată o producţie totală de 2.843.531 tone, în creştere cu 720.666 tone faţă de 2020 şi un randament de 2.530 kg/ha (+672 kg/ha faţă de anul precedent).

sursa: stiri.tvr.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Noi criterii pentru încadrarea în gradele de invaliditate. Hotărârea, adoptată de către Guvern

BONTEA Alexandru

Publicat

în

Noi criterii pentru încadrarea în gradele de invaliditate. Hotărârea, adoptată de către Guvern

Guvernul a aprobat, în cursul zilei de luni, printr-o hotărâre, noi criterii și norme de diagnostic clinic, funcțional și de evaluare a capacității de muncă pe baza cărora se poate face încadrarea în gradele I, II și III de invaliditate, care să le înlocuiască pe cele stabilite prin HG nr. 155/2011.

Potrivit unui comunicat al Executivului, pe baza noilor norme şi criterii medicale se urmăreşte să se realizeze o evaluare complexă, obiectivă şi actualizată a stării de sănătate a persoanei, cu proceduri de diagnostic recomandate de ghidurile de practică medicală naţionale şi internaţionale, fiind avizate şi de Ministerul Sănătăţii.

Elit - Gustul Desăvârșit

De asemenea, precizează sursa citată de Agerpres, acestea au fost elaborate astfel încât să corespundă recomandărilor Clasificării Internaţionale a Funcţionării, Dizabilităţii şi Sănătăţii, OMS – 2007 de a se utiliza, în mod complementar, ambele ramuri ale clasificărilor internaţionale OMS (CIM – Clasificarea Internaţională a Maladiilor – CIM 10 şi CIF) şi se bazează pe definiţii, scale şi metode de diagnostic standardizate, aplicate la nivel internaţional.

„Pe baza noilor criterii, în evaluarea pacientului se urmăreşte eliminarea subiectivităţii si reducerea baremelor medicale impuse, ceea ce conduce la un plus de viziune medicală, manifestată printr-o mai mare libertate a judecăţii medicale şi printr-o evaluare orientată pe persoană şi pe afecţiunile prezentate de aceasta”, se arată în comunicat.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Pensiile de până la 3.000 de lei ar putea să nu fie impozitate. Propunere legislativă, adoptată de Senat

BONTEA Alexandru

Publicat

în

Pensiile de până la 3.000 de lei ar putea să nu fie impozitate. Propunere legislativă, adoptată de Senat

În cursul zilei de luni, Senatul a adoptat tacit o propunere legislativă de modificare a Codului Fiscal, prin care pensiile de până în 3.000 de lei nu se impozitează.

Nota de adoptare tacită a propunerii legislative, pentru care termenul de dezbatere şi vot s-a împlinit pe 14 decembrie, a fost citită în plen de preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, care a condus şedinţa de luni a plenului.

Elit - Gustul Desăvârșit

‘Venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul de pensie a sumei neimpozabile lunare de 3.000 lei şi după caz a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorată potrivit Titlului V ‘Contribuţii sociale obligatorii”, se arată în propunerea legislativă.

Iniţiatorii, un grup de parlamentari PNL, îşi motivează iniţiativa legislativă prin faptul că ‘în contextul creşterii accelerate a preţurilor de consum are loc erodarea puterii de cumpărare a persoanelor vârstnice cu pensii mici’ şi propun majorarea plafonului de impozitare a pensiilor de la 2.000 la 3.000 de lei, ‘ca formă de compensare parţială a inflaţiei din ultima perioadă’.

Propunerea legislativă va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.

Sursa: agerpres.ro

 


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Indemnizaţie compensatorie între 64 şi 316 de lei pentru copiii cu dizabilităţi: Când se vor primi banii

Ziarul Unirea

Publicat

în

Indemnizaţie compensatorie între 64 şi 316 de lei pentru copiii cu dizabilităţi: Când se vor primi banii

Copiii cu dizabilități vor primi o indemnizație compensatorie de până la 316 de lei. Aceasta va fi acordată o singură dată, în ianuarie 2023, conform Ordonanței de Urgență 168, publicată în Monitorul Oficial al României pe 9 decembrie 2022.

Plata indemnizației compensatorii se suportă din bugetul de stat alocat Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială și agențiile pentru plăți și inspecție socială județene, respectiv a municipiului București.

Valoarea indemnizației compensatorii este de:

Elit - Gustul Desăvârșit

– 316 lei pentru copilul cu handicap grav;

– 184 lei pentru copilul cu handicap accentuat;

– 64 lei pentru copilul cu handicap mediu.

Sursa: romaniatv.net


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea