Rămâi conectat

Ştirea zilei

Oboseala, cuvântul de ordine la SJU Alba. Diana Mârza: „Personalul se resimte și este foarte greu pentru ei”

Publicat

în

Oboseala, cuvântul de ordine la SJU Alba. Diana Mârza: „Personalul se resimte și este foarte greu pentru ei”

Oboseala este cuvântul de ordine în majoritatea unităților medicale din România, din cauza valului patru al pandemiei, nici cadrele medicale ale Spitalului Județean Alba Iulia nefiind ocolite de această problemă, medicii și personalul medical de la ATI, lucrând și peste program deoarece numărul pacienților este în continuă creștere. Invitată la Radio Unirea FM, managerul SJU Alba Iulia a vorbit despre situația cu care se confruntă cadrele medicale ale spitalului.

„Am angajat medici și personal medical sanitar mediu și auxiliar, însă totuși cu așa număr mare de pacienți veniți deodată, am ajuns la concluzia că este insuficient mai ales la infirmieri și asistenți, unde avem o mare problemă și pe secția de ATI. Datorită faptului că noi, pe lângă acești 20 de pacienți pe secția de ATI Covid, mai avem și 15 pe ATI NonCovid și trebuie să impărțim angajații de pe secția de ATI în două ture.

Este un singur medic care asigură garda pe Bloc Operator și ATI Covid și ATI Non-Covid și mai merge și în UPU, unde avem pacienți internați pe ATI. Nu ne putem permite doi, pentru că acești medici fac și la Aiud gărzi și ar fi foarte greu să avem și noi două gărzi și să aibă și ei o linie de gardă. Să asigurăm trei linii de gărzi ar fi imposibil, astfel noi avem o gardă care asigură tot, iar Aiudul are o gardă care asigură Covid.

Electrica Furnizare Discount

La personalul mediu am găsit soluția să detașăm, atât asistenți cât și infirmieri de pe alte secții, pentru că nu poți să formezi și să asiguri personal în două ture, doar de pe secția de ATI. Am avut surprinderea să scoatem 6 posturi în stare de alertă și abia s-au prezentat 4 infirmieri care să lucreze la secția Covid.

Noi și pe secții avem pacienți non-Covid, în procent de 70% din numărul paturilor autorizate, deci nu am putut reduce foarte mult și de aceea personalul resimte această oboseală, mai ales că pe aceste secții avem și un ordin prin care nu putem să aprobăm în această perioadă concedii de odihnă. Se resimt și este foarte greu pentru ei”, a spus Diana Mârza, managerul Spitalului Județean Alba Iulia.

Publicitate

Ştirea zilei

Un pământean ambițios a refuzat 35 de milioane de dolari pentru o zi de muncă: ”Am vorbit cu soția și am zis că nu merită!”

Publicat

în

Un pământean ambițios a refuzat 35 de milioane de dolari pentru o zi de muncă: ”Am vorbit cu soția și am zis că nu merită!”

Actorul şi regizorul George Clooney a declarat, într-un interviu publicat vineri de The Guardian, că a refuzat 35 de milioane de dolari pentru o zi de muncă.

Era vorba despre o reclamă pentru o companie aeriană. „Mi-au fost oferiţi 35 de milioane de dolari pentru o zi de muncă pentru o reclamă la o companie aeriană, dar am vorbit cu Amal (soţia lui, n.r.) şi am zis că nu merită”.

Electrica Furnizare Discount

Clooney s-a căsătorit în 2014 cu avocata pentru drepturile omului Amal Alamuddin. Actorul, premiat cu Oscar pentru rolul secundar din „Syriana” şi ca producător pentru „Argo”, a spus că acea companie aeriană este asociată „unei ţări care, deşi este un aliat, este uneori îndoielnică, aşa că m-am gândit: ”Dacă îmi răpeşte un minut de somn, nu merită”.

George Clooney a acordat interviul în campania de promovare a celui mai nou film regizat de el, „The Tender Bar”, în care nu joacă. Protagonist este Ben Affleck, iar din distribuţie fac parte Daniel Ranieri şi Tye Sheridan. Filmul spune povestea unui băiat din Long Island, care creşte având ca figură paternă pe cea a unchiului lui, patron al unui bar.

El a mai dezvăluit că va juca în Australia alături de Julia Roberts în „Ticket to Paradise”, regizat de Ol Parker, şi va filma apoi în Regatul Unit împreună cu Brad Pitt. Titlul acestui proiect nu a fost încă anunţat.

Clooney, care nu a mai jucat de la „The Midnight Sky”, pe care l-a regizat, a declarat pentru The Guardian: „În general, nu sunt atât de multe rolul bune – şi nu trebuie să joc. Am avut discuţia asta cu soţia mea când am împlinit 60 de ani, vara aceasta. Am spus: «Amândoi iubim ceea ce facem, dar trebuie să ne asigurăm că nu ne implicăm prosteşte». Aşadar, în parte ne asigurăm că ne trăim vieţile”.

Drama „The Tender Bar” va avea premiera în cinematografele din New York şi Los Angeles, dar şi cele britanie, pe 17 decembrie, înainte de a fi lansată la nivel nord-american, pe 22 decembrie. Lungmetrajul va fi disponibil, din 7 ianuarie, pe Amazon Prime Video.

Citește mai mult

Ştirea zilei

„Ascunși la vedere”: O albaiuliancă, singura femeie, în lista celor mai „bine” cotați infractori căutați de Europol. Pentru ce este „vânată”

Publicat

în

„Ascunși la vedere”: O albaiuliancă, singura femeie, în lista celor mai „bine” cotați infractori căutați de Europol. Pentru ce este „vânată”

Europol – agenţia Uniunii Europene pentru combaterea criminalităţii – a publicat vineri lista celor mai căutaţi 62 de infractori, sub titlul „Ascunşi la vedere”, relatează dpa, citată de Agerpres.

Pe listă figurează 61 de bărbaţi şi o singură femeie. Cei urmăriţi sunt suspecţi sau condamnaţi pentru fraude, trafic de droguri, jafuri şi omoruri. Printre aceştia se află şi un cetăţean român. Unii au reuşit să se sustragă executării unor pedepse mari cu închisoarea.

Electrica Furnizare Discount

Conform dpa, cel mai celebru nume de pe listă este probabil austriacul Jan Marsalek, 41 de ani, fost director general al agenţiei de plăţi Wirecard din Germania, „foarte suspect de comiterea de fraude comerciale în grup organizat, un caz deosebit de grav de delapidare şi alte infracţiuni economice şi împotriva proprietăţii”, arată Europol.

Profilele celor căutaţi sunt accesibile public pe o pagină de internet dedicată special, eumostwanted.eu. Conform acesteia, cetăţeanul român Miluţ-Liviu Ciucheş, în vârstă de 28 de ani, este căutat pentru infracţiuni, inclusiv violente şi în grup, comise în Irlanda. Europol trimite şi la pagina publicată despre acesta de poliţia română, politiaromana.ro/ro/most-wanted/ciuches-milut-liviu.

Pentru unii dintre cei căutaţi se oferă şi recompense. De exemplu, pentru informaţii despre germanul Norman Volker Franz, condamnat la închisoare pe viaţă pentru două omoruri, Europol ar plăti 25.000 de euro.

Agenţia poliţienească europeană consideră că mulţi dintre cei căutaţi desfăşoară activităţi care nu dau nimic de bănuit, undeva în lume, şi intră în relaţii normale cu oameni care nu îi suspectează de nimic – de unde şi titlul listei de anul acesta.

Europol a început să publice astfel de liste din 2016 şi a reuşit să aresteze 110 infractori, dintre care în 41 de cazuri s-a pornit de la informaţii trimise prin site-ul web respectiv.

Între cei mai „bine” cotați infractori se află o singură femeie, din Alba Iulia, pentru ce este „vânată”:

Data nașterii: 27-11-1988

Cetățenie: ROMANIA

Domiciliat în: Alba Iulia, jud. ALBA, ROMANIA

Motivul: mandat de executare a pedepsei cu inchisoarea

Fapta: trafic de persoane

Detalii
Este condamnata la 10 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunilor de aderare la un grup infractional nestructurat, trafic de persoane si proxenetism.

