ASTĂZI: Vaccinarea anti-COVID cu a treia doză începe în România. Ce seruri se folosesc

De astăzi, 28 septembrie, persoanele care au mai mult de șase luni de la vaccinarea anti-Covid pot solicita o nouă injecție Pfizer sau Moderna pentru a-și reface protecția împotriva infectării.

Autorizarea s-a făcut în regim de urgență din cauza gravității valului 4 de pandemie care provoacă, zilnic, peste o sută de decese și mii de infectări.

“Având în vedere evoluția epidemiologică severă din România și necesitatea asigurării protecției maximale a cetățenilor împotriva maladiei COVID-19, membrii CNCAV au hotărât în unanimitate, pe baza datelor științifice disponibile, necesitatea administrării dozei de rapel, începând cu data de 28 septembrie, pentru toate persoanele care au mai mult de 6 luni de la administrarea dozei a doua, cu oricare dintre vaccinurile pe baza de ARN mesager”, se arată într-un comunicat oficial.

În aceeași ședință la care au participat și ministrul interimar al Sănătății Cseke Attila, dar și Robert Ancuceanu, președintele Agenției Naționale a Medicamentului (ANMDMR), s-a decis că “doza a treia este ferm recomandată”:

persoanelor cu risc mare de dezvoltare a unor forme severe, persoane vulnerabile: cei peste 65 de ani, cu boli cronice (indiferent de vârstă), persoanele din centrele medico-sociale și alte categorii vulnerabile prevăzute în strategia națională de vaccinare; persoanelor cu risc mare de expunere: personal medico-social și din învățământ.

În același comunicat se arată că “doza a treia se va efectua numai cu vaccinurile pe bază de ARN mesager, indiferent de schema inițială. Astfel, persoanele vaccinate cu Astra-Zeneca vor primi doza a 3-a cu unul dintre vaccinurile produse de companiile Pfizer sau Moderna”.

Cu toate precizările despre categoriile care ar trebui să se vaccineze cu prioritate, comitetul nu stabilește niciun criteriu, iar din 28 septembrie, orice persoană care are mai mult de șase luni de la ultima doză poate cere inocularea celei de a treia injecții.

Vaccinarea se face prin prezentarea la un centru specializat sau printr-o programare făcută pe platforma online.

“Beneficiarii vor primi adeverințe de vaccinare unde va fi specificată schema de vaccinare, cu menționarea celor trei doze efectuate”, se arată în comunicatul oficial.

A treia doză, în proces de evaluare la nivelul Uniunii Europene

Agenția Europeană a Medicamentului desfășoară în acest moment evaluarea datelor cu privire la utilizarea unei a treia doze de vaccin Pfizer (doza booster), iar decizia nu va fi luată mai devreme de începutul lunii octombrie.

“EMA a început evaluarea unei cereri pentru utilizarea dozei de rapel de Comirnaty (Pfizer) care trebuie administrată la 6 luni după a doua doză la persoanele cu vârsta de 16 ani și peste. Dozele de rapel sunt date persoanelor vaccinate (adică persoanelor care și-au finalizat vaccinarea primară) pentru a restabili protecția după ce aceasta a scăzut”, se arată în declarația Agenției Europene a Medicamentului.

Pentru prima dată de la începutul pandemiei, autoritățile din România iau o decizie înainte de a fi validată de instituțiile medicale europene sau de statele mai mari și cu sisteme sanitare solide.

De exemplu, Comitetul Național de Vaccinare, condus de Valeriu Gheorghiță, medic-militar, recomandă a treia doză și cu Moderna, dar acest ser n-a intrat încă în evaluarea Agenției Europene a Medicamentului. Aceste decizii “curajoase” arată situația gravă în care se găsește țara noastră din cauza ratei reduse de vaccinare.

În SUA, a treia doză a fost aprobată doar pentru persoanele în vârstă și bolnavi cronici

“După săptămâni de conflicte interne în FDA (agenția federală care autorizează utilizarea medicamentelor și alimentelor pe întreg teritoriul SUA), instituția a autorizat miercuri ca persoanele de peste 65 de ani care primiseră schema completă a vaccinului coronavirus Pfizer-BioNTech să primească o doză de rapel la cel puțin șase luni de la a doua injecție”, se arată într-o informație publicată de New York Times, în data de 22 septembrie.

“FDA a autorizat, de asemenea, doze de rapel Pfizer-BioNTech pentru pacienții adulți care prezintă un risc ridicat de a se îmbolnăvi grav de Covid-19 sau sunt expuși riscului de complicații grave ale bolii din cauza expunerii frecvente la coronavirus la locul de muncă”, se arată în articolul citat.

Conform relatărilor presei americane, în interiorul agenției au existat două curente de opinie, bazate pe datele strânse în urma vaccinării a milioane de oameni.

O opinie susținea faptul că nu e nevoie de o a treia doză de vaccin pentru că, în marea lor majoritate, infectarea cu coronavirus a celor vaccinați nu duce la cazuri grave care să necesite spitalizare și nici la moarte.

Cealaltă opinie a specialiștilor constă în faptul că o a treia doză este necesară, mai ales pentru persoanele în vârstă și cele care au afecțiuni cronice, pentru că sistemul imunitar al acestora este compromis și nu poate opri multiplicarea virusului. Deși mortalitatea scade vizibil, se înregistrează destule decese în rândul vârstnicilor și bolnavilor.

Din această confruntare a ieșit aprobarea celei de a treia doze, exclusiv pentru cei care au trecut de 65 de ani, au boli cronice sau lucrează în medii în care sunt supra-expuși la infectare (spitale, case de bătrâni etc.)

Președintele Joe Biden își dorea ca doza de booster să fie aprobată pentru uz general, toți cei peste 16 ani să poată beneficia de protecția unei a treia doze de vaccin.

Pensionarea la 70 de ani a trecut de Senat. CONDIȚIILE în care se aplică

Plenul Senatului a adoptat, luni, proiectul iniţiat de Guvern care permite persoanelor care ating vârsta de pensionare să rămână să muncească până la 70 de ani, cu mențiunea că nu pot cumula pensia cu salariul în acest caz. Munca până la 70 este opțională, nu obligatorie, și proiectul este destinat celor care iau salariu mai bun decât pensia și vor să își continue activitatea.

Proiectul a trecut cu 71 de voturi „pentru” şi 58 „împotrivă”. Legea merge la Camera Deputaților, în calitate de for decizional.

O noutate votată de senatori este că pentru a continua munca până la 70 de ani va fi nevoie și de acceptul angajatorului, nu doar de voința muncitorului așa cum era în legea guvernamentală.

Proiectul adoptat de Senat are ca obiect de reglementare posibilitatea pentru persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare şi îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor comerciale la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială de a opta între continuarea activităţii până la împlinirea vârstei de 70 de ani şi încetarea raportului de muncă sau a raportului de serviciu.

Potrivit unui amendament admis, „persoanele care îsi desfăşoară activitatea în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu sau a unui act de numire în funcţie, după caz, şi care îndeplinesc condiţiile de pensionare pot continua activitatea, cu acordul anual al unităţii angajatoare, pană la împlinirea vârstei de 70 de ani. În situaţia în care unitatea angajatoare nu emite acordul, contractul individual de muncă, raportul de serviciu sau, după caz, actul de numire în funcţie încetează de drept la data împlinirii vârstei legale de pensionare, respectiv la data expirării acordului anual al unităţii angajatoare. Cererea privind continuarea activităţii în condiţiile menţionate se depune la unitatea angajatoare, cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de implinirea vârstei legale de pensionare. respectiv cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de expirarea acordului anual al unităţii angajatoare”.

