Rămâi conectat

Actualitate

Primăria Blaj, în litigiu cu constructorii care au reabilitat o stradă din oraş

Publicat

în

La un an de la finalizarea lucrărilor, Primăria Municipiului Blaj respinge, în continuare, acordarea recepţiei  finale la lucrările de canalizare din cadrul proiectului european de modernizare a străzii Tudor Vladimirescu, din cauza numeroaselor deficiențe constatate în timp.

Proiectul  “Modernizare străzi urbane Tudor Vladimirescu şi Mihail Kogălniceanu în Municipiul Blaj, judeţul Alba”, finanțat prin Programul Operațional Regional este implementat de către Municipiul Blaj și are o valoare totală de 9228349,10 lei, din care 7582791,36 lei reprezintă finanțare nerambursabilă alocată conform contractului.  Programul Operațional Regional este implementat la nivel național de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Aministrației Publice, în calitate de Autoritate de Management, iar la nivel regional de către ADR Centru, organism intermediar al programului ce monitorizează implementarea acestui proiect.

Potrivit reprezentanţilor primăriei, finalizat în decembrie 2011 din fonduri europene, ultimul tronson al străzii Tudor Vladimirescu prezenta, la doar o lună de la darea în folosință, numeroase deficiențe de construcție, majoritatea acestora fiind cauzate de lucrările defectuoase executate la nivelul infrastructurii subterane de către cei doi antreprenori stabiliți în urma licitației publice.

Elit - Gustul Desăvârșit

 Primăria municipiului Blaj a refuzat ferm să acorde recepția finală pentru lucrarea de canalizare și a solicitat în repetate rânduri constructorilor să remedieze deficiențele semnalate.

Acestea se întind pe un tronson de 400 ml și constau în denivelări ale drumului din cauza tasării necorespunzatoare a straturilor de sol inferioare.

Deși inițial constructorii și-au asumat răspunderea pentru deficiențele apărute, angajându-se să remedieze pe cheltuială proprie tronsonul de stradă afectat, acest lucru nu s-a mai întâmplat.

Din acest motiv, administrația publică locală s-a îndreptat, în luna octombrie din anul trecut, împotriva celor două firme responsabile de reabilitare. Primăria Municipiului Blaj solicită, în instanţă, constructorilor să refacă lucrările, în concordanță cu specificațiile tehnice prevăzute în contract, sau să suporte financiar execuția acestor reparații de către administrația publică locală.

Cel mai recent termen stabilit de Judecătoria Blaj în acest litigiu a avut loc săptămâna trecută, pe 5 martie.

Comunitatea europeană a aprobat, la începutul anului 2010, alocarea sumei de 9.22 milioane de lei pentru proiectul finanţat prin Programul Operaţional Regio “Modernizare străzi urbane Tudor Vladimirescu şi Mihail Kogălniceanu din Blaj judeţul Alba”, din care suma de 7.58 milioane lei a reprezentat finanţarea nerambursabilă, restul fiind contribuţie locală.

Banii au fost alocaţi practic pentru reabilitarea totală a 4 străzi. Atât strada Tudor Vladimirescu cât şi strada Mihail Kogălniceanu au câte două variante, în lungime totală de 2,87 km.

Complexitatea lucrărilor a fost încă de la început una deosebită. Proiectul a reprezentat o premieră pentru administraţia publică locală,  care a  reuşit  să capaciteze toţi furnizorii de utilităţi (apă, gaz, curent, canalizare) să modernizeze toate reţelele subterane.

 Obiectivul principal al primăriei a fost acela ca, la finalizarea întregului proiect, să nu mai fie nevoie de intervenţii în partea carosabilă pentru un număr de cel puţin 10 ani.

Proiectul de investiţii a presupus  şi  realizare a două ziduri de sprijin. Primul, de o complexitate ridicată, se află pe strada Mihail Kogălniceanu  şi  asigură atât locuinţele ce se află pe varianta străzii, dar, mai ales, oferă o mai mare deschidere a arterei de intrare în oraş dinspre Copşa Mică, parte integrantă a DN14 B.

Al doilea zid de sprijin, mai mic, se află pe strada Tudor Vladimirescu şi asigură un acces mult mai fluent spre centrul municipiului prin lărgirea părţii carosabile.

Unul dintre cele mai aşteptate momente de către conducătorii auto  a fost  darea în folosinţă a pasajului la nivel cu calea ferată de la km 276, Magistrala 300 Blaj. Acesta a fost modernizat prin sistemul cu plăci de cauciuc de tip strail.

În ciuda deficienţelor cauzate de constructori pe unul dintre tronsoanele de stradă reabilitate prin proiect, administraţia publică locală apreciază impactul pe care acest proiect european l-a avut asupra beneficiarilor direcţi (3400 de participanţi la trafic zilnic, 2500 de blăjeni rezidenţi în zonă, 60 de operatori economici din zona industrială, 2300 de angajaţi pe platforma industrială  şi 1000 de elevi ai Colegiului I.M.Clain) şi asupra beneficiarilor indirecţi (30 000 de locuitori din Blaj şi din zonele rurale învecinate).

Foto: arhivă


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Sorin Cîmpeanu: „Susțin mai multe ore de educație fizică în școli”

Publicat

în

Sorin Cîmpeanu: „Susțin mai multe ore de educație fizică în școli”

Ministrul Educației a declarat, în contextul celor mai recente declarații făcute de campionul mondial la înot, David Popovici, că „susținerea pe care am afirmat-o deja este pentru mai multe ore de educație fizică săptămânal”, vorbind despre faptul că această măsură s-ar aplica prin aprobarea până în septembrie 2023 a noilor planuri-cadru pentru liceu și a revizuirii „puternice” a planurilor cadru pentru învățământul primar și gimnazial.

Declarațiile au fost făcute la TVR Info.

Moderator: David Popovici, un fenomen, spunea în declarațiile lui că își dorește foarte mult ca tinerii, și nu doar tinerii, să facă mai mult sport. Ce se întâmplă, domnule ministru, cu orele de educație fizică din școli, se mai face educație fizică și sport în școli?

Elit - Gustul Desăvârșit

Sorin Cîmpeanu: „Tocmai ce v-am spus că în septembrie 2023 vom avea planuri cadru complete revizuite, complet noi la liceu și vor fi puternic revizuite cele din gimnaziu și învățământ primar. Planul cadru înseamnă lista disciplinelor și numărul de ore alocat săptămânal. În această listă a disciplinelor avem și educație fizică. Susținerea pe care am afirmat-o deja este pentru mai multe ore de educație fizică săptămânal. De altfel, aceste lucruri am avut plăcerea să le discut cu elevul, pentru că este un elev de mare excepție David, atunci când a fost la Ministerul Educației și a fost premiat, are o abordare foarte matură, ne-a rugat să facem în așa fel încât să susținem această disciplină, educatie fizică, în paralel cu alte discipline, nu în detrimentul altor altor discipline și am fost impresionat să de urarea lui că își dorește să facă performanță deosebită în înot, și asta o spunea acum câteva luni, în septembrie anul trecut, și că îmi dorește și mie să pot să fac reforma pe care multă lume o așteaptă în învățământ”.

În actualele planuri-cadru pentru liceu disciplina educație fizică și sport este în trunchiul comun cu câte o oră pe săptămână la clasele de liceu și câte două ore la clasele de gimnaziu.

În ciclul primar disciplina are câte 2 ore la toate clasele.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Raluca Turcan: „Pensiile speciale presupun 1,3 miliarde de lei pe an, impactul nu e mare”

Publicat

în

Raluca Turcan: „Pensiile speciale presupun 1,3 miliarde de lei pe an, impactul nu e mare”

Fostul ministru al Muncii, Raluca Turcan a declarat, luni, în emisiunea Talk News de la Profit News TV, că pensiile speciale presupun o cheltuială de 109 milioane de lei pe lună, undeva la 1,3 miliarde de lei pe an, comparativ cu pensiile bazate pe contributivitate pentru care se plătesc, lunar, 8 miliarde de lei pe lună.

Ea a precizat că bugetul pe pensii de anul acesta a început cu un deficit de 12 miliarde de lei. În plus, Turcan a menţionat că la începutul lunii septembrie avem jalon în PNRR să prezentăm o primă variantă a noii legi a pensiilor, iar până la finalul anului să finalizăm această lege. Despre creşterea pensiilor, ea a spus că decizia este una politică şi nu o anunţă ministrul Muncii, ci premierul.

”Bugetul pe anul acesta a început cu un deficit de 12 miliarde de lei, asa a fost prognozat. Din punctul meu de vedere şi din toate cifrele, acest deficit este în creştere, pentru că între timp s-au mai făcut majorări de pensii, susţinute din bugetul asigurărilor sociale, şi cred că acest deficit va creşte. De altfel, anul trecut am ajuns la un deficit total la bugetul asigurărilor sociale, de 7 miliarde de lei. Subvenţia a fost anul trecut de 17 miliarde, cel mai probabil anul acesta deficitul va fi tot pe acolo”, a arătat Raluca Turcan.

Elit - Gustul Desăvârșit

Ea a precizat că ”singura modalitate de reducere a deficitului este creşterea ocupării, pentru că doar în felul acesta creşte contributivitatea la bugetul asigurărilor sociale.

Turcan a menţionat că anvelopa totală a pensiilor, raportată la PIB, este în momentul de faţă pentru sistemul public de 7,5%.

”În PNRR, în condiţiile în care nu aveam majorare de inflaţie, pentru a ţine cheltuielile într-un anumit nivel (..) s-a agreat cu chiu cu vai procentul de 9,4%. Acest procent a fost în mai mare măsură asumat de ministrul Fondurilor Europene, decât de mine, ca ministru al Muncii. Eu atunci am pus la dispoziţie mai multe varinate, în mod categoric am spus că pensiile din sistemul de apărare şi ordine publică nu trebuie să intre în această discuţie pentru că ele nu sunt pensii speciale”, a arătat Raluca Turcan.

Fostul ministru a precizat că, în momentul de faţă, din bugetul de asigurări şi de stat sunt plătite două tipuri mari de pensii, cele din sistemul public, care înseamnă 8 miliarde de lei pe lună şi pensiile speciale, care includ 6 categorii mari şi late şi nu intră cei din apărare, parlamentarii sau primarii şi care presupun o cheltuială lunară de aproximaitv 109 milioane de lei.

”Impactul nu este foarte mare al pensiilor speciale. În aceşti 109 milioane intră şi magistraţii. (..) Aceste pensii speciale presupun o cheltuială de 109 milioane de lei pe lună, per ansamblu cred că undeva la 1,3 miliarde de lei pe an, acesta este impactul. Nu înseamnă că nu trebuie umblat şi acolo”, a mai spus ea.

Turcan a mai spus că ”avem ca jalon în PNRR ca la începutul lunii septembrie să fie prezentată o primă variantă în spaţiul public şi la finalul anului să fie gata o nouă lege a pensiilor, astfel încât să răspundă la cele două criterii de bază, contributivitate şi echitate”.

”Aşa este jalonul în PNRR. Nu ştiu care este situaţia la ministerul Muncii dar ştiu un lucru clar că orice ieşire din PNRR înseamnă o sancţiune financiară în banii care trebuie să ne vină de la PNRR”, a explicat Turcan.

Ea a precizat că nu ministrul muncii decide cu cât cresc pensiile, pentru că este vorba de o decizie eminamente politică, pe care o ia premierul.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Posturile de bugetari se DUBLEAZĂ la Cancelaria Premierului: Ce motive sunt invocate

Publicat

în

Posturile de bugetari se DUBLEAZĂ la Cancelaria Premierului: Ce motive sunt invocate

​Cancelaria Prim-Ministrului va avea competențe extinse, inclusiv drept de inițiativă legislativă, iar numărul maxim de posturi va fi de 103, exclusiv demnitarii și posturile aferente cabinetelor acestora, față de un număr de 57 de posturi în prezent, se arată într-un proiect de Hotărâre aflat luni pe masa Executivului.

Prin proiectul de act normativ se stabilesc măsuri de organizare și funcționare, precum și atribuțiile, numărul maxim de posturi, numărul și structura organizatorică ale Cancelariei Prim-Ministrului, structură cu personalitate juridică, în subordinea Prim-ministrului și în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.

În nota de fundamentare, se arată că în prezent, Cancelaria Prim-ministrului are un număr de 57 de posturi formate din funcționari publici și personal contractual.

Elit - Gustul Desăvârșit

Prin actul normativ aflat luni pe agenda Guvernului, numărul maxim de posturi al Cancelariei Prim-Ministrului va fi de 103, exclusiv demnitarii și posturile aferente cabinetelor acestora.

Alte modificări:

  • În cadrul Cancelariei Prim-Ministrului îşi desfăşoară activitatea unul sau mai mulţi secretari de stat şi consilieri de stat, precum şi directorul de cabinet al Prim ministrului, cu rang de secretar de stat, numiţi, respectiv eliberaţi din funcţie prin decizie a Prim-ministrului.
  • În cadrul Cancelariei Prim-ministrului își desfășoară activitatea purtătorul de cuvânt al Guvernului, secretar de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului.
  • Atribuțiile funcționale și domeniile de competență ale secretarilor și consilierilor de stat se stabilesc prin Ordin al șefului Cancelariei, cu acordul Prim-ministrului;
  • Numărul maxim de posturi al Cancelariei Prim-Ministrului este de 103, exclusiv demnitarii și posturile aferente cabinetelor acestora.
  • Personalul Cancelariei Prim-Ministrului este format din funcționari publici și personal contractual.
  • Personalul Cancelariei Prim-Ministrului este salarizat în conformitate cu prevederile legale în vigoare aplicabile personalului plătit din fonduri publice.
  • În cadrul Cancelariei Prim-ministrului îşi desfăşoară activitatea Consiliul consultativ, organ colectiv din care fac parte personalități reprezentative ale mediului academic, de afaceri şi ale societății civile, cu rol de a emite propuneri, opinii și analize în domeniul de competenţă al Cancelariei Prim-ministrului.
  • Activitatea membrilor Consiliului consultativ este neremunerată.
  • Pe lângă cele două direcții, respectiv Direcția Protocol și Relații Internaționale și Direcția Comunicare și Relații cu Presa, se prevede și organizarea direcțiilor suport, respectiv Direcția asigurare resurse și Compartimentul Juridic, precum și Serviciul evaluare, analiză și coordonare strategică, având în vedere rolul esențial al Cancelariei Prim-Ministrului, acela de coordonare interinstituțională pentru asigurarea unei abordări integrate și coerente a actului de guvernare, în acord cu Programul de Guvernare în vederea corelării priorităților guvernamentale şi o mai bună evidență a stadiului de implementare.

Cancelaria Prim-Ministrului este condusă de şeful Cancelariei, cu rang de ministru, numit şi eliberat din funcţie prin decizie a prim-ministrului. Șeful Cancelariei Prim-Ministrului are calitatea de ordonator terțiar de credite.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare