ANGAJĂRI MASIVE la ISU Alba: Mai sunt 6 zile pănă la termenul limită de depunere a dosarelor pentru cele 53 de posturi de soldați profesioniști

Inspectoratul pentru Situații de Urgență „UNIREA” al județului Alba va organiza un concurs pentru ocuparea a 53 de posturi de soldați profesioniști.

Tot ce trebuie să faci este să urmezi cu foarte mare atenție pașii din anunț, iar apoi să trimiți dosarul la adresa de e-mail [email protected]

Termenul limită pana la care se poate depune dosarul pentru participarea la concurs este de 9 decembrie, ora 16:00.

Criteriu specific de recrutare – candidații trebuie să aibă vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani, împliniți în anul participării la concursul de admitere!

Persoanele interesate vor trimite exclusiv online, la adresele de e-mail menționate în anunț – în funcție de opțiunea candidatului, toate documentele necesare dosarului de recrutare (specificate în anunț), până în data de 9 decembrie, ora 16.00!

ITM Alba: Amenzi de 12.500 de lei și zeci de avertismente, în perioada 22-26 noiembrie 2021. Ce deficiențe au găsit inspectorii

Prin Programul cadru de acţiuni al I.T.M. Alba pentru anul 2021, aprobat de către conducerea Inspecţiei Muncii, s-a stabilit că unul dintre obiectivele prioritare ale activităţii inspectoratului îl reprezintă combaterea muncii nedeclarate, în vederea descurajării şi a diminuării acestui fenomen care, în fapt, reprezintă tot o formă de evaziune fiscală.

Activitatea zilnică  a  inspectorilor de muncă a vizat, cu prioritate, sancţionarea muncii nedeclarate, rezultatele controalelor efectuate fiind comunicate, zilnic, către Inspecţia Muncii.

Rezultatele obţinute la nivelul judeţului Alba, în perioada 22. – 26.11.2021, în  activitatea de control, sunt redate mai jos.

În domeniul relaţiilor de muncă:

Total unităţi controlate:   41

Numar de salariați ai angajatorilor controlați: 691

                  Din care – femei :    381

Număr deficienţe constatate:      84

          Nr. sancţiuni aplicate angajatorilor : 5

Din care :     –   2 avertisment ;

• 3 amenzi in valoare de 8.500 lei.

       Principalele deficienţe constatate în controale :

• neplata orelor suplimentare și neacordarea concediilor legale de odihnă, anuale;
• neacordarea repausului săptămânal și a sporului aferent;
• neconducerea corectă a evidenţei timpului lucrat;

În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă:

Nr. total unităţi controlate:    39

Număr deficienţe constatate: 52

Număr de măsuri dispuse  :     52

Angajatori sancționați:            20

Nr. sancţiuni aplicate: –   21

                                   –   20  avertismente;

                                   –     1  amenda de 4.000 lei.

Nr.evenimente in curs de cercetare : 3

          Principalele deficienţe stabilite în controale :

• Lipsa fișelor de aptitudini eliberate în urma examinării medicale la angajare și/sau periodică a lucrătorilor.
• Lipsa evaluarii riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru activitățile desfășurate.
• Lipsa autorizării inițiale și a verificărilor periodice a echipamentelor tehnice supuse reglementărilor ISCIR.
• Lipsa instruirii periodice a lucrătorilor.
• Organizarea necorespunzătoare a activității la nivelul unităților, conform noilor reglementari din H.G. nr. 955/2010 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006.
• Lipsa instrucțiunilor proprii de securitate a muncii pentru activitățile desfășurate.
• Desfășurarea activității fără efectuarea examenului medical la angajare și/sau periodic a lucrătorilor.

Ce înseamnă Ardeal, zona la care râvnesc ungurii. Cuvinte și expresii ardelenești neînțelese de ceilalți români

România e cuprinsă de peisaje care mai de care mai frumoase, care au reușit de-a lungul anilor să atragă mulți stărini. Cu toate astea, „bătălia” pe priveliști rămâne acasă, unde românii încep ușor să învețe și să simtă cu adevărat locurile din care ne tragem. Ce înseamnă Ardeal și de unde a pornit denumirea?

Ardeal: De unde a pornit denimirea regiunii?

Țara noastră a fost redescoperită de cei care o ocupă de ani buni tocmai datorită pandemiei. Din cauza măsurilor impuse de oficiali în contextul crizei sanitare, românii au luat la pas România pe cât le-a permis situați. Mulți dintre ei au ales ca atunci când a fost timp liber să nu plece dincolo de meleaguri, ci să rămână acasă. Acum, însă, pericolul e dublu, așa că nu e sugerată călătoria și întâlnirea în grupuri mari. Totuși, chiar și din cei care au vizitat frumosul Ardeal sunt câțiva care nu știu de unde a pornit denumirea regiunii. Aceasta e o zonă istorică și geografică situată în interiorul arcului carpatic, în trecut făcând parte din Dacia, dar și din Imperiul Roman, Regatul Ungariei, Imperiul Austriac și face astăzi parte din România. Transilvania cuprinde 10 județe: Alba, Bistrița-Năsăud, Brașov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureș, Sălaj și Sibiu.

De unde vine denumirea?

Ardeal vine din maghiarul „erdely”, care se traduce cu „dincolo de pădure”. Formele au derivat de-a lungul timpului de la: Erdeulu, Erdeuele, Erdeuel, Herdeuel, Erdevel și Erdul (1200), în vremea în care biligvismul maghiarilor se răspândise deja. Forma Erdely a apărut după anii 1400. Specialiștii consideră că toponimul Ardeal este vechi, românesc, moștenit din geto-dacă, la bază având o origine proto-indo-europeană cu o vechime de 7.000 de ani.

Cuvinte și expresii din Ardeal, neînțelese de ceilalți români. Ce înseamnă să fii ”beteag”, ”bolund” sau ”drojder”

Nu de puţine ori, deși vorbesc aceeași limbă, ardelenii nu reuşesc să se facă înţeleşi nici în sudul ţării şi nici în Moldova deoarece cuvinte precum „bolund”, „găluşte”, ”drojder” sau ”jinars” ridică sprâncenele oltenilor şi moldovenilor deopotrivă.

„Convieţuirea, de-a lungul veacurilor, dintre români şi maghiari a dus, în mod firesc, la influenţe recproce dintre limbile lor, iar Transilvania a fost cu precădere locul de contact şi de interferenţe. Poate chiar de bilingvism. Istoria românilor nu poate diminua, ocoli sau ignora interacţiunea lingvistică-culturală româno-maghiară. S-au făcut şi unele «calcule» aritmetice: ar fi 195 de cuvinte de uz comun de origine maghiară din 2900 de cuvinte regionale”, nota într-unul din studiile sale lingvistul Alexandru Niculescu.

20 de termeni şi expresii folosite în Ardeal, însă necunoscute de restul românilor:

-A se zbici – înseamnă a se usca şi este un regionalism folosit pe Valea Someşului.

-Coleşă – aşa numesc ardelenii mâncarea naţională, mămăliga.

-Beteag – regionalism folosit pe Valea Someşului, care înseamnă „bolnav”.

-Bolund – aşa numesc ardelenii „nebunii”, nu în sensul medical al cuvântului însă.

-Copârşeu – înseamnă în grai ardelenesc sicriu sau coşciug.

-Drojder – aşa sunt numiţi beţivii sau alcoolicii.

-Găluşte – sarmale.

-Horinca sau jinarsul

– ţuica e atât de populară în Ardeal, încât are mai multe denumiri.

-Mintenaş – atunci când un ardelean îţi spune „mintenaş” înseamnă că se grăbeşte, acesta fiind sinonimul ardelenesc al cuvântului „imediat”.

-Nădragi – pantaloni .