O altă propunere, însuşită de parlamentari odată cu raportul favorabil întocmit de Comisia pentru muncă, subliniază că persoanele care continuă activitatea în condiţiile menţionate pot solicita înscrierea la pensie şi anterior împlinirii vârstei de 70 de ani. Cererea de încetare a activităţii în vederea pensionării se depune la unitatea angajatoare cu 60 de zile calendaristice înainte de data de la care persoana solicită pensionarea.

Liderul grupului PSD, senatorul Lucian Romaşcanu, a declarat în plen că votul social-democraţilor va fi împotriva acestui proiect, care nu ar trebui să existe în această formă pentru că nu rezolvă problemele de fond din sistem.

„Este o lege, aş zice, din puţul gândirii, dar gândirea nu există la personajul cu pricina, care fie taie dreptul la pensie, fie taie dreptul la muncă, fie discriminează între angajaţii la privat şi angajaţii la stat. În orice formă o luăm, această lege nu trebuie să existe în această formă pentru că nu rezolvă problemele principale, care sunt în mintea domnului Rareş Bogdan rezolvate la 30 de zile după ce aţi luat puterea, şi anume pensiile speciale. Nu rezolvă problema celor care ies la 43 de ani la pensie şi de la 43 de ani şi o lună muncesc în Ministerul de Interne, nu rezolvă niciun fel de problemă, ba din contră, lasă satele româneşti fără profesori, care vor fi plătiţi la oră şi care sigur nu vor vrea să muncească în acest sistem, lasă satele şi comunele în condiţiile pe care le ştim în domeniul sanitar, fără medici. Nu văd de ce vă ţineţi să duceţi la capăt o lege proastă, pentru că am putea face o lege bună împreună. Deci grupul PSD va vota împotriva acestei iniţiative legislative”, a afirmat Romaşcanu.

Raportul întocmit de comisia de specialitate a fost adoptat cu un set de excepţii propuse de Ministerul Muncii – parlamentarii sau cei aleşi în funcţii publice locale, persoanele care beneficiază de drepturi de autor, personalul didactic care nu mai are normă întreagă şi care este plătită în regim de plată cu ora, pensionarii încadraţi în cadrul trei de invaliditate, membrii Academiei Române, asistenţi personali şi persoane cu handicap – potrivit cărora cei care se află în aceste categorii pot să încaseze lunar pensia, dar şi să beneficieze în continuare, până la 70 de ani, de salariul care derivă din continuarea relaţiei de muncă.

Sursa: stiripesurse.ro

Președintele Franței, ATACAT a doua oară, în mijlocul unei mulțimi. A fost lovit cu un ou aruncat de un cetățean

Preşedintele francez Emmanuel Macron a fost luat din nou drept ţintă, luni, la Salonul Internaţional al Restauraţiei şi domeniului Hotelier (SIRHA), la Lyon, unde un ou fost aruncat în direcţia sa, care a sărit, fără să se spargă, de pe umărul şefului statului. Tânărul care a aruncat oul a fost reţinut, relatează Le Figaro.

Scena este scurtă.

Într-o foarte scurtă înregistrare video, pusă în circulaţie pe reţele de socializare, un ou sare de pe umărul preşedintelui francez, fără să se spargă. Un bărbat tânăr este arestat imediat.

”Dacă are să-mi spună ceva, să vină”, a cerut şeful statului francez să-i fie adus autorul faptelor.

Aceasta nu este prima oară când se aruncă cu ouă în Emmanuel Macron. În 2017, pe când era candidat la preşedinţie, într-o vizită la Salonul Agriculturii, s-a aruncat cu un ou în el, care i s-a spart pe cap.

În iunie, locatarul Palatului Élysée a fost pălmuit, într-o vizită la Tain, în Drôme. ”Nu există deplasare uşoară”, declara el atunci. Bărbatul care l-a pălmuit, Damien Tarel, a fost condamnat ulterior la patru luni de închisoare cu executare.

Emmanuel Macron nu este primul şef de stat francez vizat în acest fel. Predecesorul său, François Hollande, a fost acoperit cu făină la prezentarea unui raport despre locuinţe, pe când candida la preşedinţie.

Sursa: stiripesurse.ro