Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, rata şomajului în formă ajustată sezonier a rămas la 4,6% în luna mai a acestui an, iar rata şomajului la bărbaţi a fost cu 0,9 puncte procentuale mai mare decât la femei.
Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani) a fost de 413.000 persoane, în creştere faţă de luna aprilie (411.000 persoane), dar în scădere faţă de aceeaşi lună a anului anterior (470.000 persoane).
Pe sexe, rata şomajului la bărbaţi a depăşit-o cu 0,9 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile respective fiind 5% în cazul persoanelor de sex masculin şi 4,1% în cazul celor de sex feminin).
Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 3,7% pentru luna mai 2018 (4,1% în cazul bărbaţilor şi 3,2% în cel al femeilor). În acelaşi timp, numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezenta 74,6% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna mai 2018.
„Dragonu” vrea în arest la domiciliu. Cum vrea cel mai important furnizor de canabis din Alba Iulia înapoi în libertate
Un infractor periculos considerat de anchetatori cel mai important furnizor de canabis pe piața din Alba Iulia vrea în libertate. Dura George Virgil Alin, poreclit Dragonu, este judecat pentru 321 de acte materiale de trafic cu substanțe psihoactive (etnobotanice), 26 de acte materiale de trafic de droguri (canabis) și camătă.
Bărbatul în vârstă de 32 de ani a fost eliberat condiționat în anul 2015, preocupările ulterioare fiind tot pe linia traficului de droguri și etnobotanice, activitate care reprezenta singura sa sursă de venit.
”Presupusele acte infracționale au avut loc în condițiile în care inculpatul se afla la propriul domiciliu și în condițiile în care aceste acuzații sunt dublate, triplate chiar, în alte domenii cum ar fi camătă și trafic de droguri. Aceste circumstanțe fac ca la ora actuală să se constate, fără dubiu, că un astfel de inculpat, care dovedește că nu a învățat nimic, nu din măsurile preventive care i s-au aplicat în trecut ci din chiar pedepsele anterioare.
Nu prezintă niciun fel de garanție cu privire la lăsarea lui într-o măsură mai puțin severă decât arestul preventiv, având în vedere și un anumit anturaj care se pare că este constituit preponderent din persoane care consumă sau care contribuie într-un fel la propagarea acestui tip de criminalitate sau infracționalitate”, susțin procurorii care au cerut respingerea cererii de eliberare din arest preventiv.
Dragonu este după gratii din octombrie 2020, când au avut loc percheziții la domiciliul acestuia și la o altă persoană. În ianuarie 2021, acesta a fost trimis în judecată alături de tatăl său, Dura Ghiță Simion și Pop Marius Gabriel.
”Din răspunsul organelor fiscale rezultă că inculpatul a câștigat de vreo două ori din pariuri, fără a se cunoaște câți bani a pariat, de unde a avut banii respectivi, însă în afară de asta, nu a câștigat nimic. Există o presupunere rezonabilă că inculpatul a avut o preocupare constantă pentru a-și obține toate veniturile, din trafic de substanțe interzise”, mai afirmă anchetatorii de la DIICOT.
Droguri și camătă
Pentru a convinge instanța, Dragonu a susținut că a avut un grup de prieteni cu care a consumat la el acasă droguri, fiind forțat să recunoască acest lucru. A mai afirmat că are o problemă medicală, iar operația nu poate fi realizată în sistem penitenciar, deși a încercat și a făcut demersuri în acest sens. A declarat că ”nu poate să-și miște mâna iar termenul pentru realizarea operației a fost depășit cu 14 luni”.
În afară de infracțiunile de trafic de droguri săvârșite în perioada 2018 – 2020, procurorii au mai reținut patru fapte de camătă. Astfel, în perioada 2019 – 2020, Dura George a acordat în mod repetat, cu titlu de împrumut sume cuprinse între 2.000 lei și 10.000 lei, fără drept, dobânda percepută fiind de 30-40% pe lună.
”Starea de pericol pentru ordinea publică este configurată în primul rând de gravitatea faptelor comise, caracterul continuu al acestora, persistența infracțională dovedită și riscul foarte mare de reiterare a comportamentului infracțional, având la acest moment serioase indicii și probe că inculpatul are drept singură sursă de venituri traficul de substanțe interzise. Și prin prisma antecedentelor penale ale inculpatului, instanța a apreciat că există un risc real ca inculpatul să împiedice înfăptuirea justiției și există pericolul ca luarea unei măsuri preventive mai ușoare – arestul la domiciliu să tulbure opinia publică”, a menționat Curtea de Apel Alba Iulia în hotărârea din 30 august 2021, prin care a respins definitiv cererea de plasare în arest la domiciliu.
