Un polițist, mesaj pe grupurile de WhatsApp: ‘Sor-mea este manipulant la Lidl și ia 4.000 de lei și trebuie să aibă grijă să nu cadă borcanele din raft’

Tot mai mulți polițiști sunt tentați să părăsească sistemul de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională, a atenționat, pentru Bugetul.ro, Vasile Zelca, președintele Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul de Interne.

Vasile Zelca, liderul sindicatului care numără circa 40.000 de membri, ne-a prezentat o frântură dintr-o discuție de pe grupurile de WhatsApp ale polițiștilor.

Un polițist a dezvăluit că sora sa câștigă 4.000 de lei de la Lidl, ca manipulant, în vreme ce el, stând în zăpadă, are același salariu.

„Sor-mea este manipulant la Lidl și ia 4.000 de lei și trebuie să aibă grijă să nu cadă borcanele din raft”
„Vă dau o frântură dintr-o discuție de pe grupurile de WhatsApp. Zice un coleg: sor-mea este manipulant la Lidl și ia 4.000 de lei și trebuie să aibă grijă să nu cadă borcanele din raft.

Eu iau 4.000 de lei și stau până la brâu în zăpadă, pe verde. La Poliția de Frontieră încă mai avem segmente de frontieră care nu pot fi digitalizate, nu pot fi supravegheate cu sisteme de supraveghere și se duc oamenii și patrulează în segmentele acelea. Și se numesc pe verde.

Sunt elemente pe care oamenii trebuie să le cunoască”, a mai declarat, pentru Bugetul.ro, Vasile Zelca, liderul SNPPC.

Cu cât au crescut salariile polițiștilor de la 1 iunie?

„370 de lei net – creșterea la MAI. Pe noua grilă de salarizare, nu știm nimic, că nu au discutat nimic cu noi. Habar n-avem ce vor să facă pe noua grilă, pentru că nu au discutat nimic cu noi. Creșterea este de 374 de lei, sumă netă, media. Această creștere trebuia să se producă de la 1 ianuarie 2022.

De la 1 ianuarie 2023, coeficientul fiecărui polițist, militar, pompier, jandarm, familia ocupațională, trebuia înmulțit cu salariul minim pe economie. Prin înmulțirea coeficientului cu salariul minim pe economie, decuplăm salarizarea bugetarului de la decizia politică.

Asta înseamnă să aplici Legea 153 – Legea salarizării – în integralitate. Este un sistem adoptat în Uniune. De acolo este împrumutat acest mecanism. Tocmai în ideea de a decupla salarizarea bugetarilor de decizia politică, pe care și noi o susținem, pentru că este un mod sănătos de a rezolva sinecuri, solicitări, o putere a politicului asupra unui segment important de bugetari. Iată că noi am rămas, de exemplu, în urmă. Suntem ultima familie ocupațională care intră în grila din 2022.

Dar trebuie să privim și să abordăm sănătos problema, nu populist, nu cum îmi pică mai bine mie ca politician. Cum îmi pică mie mai bine ca politician? Păi, dau în polițiști, dau în bugeteri, că or să mă iubească cei din privat. Da, dar iată că, din cauza acestei politici, am ajuns la dezastrul pe care azi îl înregistrăm în Poliție. Din 1.880 de locuri, la școlile de agenți Câmpina, Cluj, Oradea s-au ocupat 900.

Știți ce înseamnă? Tinerii sunt interesați de salarizare, de carieră, de pensionare, de predictibilitate. Sunt trei segmente importante: vreau să știu ce salariu voi avea, ca polițist, vreau să știu până la ce nivel pot să acced în carieră și vreau să știu ce pensie îmi oferă statul pentru sacrificiile pe care eu le voi face, pentru ca acest sistem să meargă.

Noi de aceea am spus: Scoateți pensiile militare de acolo, că nu au ce căuta! Toate țările membre NATO au pensii militare de stat”, a punctat Vasile Zelca.

Ce riști să pățești dacă mesteci gumă: Pericolul ascuns în spatele acestui obicei

Să mesteci gumă în public este considerat un gest de evitat, dar există și un alt motiv pentru care este bine să te abții de la acest obicei. Cum te poate afecta consumul substanțelor din guma de mestecat, fără să îți dai seama.

Cel mai important lucru la guma de mestecat este acela că, așa cum îi spune și denumirea, ea nu trebuie înghițită, ci doar mestecată. În fapt, guma de mestecat este o substanță moale, cauciucată, care conține rășină, îndulcitori, aromatizanți și conservanți. Ca orice produs, și guma de mestecat consumată în exces produce efecte secundare, care pot afecta sănătatea, în special pe termen lung.

Zaharurile din guma de mestecat sunt și ele periculoase, așa cum la fel de periculos este consumul excesiv de gumă de mestecat fără zahăr. Specialiștii susțin că mestecarea unei cantități mari de gumă fără zahăr ar putea provoca tulburări digestive și diaree. Pe lângă acestea, toți alcoolii de zahăr sunt FODMAP-uri, care pot cauza probleme digestive persoanelor cu sindromul colonului iritabil.

Ce conține o gumă de mestecat
Gumă. Aceasta este baza cauciucată nedigerabilă, folosită pentru a da guma de mestecat.

Rășină: Aceasta se adaugă de obicei pentru a întări guma și pentru a o ține împreună.

Umpluturi. Umpluturile, cum ar fi carbonatul de calciu sau talcul, sunt folosite pentru a da textură gumei.

Conservanți. Aceștia sunt adăugați pentru a prelungi durata de valabilitate. Cea mai populară alegere este un compus organic numit butilhidroxitoluen butilicat (BHT).

Înmuiere. Aceștia sunt folosiți pentru a reține umiditatea și a împiedica întărirea gumei. Aceștia pot include ceruri precum parafina sau uleiuri vegetale.

Îndulcitori. Zahărul din trestie de zahăr, zahărul din sfeclă și siropul de porumb sunt îndulcitori populari. Gume fără zahăr folosesc alcooli de zahăr, cum ar fi xilitolul, sau îndulcitori artificiali, cum ar fi aspartamul.

Aromatizanți. Se adaugă arome naturale sau sintetice pentru a da gumei gustul dorit.

Specialiștii spun că există și beneficii atunci când mesteci gumă, dar trag un semnal de alarmă în privința celor care exagerează ciu acest obicei. Persoanele care mestecă gumă în mod excesiv pot avea, în timp, probleme cu maxilarul și prezintă un risc mai mare să fie afectate de bolile gastro-intestinale.

Salariu în plus, de cel puțin 2.000 de lei, indiferent de veniturile avute, pentru mii de familii din România: Condiții de acordare

Mii de familii din România ar urma să primească un salariu minim pe economie, în plus, lunar, indiferent de cuantumul veniturilor pe care le au, potrivit unui proiect de lege înregistrat recent la Parlament care propune acordarea de indemnizații lunare, de cel puțin un salariu minim pe economie, familiilor cu 3 sau mai mulți copii.

Inițiativa legislativă își propune luarea unor măsuri de stimulare a natalității în România. Documentul, depus la începutul acestei săptămâni la Senat, conține 3 propuneri care au rolul de a stopa declinul demografic al populației țării.

Potrivit proiectului, prima dintre măsuri vizează persoanele care au în întreținere trei sau mai mulți copii în vârstă de până la 18 ani, acestora urmând să le fie acordată o indemnizație lunară neimpozabilă și nesupusă executării silite (cu excepția situației în care a fost acordată în mod necuvenit).

Ce sume vor primi părinții

Sumele propuse sunt:

-echivalentul unui salariu minim pe economie pentru trei copii;
-1,5 salarii minime nete pentru cei care au patru copii;
-două salarii minime nete pentru cinci copii;
-2,5 salarii minime nete pentru șase sau mai mulți copii.

Care sunt condițiile

Sumele ar urma să fie acordate tuturor celor care îndeplinesc criteriile legate de numărul de copii, o condiționare fiind ca beneficiarii să realizeze venituri impozabile, din salarii sau pensii, indiferent de cuantumul acestora.

Cu privire la mamele aflate în concediu de creștere copil, acestea trebuie să fi realizat venituri impozabile în 12 din ultimele 24 de luni de dinaintea nașterii sau adopției.

Mai mult decât atât, pentru a se califica, este necesar ca părinții sau întreținătorii trebuie să fie cetățeni români, cu domiciliul în România, iar copiii aflați în îngrijire să fie înscriși într-o unitate de învățământ după vârsta de trei ani, scrie avocatnet.ro.

În cazul în care există 2 întreținători, beneficiile propuse ar urma să fie acordate unei singure persoane și ar înceta în cazul în care custodia copilului ar fi pierdută.

Ce mai prevede proiectul

Construirea și modernizarea creșelor și grădinițelor în sistem public-privat reprezintă o altă măsură propusă în proiect. Aici este prevăzută posibilitatea concesionării terenurilor aferente pe o perioada de 49 de ani, scutirea de impozit pe o perioadă de cinci ani a firmelor implicate în aceste parteneriate și asigurarea utilităților de la bugetele locale.

Ultima prevedere din proiect se referă la extinderea programului ”o masă caldă la școală” care se află în derulare încă din anul 2020 și care cuprinde 450 de unități de învățământ. Potrivit proiectului, se are în vedere încadrarea în program a tuturor școlilor până la finalul anului 2036.

Este important de subliniat faptul că proiectul trebuie aprobat de Parlament și publicat în Monitorul Oficial înainte de a intra în vigoare.

Sursa: antena3.ro