Citește mai mult

Ştirea zilei

Ce seruri anti-Covid generează cel mai puternic nivel de anticorpi după doza booster? În ce vaccin am putea să ne încredem

Publicat

în

Ce seruri anti-Covid generează cel mai puternic nivel de anticorpi după doza booster? În ce vaccin am putea să ne încredem

Un nou studiu realizat în Marea Britanie arată că vaccinurile anti-Covid dezvoltate de Pfizer/BioNtech și Moderna sunt cele mai eficiente după administrarea ”booster-ului”, generând cel mai puternic impact asupra stimulării nivelurilor de anticorpi. A treia doză a fost administrată la 10-12 săptămâni după cea de-a doua.

Ambele vaccinuri folosesc tehnologia ARN mesager.

Electrica Furnizare Discount

Studiul ”COV-Boost” a fost deja menţionat de oficialii britanici atunci când au anunţat că serurile Pfizer şi Moderna au fost preferate pentru a fi utilizate în campania de vaccinare cu doze de supra-rapel (”booster”) în această ţară, însă datele medicale aflate la baza acestei decizii au devenit disponibile abia joi seară.

Autorii studiului au descoperit că şase dintre cele şapte seruri ”booster” care au fost examinate au stimulat imunitatea după vaccinările iniţiale cu vaccinul Pfizer-BioNTech, iar toate cele şapte seruri au crescut imunitatea atunci când au fost administrate după inoculările cu cele două doze ale vaccinului AstraZeneca.

”A treia doză va fi eficientă pentru multe dintre vaccinurile pe care le-am testat şi în multe combinaţii diferite”, a declarat Saul Faust, profesor de imunologie la Universitatea Southampton şi coordonator al studiului.

Studiul a descoperit că o doză întreagă sau înjumătăţită de vaccin Pfizer sau una întreagă de Moderna asigură o stimulare puternică atât pentru nivelul de anticorpi, cât şi pentru cel al celulelor T, indiferent dacă participanţii au fost vaccinaţi iniţial cu doze Pfizer sau cu doze AstraZeneca.

”Toate cele patru scheme de vaccinare folosite pe scară largă în Marea Britanie au dus în general la niveluri similare de imunitate şi sunt, cel mai probabil, la fel de eficiente”, a precizat Eleanor Riley, profesoară de imunologie la Universitatea Edinburgh. Ea a mai spus că ipoteza privind o modificare a politicii referitoare la intervalul de administrare a dozelor ”booster” este sprijinită de datele medicale obţinute din acest studiu.

”Aceste date sprijină decizia adoptată de JCVI (Comitetul mixt pentru vaccinare şi imunizare) mai devreme în această săptămână pentru a reduce la trei luni intervalul de administrare a dozei ‘booster’ după vaccinarea cu doza a doua”, a precizat Eleanor Riley.

Atunci când vaccinurile AstraZeneca, Novavax, Johnson&Johnson şi Curevac au fost administrate sub forma unor doze ”booster”, aceste seruri au crescut nivelurile de anticorpi în raport cu cele generate de oricare dintre vaccinurile folosite iniţial, deşi într-un grad mai mic decât rezultatele generate de dozele ”booster” ale vaccinurilor Pfizer şi Moderna, au precizat autorii studiului. În schimb, deşi vaccinul Valneva a crescut numărul anticorpilor la persoane vaccinate iniţial cu AstraZeneca, acest ser nu a generat un efect de stimulare la persoanele inoculate iniţial cu serul Pfizer.

Studiul COV-Boost a fost realizat înainte de răspândirea variantei emergente Omicron, însă profesorul Saul Faust a spus că a transmis deja eşantioane din această cercetare specialiştilor de la Agenţia britanică pentru siguranţa sănătăţii cu scopul de a obţine date medicale despre această variantă care stârneşte îngrijorări la nivel mondial.

Studiul britanic a descoperit că dozele ”booster” contribuie şi la generarea unei reacţii imunitare mai ample cu ajutorul celulelor T împotriva variantelor Beta şi Delta, iar acest detaliu ar putea juca un rol cheie în protecţia pe termen lung împotriva maladiei COVID-19.

Un studiu separat, realizat de cercetătorii de la Imperial College London despre modul în care expunerea iniţială la SARS-CoV-2 modelează reacţia imunitară, a descoperit, în mod similar, o bună reacţie imunitară bazată pe celulele T, atât împotriva variantelor Alfa, cât şi Delta, dacă trecerea prin boală a fost urmată de vaccinare.

sursa: ziare.com

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare