Start-up Nation 2022: Ce finanțări pot primi firmele românești. Programul ar urma să fie lansat în iunie

După câteva amânări, programul Start-Up Nation ar urma să fie lansat în iunie. Firme aflate la început de drum, vor putea să obțină finanțare de până la 200 de mii de lei.

În bugetul programului, deși mult redus față de anii trecuți, sunt bani prevăzuți special şi pentru românii din diaspora. Trei mii de antreprenori ar putea beneficia de fonduri prin programul Start-Up Nation de anul acesta.

Sunt stabilite sumele care vor fi acordate prin acest program – 500 de milioane de lei pentru cei din țară plus 20 de milioane de lei pentru cei din diaspora. Un antreprenor va putea să obțină cel mult 200 de mii de lei și va trebui să contribuie cu 5% investiție proprie. Din banii primiți de la stat, antreprenorii își pot cumpăra aparatură și utilaje, dar pot acoperi și cheltuielile cu salariile și chiriile.

Potrivit unui răspuns pentru ȘtirileProTV dat de Serviciul de Telecomunicații Speciale, instituția care gestionează platforma online de înscrieri la Start-Up nation, noua ediție a programului va fi lansată în iunie. Asta înseamnă o nouă amânare, față de datele vehiculate anterior. Potrivit autorităților, alte programe au devenit prioritare.

Constantin-Daniel Cadariu, ministrul Anteprenoriatului și Turismului: “Va exista un pachet obligatoriu de 5 mii de euro pachet de digitalizare, practic sume care vor fi folosite în acest scop. Va fi un punctaj suplimentar pentru acele investiţii în componenta verde – în panouri fotovoltaice sau alte măsuri de genul acesta.”

În plus, spre deosebire de ceilalți ani, când antreprenorii care promiteau că fac multe angajări erau favorizați la obținerea fondurilor nerambursabile, acum contează cel mai mult domeniul de activitate, de pildă – producție, industrii creative până la IT şi comerţ.

Alinda Bănică, consultant de business: “O florărie este un business foarte greu, mai ales acum, în acest moment nu aș recomanda, pentru că sunt întârzieri foarte mari la transporturile de flori, aș inclina spre aranjamente florate. (Cât să investim la început?) Un 5 mii de lei, un 10 mii de lei un capital.”

Antreprenorii pot obţine şi fonduri private, puse la bătaie de investitori în serie, care pot ajunge să fie de ordinul sutelor de mii de euro, în cazul IT, de pildă.

Sandu Băbășan, investitor: “Ne-am propus ca în fiecare an să alegem cel puțin două echipe în zona de tech start-up pe care să le accelerăm, le oferim și finanțare, pe partener poate să depășească 100 de mii și obiectivul nostru e să depășească 3-400.000 per investiție.”

15 mii de firme au beneficiat până acum de fonduri prin Start-Up Nation, însă la ediția anterioară, antreprenorii și-au primit baii cu întârziere chiar și de doi ani.

BANI pentru 14 clădiri sau obiective istorice din Roșia Montană: Lista acestora, după includerea în UNESCO

Anul 2022 va fi unul benefic pentru patrimonial construit, aflat în pericol, din Roşia Montană. Un număr de 14 clădiri sau obiective istorice primesc în acest an finanţare din partea Ministerului Culturii, prin Timbrul Monumentelor Istorice 2022.

Finanţarea vine după decizia istorică din 2021, prin care Roşia Montană a fost inclusă pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Două clădiri primesc finanţare pentru intervenţii de urgenţă (Bisericile Greco-Catolică şi Romano-Catolică), iar alte două obiective aparţinând cultelor şi administraţiei locale (casa cantorului Bisericii Unitariene şi fostul cinematograf) primesc finanţare pentru elaborarea documentaţiilor tehnico-economice pentru intervenţii asupra monumentelor istorice.

Zece obiective (case tradiţionale, căminul cultural, biserici, monumentul funerar / comemorativ al lui Simion Balint şi un obiectiv arheologic – galeria romană din Orlea) au obţinut finanţare pentru lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, prin Apelul tematic Roşia Montană – patrimoniu UNESCO în pericol.

Au putut participa la această competiţie proiecte dedicate monumentelor istorice din Roşia Montană sau clădiri parte din siturile istorice clasate, aflate în proprietate privată sau publică, care au îndeplinit criteriile de eligibilitate stabilite prin ghidul aplicantului şi lege: valoarea clădirii, starea de conservare, importanţa pentru contextul comunitar, regional şi naţional dar şi în cadrul sitului UNESCO, co-finanţare, plan de măsuri de intervenţie, avizul/acordul Direcţiei Judeţene de Patrimoniu etc.

Galeria minieră Orlea din cadrul Muzeului Mineritului, Minvest SA Deva – Filiala Roşia Montană, primeşte pentru prima dată după mulţi ani finanţare pentru reparaţii la portal (finisaje), reparaţii ale planurilor înclinate de acces şi a galeriei orizontale (curăţare şi completare trepte şi rigole laterale, eliberare pământ (steril) şi reparaţii ale suprafeţelor de călcare), reparaţii şi reconfigurări ale sistemului de iluminat, a balustrăzilor şi refacere sprijinire din lemn demonstrativă. Biserica Romano-Catolică va beneficia de înlocuirea părţilor degradate ale şarpantei, revizuirea şi reaşezarea învelitorii, introducerea şorţurilor şi revizuirea sistemului de colectare şi dirijare a apelor pluviale.

Un alt proiect se referă la lucrări de întreţinere la mormântul lui Simion Balint, unul dintre revoluţionarii români care a luptat alături de Avram Iancu, în calitate de prefect al Legiunii Arieşului. Primăria Roşia Montană va primi bani pentru lucrări de reparaţii la clădirea vechiului cămin cultural, precum şi pentru eleborarea documentaţiei tehnico-economice pentru clădirea nr. 185, fostul cinematograf al localităţii.

Celalalte proiecte se referă la reparaţii la fosta şcoală confesională romano-catolică (Casa Albă), reparaţii la Biserica Unitariană, documentaţie tehnico-economică pentru Casa Cantorului Unitarian, intervenţii de urgenţă la Biserica Greco-Catolică, respective lucrări de reparaţii la casele cu nr. 331, 344, 324, 475 şi 451. Valoarea totală a proiectelor este de 926.000 de lei, termenul de finalizare fiind decembrie 2022.

Căpșunarii români refuză să mai lucreze în Italia: În ce țări aleg să meargă

Românii care au mers ani la rând la cules de căpșuni, în Italia, își schimbă obiceiurile. Spun că fermierii din alte țări le dau bani mai mulți și le asigură condiții mai bune de muncă.

Există, însă, și categoria celor care s-au săturat de munca grea, pe ploaie, sau pe arșiță, și își încearcă norocul, în alte domenii.

Bogdan Ionică are sere în Sicilia, cu legume și fructe, dar și plantații de măslini. Este primul an în care nu găsește oameni care să-l ajute să strângă recolta. Cei care au mai lucrat pentru el îl refuză și îi spun că aleg alte țări în care sunt plătiți mai bine sau pur și simplu rămân acasă.

Bogdan Ionică, fermier în Italia: „Mai avem de plantat încă un pic din seră, dar mă opresc că nu am forță de muncă și nu reușesc să fac singur. Vor bani mulți, preferă să rămână acasă decât să primească banii care erau înainte. Am nevoie de măcar patru oameni. Multe culturi mi-au rămas în picioare. Nu am putut să le culeg”.

Salarii mai atrăgătoare în Danemarca

În Italia, un culegător este plătit cu 50 de euro pe zi, în timp ce în Spania câștigă 80 – aproape dublu. În tot acest timp, în Danemarca, un zilier ia și 130 de euro.

Toma și soția lui au renunțat să mai trudească în agricultură din cauza condițiilor grele si s-au angajat în domeniul hotelier.

Toma: „Mergi la muncă și dacă o zi mai proastă și nu faci kgilogramele care trebuie, nici bani, nu iei în ziua respectivă. Dacă avea comenzi patronul, trebuia să mergi la muncă să culegi. Așa ,la jobul ăsta, suntem plătiți la oră. Acum sunt atâtea locuri de muncă, atâtea agenții, ai de unde să alegi”.

Bianca, soția lui Toma: „La afine, lucrai afară, lucrai și pe ploaie, obosită. Să stai într-o zi ploioasă acolo nu e deloc ușor. Aici, lucrezi în interior și e altfel”.

În 2022, cele mai multe oferte de muncă au venit din Belgia și Olanda

Adriana Agafon, manager Resurse Umane firmă de recrutare din Danemarca: „Ofertele sunt foarte avantajoase pentru că vin la pachet și cu cazări gratuite, salarii avantajoase, număr de ore mai mare. În Danemarca se câștigă câte 1.500-1.600 de euro pe lună, primesc cazare gratuită, bani de vacanță, ăsta e minimul, avem muncitori care trec de 2.500 de euro pe lună”.

Adriana Sarghie, purtător de cuvânt AJOFM Iași: „Avem locuri de muncă în domeniul agricol pentru persoanele care doresc să muncească la cules de sparanghel, de zmeură. Spre deosebire de anii anteriori, a fost o explozie de oferte pe acest domeniu”.

Conform celor de la Agenția Forței de Muncă, anul acesta, cele mai multe oferte din agricultură au venit din Belgia și Olanda.