Cerere nouă de eliberare din arest
Instanța consideră că o măsură preventivă mai ușoară ar tulbura ordinea publică și ar crea în rândul membrilor comunității un sentiment de teamă, de neliniște că acesta ar putea comite alte infracțiuni de același gen.
Magistratul a motivat decizia prin ”suspiciunea că acesta a deținut și comercializat noi substanțe cu efect psihoactiv (etnobotanice) și droguri de risc (canabis) la locuința sa ori în spații publice, către un număr mare de persoane, urmărind obținerea de venituri ilicite nu doar prin infracțiunile la regimul drogurilor, ci și prin activitățile de cămătărie, exploatând vulnerabilitățile de natură financiară ale persoanelor vătămate, printr-un număr mare de acte materiale și cu persistență în timp”.
Între timp, Dragonu a formulat o nouă cererea de eliberare din arest, care urmează să fie judecată de Tribunalul Alba.
Creșterea salariului minim, „praf în ochi” pentru români: „Nu s-au făcut calculele adecvate”
Propunerea Guvernului de majorare cu 8% a salariului minim pentru anul viitor ar reprezenta o creştere reală de 1% a salariului minim, deoarece inflaţia la finalul anului curent va fi probabil de peste 7%, a declarat, luni, pentru AGERPRES, preşedintele Confederaţiei Naţionale Sindicale (CNS) Cartel ALFA, Bogdan Hossu.
„Aici e o problemă pentru că nu s-au făcut calculele adecvate: Banca Naţională, singura instituţie care are o expertiză legată de inflaţie, estimează la ora actuală inflaţia la 5 şi ceva la sută, dar probabil va fi de peste 7% la sfârşit de an, iar salariul minim este calculat pentru anul viitor, nu este pentru luna noiembrie. Ţinând cont de acest lucru, înseamnă că 8% este o majorare complet insuficientă, de abia acoperă inflaţia şi nu are o creştere decât de cel mult până în 1%, ceea ce este clar insuficient şi, după cum a subliniat şi Consiliul Fiscal, lipsa unei politici adecvate a salariului minim va conduce la continuarea migraţiei, cu toate consecinţele negative pe piaţa muncii din România şi pentru posturile angajatorilor”, a afirmat Bogdan Hossu.
Liderul organizaţiei sindicale a arătat că majorarea salariului minim cu 8% ar reprezenta practic pentru angajaţi păstrarea puterii de cumpărare a anului curent
„Creşterea salariului minim cu 8% nu înseamnă decât conservarea puterii de cumpărare existente anul trecut, e insuficientă şi nu va rezolva problema de fond, adică creşterea salariului minim cât pentru a permite un trai decent. Pe de altă parte, va însemna continuarea faptului că populaţia pieţei muncii din România va continua să migreze, ceea ce va fi dezavantajos pentru toată lumea. Rămâne, din acest punct de vedere, ca Guvernul să-şi stabilească poziţia şi punctul său de vedere. Oricum, se pare că toate instituţiile responsabile din statul român recunosc că trebuie schimbată radical politica faţă de salariul minim, dacă vrem realmente să nu avem o continuare a migraţiei şi în loc de 4 – 4,5 milioane de oameni cât avem acum să ajungem pe la 7 sau 8 milioane de români care pleacă în străinătate”, a apreciat Bogdan Hossu.
Preşedintele CNS Cartel ALFA a subliniat că majorarea salariului minim cu 8% nu facilitează ţinta de egalizare cât mai rapidă a acestuia cu coşul minim pentru un trai decent
„Propunerea prim-ministrului de creştere cu 8% corespunde de fapt propunerii făcute de Consiliul Investitorilor Străini şi are deficienţa majoră legată de faptul că nu crează convergenţa necesară nici pentru a atinge ţinta viitoarei directive a Uniunii Europene legată de faptul că raportul dintre salariul minim şi salariul mediu naţional ar trebui să fie de cel puţin 50%. Propunerea nu atinge nici ţinta de a ajunge cu salariul minim net pe economie într-o perioadă relativ rezonabilă – noi am propus până în 2030 – să fie egal cu coşul minim pentru un trai decent pentru o persoană, ţinând cont că astăzi salariul minim net este undeva la jumătate din valoarea coşului respectiv”, a menţionat Bogdan Hossu.
Preşedintele CNS Cartel ALFA a explicat că în urma estimărilor BNR privind inflaţia, o majorare cu 14% a salariului minim ar reprezenta o majorare adecvată
„Propunerea noastră era pentru prognoza de primăvară a Institutului de Prognoză. Pe noua inflaţie care este estimată de BNR, probabil că ar trebui să ajungem cu o creştere a salariului minim nu de 11%, cum a fost propunerea noastră iniţială, ci undeva la 14%, pentru a avea o creştere adecvată şi care să creeze convergenţa către cele două ţinte”, a transmis liderul sindical.
Acesta a făcut o legătură între propunerea şefului Guvernului privind majorarea salariului minim din noiembrie sau decembrie şi alegerile interne din Partidul Naţional Liberal.
„Alt element care apare uşor în dezacord este legat de ceea ce era politica de stabilire a salariului minim, adică de a avea o predictibilitate şi de a permite tuturor companiilor, mai ales celor private, să-şi realizeze o structură de buget adecvată, care să nu creeze probleme pentru dezvoltarea companiei pe perioada următoare. Constatăm că de fapt propunerea de a începe acest nou salariu minim de la 1 noiembrie sau de la 1 decembrie este complet anormală. Cred că practic nicio companie nu a prevăzut majorarea acestui salariu minim. Pare o chestiune cu o anumită nuanţă populistă şi un anumit interes electoral, ţinând cont de conjunctura că suntem în perioada în care se fac alegeri în cadrul partidului de guvernare.
Din punctul nostru de vedere, trebuia discutat cu partenerii sociali legat de acest lucru şi credem că un acord pe trei ani, făcut corect, cu mecanism clar stabilit şi cu mecanism de corecţie, este mult mai util tuturor şi va da predictibilitatea pe care o sperăm sau pe care o aşteptăm cu toţii legată de salariul minim şi de creşterea lui, astfel încât să ducă spre realizarea unui salariu minim care să permită un trai decent. Trebuie să existe o creştere ritmică şi o rezolvare a politicii fiscale, pentru a da o putere adecvată salariului minim pe economie”, a apreciat Bogdan Hossu.
Prim-ministrul Florin Cîţu a menţionat, la finalul săptămânii trecute, că ia în considerare majorarea salariului minim brut cu 8%, iar creşterea acestuia ar putea fi realizată de la 1 noiembrie sau de la 1 decembrie 2021.
Numărul pacienților COVID din spitalele din Alba, de aproape șapte ori mai mare față de acum 2 săptămâni
Numărul persoanelor spitalizate din cauza COVID-19 în spitalele din Alba a crescut de peste 6,5 ori faţă de acum aproape două săptămâni, potrivit datelor transmise luni, de către Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Alba, la solicitarea AGERPRES.
Astfel, dacă în 8 septembrie erau internaţi în Alba 19 bolnavi de COVID-19, dintre care 2 la ATI, luni, 20 septembrie, numărul acestora a ajuns, potrivit directorului executiv al DSP, Alexandru Sinea, la 138, din care 18 la ATI. Acesta a precizat că sunt ocupate toate paturile ATI şi pentru terapie acută, respectiv 14 la Aiud şi câte două la Blaj şi Alba Iulia.
Alexandru Sinea a precizat că, în caz de nevoie, ar putea fi suplimentat numărul paturilor de la ATI, pentru a asigura astfel tuturor pacienţilor acces la serviciile de sănătate necesare, dar că principala problemă este cea cauzată de numărul insuficient de medici ATI.
Luni, în Alba erau internaţi în total 138 de bolnavi de COVID-19: 34 la Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba Iulia (Secţia Infecţioase), 17 la Spitalul Municipal Blaj, 14 la Spitalul Orăşenesc Cugir, 13 la Spitalul Orăşenesc Abrud, 12 la spitalul din Câmpeni, 12 la Spitalul TBC Aiud, 10 la Spitalul Municipal Aiud, 8 la Spitalul Municipal Sebeş, a precizat Alexandru Sinea. Acestora li se adaugă cele 18 persoane spitalizate la ATI în Aiud, Alba Iulia şi Blaj, a adăugat directorul executiv al DSP Alba.
De la începutul pandemiei, în martie anul trecut, în Alba au fost depistate cu COVID-19 22.150 de persoane, după efectuarea a 255.822 de teste. Au fost declarate vindecate 20.717 persoane, iar 682 au decedat.
