Rămâi conectat
Zilele Municipiului Sebeș - 2022

Politică Administrație

Ne bucurăm de „bunăstare”: România va avea în 2023 cea mai mare creștere a PIB din UE, în timp ce Germania va intra în recesiune, conform Politico

Ziarul Unirea

Publicat

în

Ne bucurăm de „bunăstare”: România va avea în 2023 cea mai mare creștere a PIB din UE, în timp ce Germania va intra în recesiune, conform Politico

Pe de o parte, Germania, a cărei industrie a contat pe gazele naturale ruseşti ieftine pentru a fi competitivă la exporturi, alunecă încet în recesiune şi se va confrunta anul viitor cu cea mai mare scădere economică din UE. Pe de cealaltă, România, una dintre ţările europene cu cea mai mare diver­si­tate de surse de energie şi cu o dependenţă redusă de importurile de gaze, va avea în 2023 cel mai puternic avans al PIB, dacă din clasa­ment sunt excluse economiile atipice Malta şi Irlanda. Economia germană, cea mai mare din Europa, este orientată spre exporturi, cea românească fiind propulsată de consum, conform Mediafax.

Aceste direcţii ale PIB-urilor reies din cele mai recente prognoze ale Comisiei Euro­pene, care arată că Germania va avea o scădere economică de minus 0,6% anul viitor, iar România va creşte cu 1,8%. Creşterea este excepţională şi pentru Europa de Est, unde de obicei economiile evoluează mai dinamic decât în Vest. Proiecţiile CE arată că Ungaria şi Cehia aproape că vor stagna la 12 luni, ceea ce înseamnă că la un moment dat vor intra şi ele în recesiune. PIB-ul polonez ar urca cu 0,7%. Aici trebuie menţionat că Ungaria are cele mai mari dobânzi din regiune, cea de referinţă a băncii centrale fiind de 13%.

Elit - Gustul Desăvârșit

Referinţa în România şi Polonia este de 6,75%, iar în Cehia de 7%. Dobânzile mari încetinesc in­flaţia cu o latenţă de obicei de un an, dar frânează şi creş­­terea economică. Ban­ca centrală maghia­ră a dat startul creşte­rilor de dobânzi în UE la în­ce­putul verii anului tre­cut. Astfel de previ­zi­uni trebuie privite cu pru­den­ţă deoarece în ultimii ani estimările pe termen lung au fost foarte imprecise din cauza multitudinii de incertitudini, cum ar fi cele create de pandemie şi de agresiunile Rusiei contra Ucrainei. Însă ele pot repre­zenta repere şi arată tendinţe.

Recesiunile vin şi trec, şi de aceea nu scă­derea economică este marea tragedie pentru Germania. Cei mai mulţi analişti cred că rece­siunea germană nu va fi una adâncă. Tragedia constă în cauzele ei şi în urmări. Să asistăm cumva la începutul sfârşitului industriei ger­mane? se întreabă Politico. Iar la fel ca publi­caţia americană, întrebarea şi-o pun mulţi alţii.

Scenariul înfricoşător este cel în care cor­poraţiile industrial germane, dar şi com­paniile mijlocii, celebrele Mittelstand se vor confrunta cu o criză de energie pre­lungită şi cu ale­gerea de a se închide sau de a se mu­ta cu produc­ţia în ţări cu siguranţă ener­getică mai mare şi cu energie mai ief­tină. Com­panii­le mari au putere fi­nan­ciară şi de adaptare mai mare. IMM-urile nu.

Iarna aceasta nu va fi una a apocalipsei Mittel­standurilor şi nici a migraţiei deoarece Germania şi-a făcut suficiente rezerve de gaze naturale în ultimele opt luni. Însă perspectiva, în special pentru afacerile de mărime medie şi mică, va deveni din ce în ce mai sumbră pe măsură ce costurile mari persistă.

Companiile multinaţionale vor avea în faţa lor avantajul greutăţii şi al buzunarelor mai adânci, fiindu-le astfel mai uşor să-şi transfere liniile de producţie şi lanţurile de aprovizionare în economii mai prietenoase cu afacerile lor.

Guvernul pare să-şi fi dat seama de pericol, venind cu un plan de plafonare a preţurilor gazelor pentru câteva zeci de mii de companii importante, un efort care a stârnit reacţii potrivnice dure din partea unor state europene ca Franţa şi Ungaria.

Însă, scrie, Politico, fără vreun mecanism care să facă energia mai ieftină, 2023 şi anii următori ar putea deveni un coşmar în care industria grea germană se goleşte. Acest lucru ar fi o catastrofă pentru economia orientată puternic spre exporturi, dar şi pentru întreaga constelaţie de furnizori din statele vecine, printre care Cehia şi Slovacia. Într-un astfel de scenariu, se vorbeşte despre dezindustrializarea Germaniei. „Când peste zece ani vom privi la actuala criză de energie, ne-am putea gândi că acesta a fost începutul unei dezindustrializări accelerate în Germania“, spune Stefan Schneider, economist la Deutsche Bank. Ca un semn al ceea ce va veni, gigantul din industria chimică BASF, cu o istorie de 160 de ani, a anunţat la sfârşitul lunii trecute că îşi va reduce pentru totdeauna operaţiunile din Europa pentru a diminua impactul costurilor prea mari cu energia. Însă BASF a fost unul din principalii beneficiari ai acordurilor pentru importul de gaze ieftine din Rusia pe care guvernul german le-a protejat cu atâta îndârjire înainte ca Rusia să atace Ucraina. Fabricile europene ale BASF consumau la fel de multe gaze ca Elveţia. Înainte de invazie, Germania îşi importa 60% din energie. Procentul este încă actual. Gazele şi le aduce aproape în totalitate din import, iar înainte de război depedenţa de Rusia la acest capitol era de 55%. Industria consumă cea mai mare parte din gaze, de 36%. Dependenţa Germaniei de importuri de energie nu se rezumă doar la gaze, ci include şi petrolul şi carbunele. În cifre, cam aceasta este ecuaţia care ar duce la dezindustrializare. În prezent, 9% din IMM-urile germane din industrie spun că iau serios în considerare relocarea în străinătate. În 2020, România îşi producea 80% din gazele consumate.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Politică Administrație

Comunicat de presă| Beniamin Todosiu, deputat USR: PNL și PSD măresc alocațiile copiilor din România cu bani cât pentru câțiva covrigi

BONTEA Alexandru

Publicat

în

Comunicat de presă| Beniamin Todosiu, deputat USR: PNL și PSD măresc alocațiile copiilor din România cu bani cât pentru câțiva covrigi

România se confruntă cu cele mai mari scumpiri din ultimii 20 de ani, iar românii consideră că au ajuns să trăiască mai greu decât înainte de 1989.

Potrivit celui mai recent sondaj INSCOP, 57% dintre respondenți spun că situația generală în țara noastră este mult mai rea decât în perioada comunismului (în 2014, procentul era de 43,5%). Creșterile de prețuri la carburanți, la utilități și la produsele de bază, accentuarea inflației sau creșterea ratelor la credite au dus multe dintre familiile din România în pragul sărăciei sau chiar în sărăcie. Scumpirile se țin lanț: curentul, gazele și încălzirea s-au scumpit cu aproape 40%, pâinea cu 27%, laptele cu 28%, zahărul cu peste 60%.

Elit - Gustul Desăvârșit

În tot acest timp, Coaliția Sărăciei PNL-PSD a luat măsuri haotice, lipsite de fundament economic, care au agravat și mai mult situația. Creșterile pensiilor, salariilor minime și a alocațiilor sunt de fapt praf în ochi și dovada că Guvernul actual este atât de slab și de incompetent încât nu poate găsi soluțiile pentru a acoperi măcar impactul inflației.

Cum arată „România Educată”, clamată de președintele Klaus Iohannis și pusă pe butuci de incompetenții din PSD și PNL. Zilele trecute am sărbătorit Ziua Internațională a Drepturilor Copilului, cu o Românie care este incapabilă să asigure condiții de viață și educație decente copiilor. Potrivit datelor oficiale Eurostat, în 2021 circa 1,5 milioane de copii din România (41,5%) se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială. În această realitate balcanică, Guvernul PNL – PSD va mări alocațiilor copiilor cu colosala sumă de aproximativ 12 lei, adică echivalentul a 6 covrigi sau a 8 eugenii. Mărirea alocațiilor nu le va ajunge copiilor nici măcar să își cumpere un sandwich sau un caiet studențesc cu 100 de file. Nu mai vorbim de cărți, materiale didactice, haine sau alte lucruri necesare unui copil.

Guvernul nu este în stare să aibă grijă nici de pensionari, iar mărirea anunțată pentru pensii, de 12,5%, nu va acoperi nici măcar impactul inflației. În 2019, PSD promitea că, din 2021, valoarea punctului de pensie va fi de 1.875 de lei. În 2022, PSD promite că, din 2023, valoarea punctului de pensie va fi de 1.785 de lei, adică cu 90 de lei mai puțin decât valoare cu care îi amăgea în urmă cu 2 ani. Conform prognozei din Octombrie 2022, PIB-ul României va fi de 1552,1 miliarde de lei în 2023. 9,4% din PIB înseamnă 145,9 miliard de lei.

Dacă pensiile speciale rămân la valoarea totală de 12,4 miliarde de lei și anul viitor, fără să fie eliminate, dar și fără să crească, înseamnă că se pot cheltui 133,5 miliarde de lei pe pensiile contributive. Dar Guvernul României își propune să crească pensiile cu doar 12,5%, ceea ce înseamnă o cheltuială anuală de aproximativ 112,5 miliarde de lei. Așadar, rămâne o diferență de 21 de miliarde de lei, ceea ce dovedește că nu pragul de 9,4% din PNRR a stat în calea creșterii mai mari a pensiilor, ci lipsa banilor. 2.000 de lei ar fi putut fi valoarea punctului de pensie și tot nu se atingea pragul de 9,4% din PIB pentru totalul pensiilor.

Românii trebuie să știe adevărul despre acest guvern, un guvern al mincinoșilor, incompetenților și demagogilor. Guvernul PSD – PNL trebuie să plece pentru că este guvernul sărăciei și al scumpirilor!

Beniamin Todosiu
Deputat USR de Alba


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Politică Administrație

Comunicat de presă| Radu Tuhuț: Peste 365 milioane lei prevăzuți pentru sprijinirea fermierilor afectați de seceta pedologică

Ziarul Unirea

Publicat

în

Comunicat de presă| Radu Tuhuț: Peste 365 milioane lei prevăzuți pentru sprijinirea fermierilor afectați de seceta pedologică

Producătorii agricoli, ce au înființat culturi de toamnă în 2021 și au fost afectați de seceta pedologică, vor fi despăgubiți. PSD consideră necesară compensarea pierderilor înregistrate de producătorii agricoli.

Peste 16.000 de fermieri, din toate zonele țării, care dețin 250.000 de hectare de culturi (calamitate în grade diferite de afectare), vor fi sprijiniți!

Grantul financiar unitar este în cuantum maxim de 1.500 lei/ha aferent unui grad de afectare de 100% care este prevăzut în procesul verbal de constatare și evaluare a pagubelor.

Elit - Gustul Desăvârșit

Deputat de Alba,
Radu Marcel Tuhuț


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Politică Administrație

Comunicat de presă| PNL Alba: Guvernul Nicolae Ciucă va majora salariul minim la 3.000 de lei, în timp ce salariul minim în construcții va fi majorat la 4.000 de lei

Ziarul Unirea

Publicat

în

Comunicat de presă| PNL Alba: Guvernul Nicolae Ciucă va majora salariul minim la 3.000 de lei, în timp ce salariul minim în construcții va fi majorat la 4.000 de lei

Punctul de pensie va crește cu 12,5% începând cu 1 ianuarie 2023, ajungând la 1.784 de lei. Alte măsuri ce vor intra în vigoare de la începutul noului an:

Pensionarii cu pensii mici vor primi sprijin suplimentar:
– 1.000 de lei pentru pensiile mai mici de 1.500 de lei;
– 800 de lei pentru pensiile între 1.501 și 2.000 lei;
– 600 de lei pentru pensiile între 2.001 și 3.000 de lei.
Sprijinul va fi acordat în două tranșe pe parcursul anului 2023.

De asemenea, va continua și în 2023 acordarea de vouchere sociale, pentru pensionarii cu pensii mai mici de 1.700 de lei. Voucherele au valoare de 250 de lei și se acordă o dată la două luni, pe tot parcursul anului.

Elit - Gustul Desăvârșit

Pensionarii în vârstă de peste 60 de ani, care au pensii mai mici de 2.000 de lei, vor primi un sprijin de 1.400 de lei, pentru plata facturilor la energie. Suma va fi acordată în două tranșe destinate cheltuielilor din iarna aceasta și iarna viitoare.

Alocațiile de stat pentru copii vor fi actualizate cu rata inflației, iar persoanele cu handicap vor primi a treisprezecea indemnizație. De asemenea, indemnizațiile pentru veteranii și văduvele de război vor fi actualizate cu rata inflației, începând din 2018.

Biroul de comunicare al PNL Alba


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea