Pe când şi un drum bun pe Secaşul Mic?
Subsemnatul Nicolae Voicu, domiciliat în Alba Iulia, str. Dealul Furcilor nr. 6, cititor şi abonat al ziarului „Unirea”, de loc din Secăşel, comuna Ohaba, judeţul Alba, prin prezenta cer respectuos ca în limita spaţiului disponibil să publicaţi în paginile ziarului „Unirea” scrisoarea deschisă adresată d-lui Ion Dumitrel, preşedintele Consiliului Judeţean Alba:
Pe prima pagină a ziarului „Unirea” de vineri 15 iulie 2011 apare articolul „Lucrări de reabilitare pe 9 drumuri judeţene din Alba”. Am citit acest articol foarte atent crezând că printre cele 9 drumuri judeţene din Alba se numără măcar una din porţiunile de drum care fac legătura de la Berghin – Ohaba – Vingard, Berghin – Colibi – Secăşel – Ohaba – Vingard sau Straja – Henig – Colibi – Secăşel – Tău pentru a fi asfaltate şi a se putea circula mai lin pe aceste porţiuni de drum. Vă întreb respectuos domnule Ion Dumitrel, preşedinte al Consiliului judeţean Alba, ar fi posibil să se asfalteze aceste porţiuni de drumuri judeţene din Alba, inclusiv din fonduri europene şi când? Citind aceste rânduri sunt convins că toţi locuitorii din localităţile amintite mai sus sau care provin din aceste localităţi şi locuiesc în altă parte sunt în asentimentul meu şi doresc să fie asfaltate aceste porţiuni de drum cât de repede posibil, întrucât şi ei plătesc taxe şi impozite. Asfaltându-se măcar una din porţiunile de drum amintite mai sus, s-ar putea circula mai uşor, mai lin, aceasta ducând la dezvoltarea satului românesc de pe aceste frumoase meleaguri, cu pământ bun care dă roade bogate.
Înainte de colectivizare, vorbea lumea că era făcut un plan pentru a se construi o cale ferată şi o şosea de la Teiuş la Sibiu pe Secaşul Mic, dar s-a abandonat cu venirea colectivizării. În acest fel, se împărţea circulaţia de pe ruta Cluj-Sibiu, în loc să meargă prin Sebeş pe Secaşul Mare la Sibiu, circulaţia se făcea pe ruta Cluj de la Teiuş la Sibiu pe Secaşul Mic, astfel se împărţea circulaţia înspre Sibiu. Acum, alături cu drumul Sibiului de la Sebeş se construieşte autostrada Paneuropeană Coridorul IV. Fiind şosea naţională de la Sebeş la Sibiu, pe Secaşul Mare plus autostrada Paneuropeană coridorul IV, aceasta tot pe la Sebeş, zona văii Secaşului Mic rămâne izolată, slab dezvoltată, greu accesibilă până când se va asfalta cel puţin una din porţiunile de drum amintite mai sus. Arăt, şi acest lucru este bine ştiut, că în Deal la Berghin, este pietriş bun pentru pietruirea drumurilor dar trebuie exploatat şi ar fi bun de pus pe drum, de la Henig la Colibi.
Pe această cale mulţumesc domnului Nicolae Mihălţan, primarul comunei Ohaba, domnului Ion Dumitrel, preşedinte al Consiliului Judeţean Alba, pentru pietruirea drumurilor în Secăşel, inclusiv a drumului pe unde merg la casa părintească din Secăşel.
Nicolae VOICU
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Cultură Educație
15 noiembrie 2026 | Stagiunea cu Skepsis 2026 continuă la Alba Iulia cu spectacolul „Farmacia”
Stagiunea cu Skepsis 2026 continuă la Alba Iulia cu spectacolul „Farmacia” Compania de teatru Skepsis vă prezintă duminică, 15 noiembrie 2026, de la ora 19:00, la Casa de Cultură a Studenților Alba Iulia, spectacolul „Farmacia”, creat de Viorel Cioflică pe baza unui text scurt de Eugen Ionescu. Un spectacol special din repertoriul Skepsis, în care […]
Carla’s Dreams a făcut spectacol la Chișinău, cu sala SOLD OUT! Show-ul simfonic ajunge pe 20 noiembrie la Cluj-Napoca
Carla’s Dreams a făcut spectacol la Chișinău, cu sala SOLD OUT! Show-ul simfonic ajunge vineri, 20 noiembrie la Cluj-Napoca Carla’s Dreams a făcut spectacol la Chișinău Arena, pe 30 octombrie 2026, în fața unui public numeros, la un concert cu toate biletele epuizate. Producția „Carla’s Dreams Simfonic”, care a îmbinat muzica trupei cu sonoritățile unei […]
Foto | O carte veche de peste 270 de ani, exponatul lunii noiembrie 2026 la Muzeul Municipal „Ioan Raica” din Sebeș
O carte veche de peste 270 de ani, exponatul lunii noiembrie 2026 la Muzeul Municipal „Ioan Raica” din Sebeș Un Strastnic tipărit la Blaj în 1753, alături de un Penticostar manuscris copiat în 1759, readuce în atenția publicului istoria cărților religioase și a vieții spirituale a românilor din Transilvania secolului al XVIII-lea. Volumul păstrează inclusiv […]