Rămâi conectat

Curier Județean

Martirii-liceeni din Alba Iulia nu au avut tinereţe!

Publicat

în

În volumul-document intitulat „Noi nu am avut tinereţe”, editat de Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici Alba, există un capitol dedicat unui grup de tineri liceeni de la Liceul Mihai Viteazul (actual HCC) şi de la Liceul comercial economic din Alba iulia, care au avut curajul de a înfrunta comunismul acum 60 de ani, când acesta abia îşi iţea capetele de balaur. Spicuiri din capitolul respectiv au fost preluate şi în revista „Albaiulianul”, sub acelaşi titlu, „Noi nu am avut tinereţe”. Puţini albaiulieni ştiu că în anul 1949, câţiva tineri de la liceele amintite mai sus au înfiinţat o „Ligă anticomunistă”, o curajoasă organizaţie secretă de luptă împotriva comunismului aflat în stare incipientă, dar care-şi crease deja cel mai monstruos instrument al său: Securitatea! Vânaţi, ca toţi opozanţii regimului din acea perioadă, tinerii aveau întruniri secrete în şanţurile cetăţii, un sistem de coduri şi parole, depuseseră un jurământ în Catedrala Încoronării, plăteau cotizaţie şi nu se cunoşteau între ei. Doar şeful grupării cunoştea numele tuturor membrilor. Ei se pregăteau, aşa cum se pregăteau luptătorii din munţi şi mulţi alţi români care bănuiau pericolul reprezentat de „ciuma roşie” adusă ca o „binecuvântare” de ruşi, să acorde un sprijin direct, militar, unor forţe ce erau aşteptate să elibereze ţara de comunişti, respectiv de ruşi. După cum ştiţi, aliaţii din Occident ne-au abandonat în braţele Moscovei (chiar „aliaţii” aceia care azi ne critică pentru rămânerea noastră în urma „căruţei europene”). Neintervenţia aliaţilor, abandonarea noastră a însemnat, de fapt, condamnarea a zeci şi sute de mii de români la teroare, arestare, torturare, închisoare şi moarte…
Aşa s-a întâmplat şi cu tinerii albaiulieni, care au organizat „Liga anticomunistă”. Aceştia au fost arestaţi în perioada 1952-1953, torturaţi şi condamnaţi la ani grei de temniţă, în urma unui simulacru de proces, la care ei au avut mai degrabă demnitatea unor acuzatori, decât umilinţa unor acuzaţi. Au primit pedepse între 1 şi 20 de ani, pe care le-au executat, trecând prin tot infernul gulagului românesc, prin beciurile Securităţii, prin cele mai odioase carcere şi prin lagărele de muncă. Cei care au supravieţuit
s-au eliberat târziu, dar astăzi lor li se poate recunoaşte rolul de români adevăraţi, care prin faptele lor au redat demnitatea acestui neam. Cu atât mai mult cu cât azi, cei 2-3 care se mai află în viaţă afirmă: „Am fost condamnaţi, dar nu învinşi…!” După închisoare au găsit afară o lume schimbată, în care nu-şi mai aflau locul. Aşa cum, iată, pentru ei nu se găseşte în toată Alba Iulia UN LOC DE MONUMENT! Cred că s-ar cuveni ca tocmai în curtea actualului Colegiu „HCC” să fie amplasat un ansamblu sculptural care să reamintească tuturor că nişte tineri cu vârste cuprinse între 16 şi 18 ani şi-au asumat cândva martiriul luptei anticomuniste. Iar numele lor, musai, să fie înscrise cu litere de aur în cărţile de istorie, aşa cum apar ele, cu condamnările pe care le-au suferit pentru că au îndrăznit să-şi urmeze idealurile: Tic Gherasim – 20 de ani de muncă silnică, Ioan Lăpăduş – 20 de ani de muncă silnică, Septimiu Sârbu – 20 de ani de muncă silnică, Iuliu Oltean – 20 de ani de muncă silnică, Tiberiu Low – 20 de ani de muncă silnică (plus 2 ani), Nicolae Haţegan – 20 de ani de muncă silnică, Sirius Puşcaş – 20 de ani de muncă silnică, Ştefan Kerestes – 20 de ani de muncă silnică, Mircea Trifu – 20 de ani de muncă silnică, Gheorghe Dăian – 20 de ani de muncă silnică, Gheorghe Totoian – 10 ani de muncă silnică, Remus Munteanu – 20 de ani, Pompiliu Peculea – 20 de ani, Mircea Munteanu – 18 ani, Zeno Moga – 15 ani, Marin Radu – 12 ani, Ioan Coriolan Suciu – 10 ani, Lucian Dragomir- 9 ani, Simion Drăgoi – 8 ani, Gheorghe Drăghici – 8 ani, Traian Peligrad – 8 ani, Ioan Oprean – 7 ani, Iosif Lupşan – 6 ani, Gheorghe Draşovean – 2 ani, Gheorghe Creivean – 2 ani, Ioan Dancea – 1 an, Tiberiu Bălgrădean – 1 an. (foto în pagina 1)
lTinerii de azi simt că luptă împotriva aceluiaşi duşman!
Au trecut 60 de ani de suferinţă, de zbucium, de mizerie şi de nedreptate pentru poporul român. Şi dacă momentul 1989, cu toată jertfa lui, s-a dovedit doar pragul unei etape intermediare dinspre comunismul sălbatic spre comunismul cu faţă umană, şi dacă partidele istorice înfiinţate atunci au fost asaltate şi infiltrate cu comunişti mascaţi, astăzi se întrevede iarăşi o speranţă. Este posibil ca ea să se numească noua generaţie a PNŢCD. Speranţa mea se leagă de astfel de tineri, dacă ei îşi vor confirma valoarea, fermitatea şi hotărârea în timp. Pentru că ei, dacă nu vor fi îndoctrinaţi şi otrăviţi de cianurile societăţii noastre actuale, şi-ar putea revendica sorgintea chiar din acei tineri superbi în măreţia sacrificiului lor, pe care i-am nominalizat anterior. Din păcate, cred că peste o punte temporală de 60 de ani, şi unii şi alţii au luptat şi luptă împotriva aceluiaşi duşman, comunismul, chiar dacă el azi se numeşte altfel. Iată mai jos câteva gânduri ale tinerilor ţărănişti de azi, referitor la tinerii martiri anticomunişti de acum 60 de ani, antemergători ai lor, şi la crezul lor politic, personal…
lMircea Trifu, vicepreşedinte PNŢCD Alba Iulia: „Gestul tinerilor de acum 60 de ani este de-a dreptul cristic şi face parte din marile momente istorice ale poporului nostru. Este dureros faptul că în curtea Colegiului HCC nu se găseşte măcar un monument, un grup statuar, care să amintească de eroismul acestor tineri. În ceea ce priveşte crezul meu politic, pot spune că eu nu cred în partide politice, ci în calitatea oamenilor. Iar ceea ce mă determină să activez în PNŢCD este datoria morală faţă de oamenii care au pus bazele statului român modern, oameni care au sfârşit în cele mai cumplite chinuri prin puşcăriile din toată ţara”
lAlin Ţamba, preşedintele filialei universitare a PNŢCD Alba Iulia: „Tinerii de la HCC, care au fost condamnaţi acum 60 de ani, au fost victimele sistemului diabolic care a stăpânit România o jumătate de veac. Din păcate, dacă Germania a avut parte de Procesul de la Nurnberg imediat după război, nu acelaşi lucru se întâmplă şi cu cei ce se fac vinovaţi de crimele comise în gulagul românesc. Această ignorare cu bună ştiinţă a unor vinovaţi este „opera” oamenilor politici din zilele noastre, a celor aflaţi la cârma ţării, conduşi de sistemul economic mafiot global, care doreşte să elimine orice sentiment şi orice simbol naţional. Tinerii de altădată care s-au opus „colectivizării” morale a ţării ating dimensiunea martirajului lui Gafencu, Maniu şi Brătianu, aşadar ei sunt pentru noi nişte modele, nişte repere morale. Eu am ales să fac parte din PNŢCD datorită ideologiei naţionale şi a crezului creştin-democrat. Aici tradiţia şi istoria politică transilvăneană se îmbină în cel mai perfect mod. Sunt conştient că viaţa mea e limitată pe acest pământ şi că atunci când nu voi mai fi, voi da seamă de greşelile mele. De asta ar trebui să fie conştient orice politician român, şi atunci ţara noastră ar arăta altfel…”
lAlexandra Oargă, vicepreşedinte PNŢCD Alba Iulia: „Am toată compasiunea şi respectul pentru tinerii care au fost condamnaţi în anii ’50, pentru că şi-au exprimat crezul politic şi pentru că au arătat hotărâre, dârzenie şi spirit de sacrificiu în numele unui ideal. Ei sunt dovada faptului că regimul comunist a fost un regim criminal. Eu am intrat în rândurile PNŢCD pentru că, pe de-o parte împărtăşesc valorile creştin-democrate ale acestei formaţiuni, iar pe de altă parte sunt convinsă că acesta este singurul partid capabil să se aplece asupra ţăranilor, care au fost mereu uitaţi, de toate partidele aflate la putere. Şi cred că pe umerii unei pături ţărăneşti puternice şi prospere se poate construi o societate românească echilibrată şi sănătoasă, în care bunăstarea să fie un adevăr, nu o vorbă-n vânt, pentru pigmentarea discursurilor politicienilor.”
lSamuel Alexandru Cosma, vicepreşedinte PNŢCD Alba Iulia: „Martiriul elevilor de altădată, de la HCC, dovedeşte că tinerilor le este mai greu să accepte ceva impus cu forţa, mai ales dacă acest lucru contravine propriilor convingeri şi idealuri. E firesc, prin urmare, graţie efervescenţei vârstei, ca tinerii să reacţioneze cei dintâi atunci când nişte drepturi cetăţeneşti fundamentale sunt călcate în picioare. Idealismul şi puterea lor de sacrificiu este remarcabilă, aşadar ei sunt nişte exemple pentru tinerii de azi, nişte modele demne de urmat în viaţă. Cât priveşte intrarea mea în rândurile PNŢCD, eu cred că este nevoie de un suflu înnoitor în viaţa politică din Alba Iulia şi din România, în general. Tinerii trebuie să ia din nou atitudine, deoarece altora, mai vârstnici, chiar dacă au avut experienţa directă, dureroasă, a regimului comunist, se vede că li s-au tocit simţurile. România are nevoie de o schimbare pe care numai tinerii o pot produce. Numai tinerii pot transforma România dintr-o ţară coruptă şi mizeră într-o ţară puternică şi prosperă. Numai tinerii şi principiile creştin-democraţiei!”
Nu vreau să mai adaug la cele de mai sus decât un singur lucru: dacă tinerii care s-au exprimat aici vor rămâne consecvenţi la ideile pe care le-au enunţat, atunci PNŢCD mai are o şansă, şi ţara asta de asemenea. Dacă vor rămâne verticali, neîndoiţi ca brazii, dacă nu vor face compromisuri şi nu-şi vor scoate propria conştiinţă la mezat din interese meschine, personale, atunci vor deveni oameni politici adevăraţi. Dar mai întâi oameni. Eu unul sunt convins, cum spunea un poet bântuit de geniu, că oamenii sunt „locuibili” şi că prin fiinţa lor pământească trec anumite energii, la care-i racordează sufletul lor. Despre astfel de energii vorbea (ca şi I.P. Culianu, sub altă formă) minunatul poet-martir al temniţelor comuniste, Radu Gyr: „Ne vom întoarce într-o zi… /Şi cei de azi, cu paşii grei,/ Nu ne-or vedea, nu ne-or simţi/ Cum vom pătrunde-ncet în ei.” Dacă cei despre a căror „întoarcere” vorbeşte Radu Gyr, îi vor „locui” pe tinerii de azi, va fi completă puntea peste timp şi spaţiu, şi abia atunci România va porni spre viitorul ei, după o întrerupere brutală de peste o jumătate de veac!
Ioan HĂNŢULESCU


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Curier Județean

FOTO| Elevii Colegiului Militar din Alba Iulia, prezenți la BSDA 2022: Expoziţia internaţională dedicată industriei aeronautice, apărării, securităţii naţionale şi private

Publicat

în

FOTO| Elevii Colegiului Militar din Alba Iulia, prezenți la BSDA 2022: Expoziţia internaţională dedicată industriei aeronautice, apărării, securităţii naţionale şi private

Elevii Colegiului Național Militar „Mihai Viteazul” Alba Iulia au participat la cea de-a opta ediţie a „Expoziţiei internaţionale dedicată industriei aeronautice, apărării, securităţii naţionale şi securităţii private – BSDA 2022”. Expoziția s-a desfășurat în perioada 18-20 mai la Complexul expozițional ROMAERO S.A. din București și a reunit peste 400 de firme de prestigiu din țară și străinătate, din 33 de țări, fiind cel mai mare eveniment de acest gen din estul Europei.

Citește și: Produsele Fabricii de Arme de la Cugir, prezente la o expoziție internațională de apărare. Mesajul secretarului de stat Horațiu Clepan

Participanții au prezentat echipamente și capabilități militare, precum și ultimele tendințe și soluții tehnice obținute de cercetarea științifică în domeniul securității și apărării.

Elit - Gustul Desăvârșit

La finalul vizitei, elevii militari s-au declarat încântați de expoziția de tehnică militară dar și de întâlnirea cu militari români și străini, prezenți la eveniment.

„Astăzi a fost o zi cu adevărat specială pentru noi, elevii militari. A fost primul eveniment de o asemenea anvergură la care am participat. Am avut oportunitatea de a conversa cu militari străini, americani și polonezi, și de a admira tehnica militară din toate categoriile de forțe. Punctele centrale au fost, fără îndoială, aeronavele de transport, elicopterele și autovehiculele expuse pe platforma exterioară. De asemenea, am povestit cu studenții academiilor militare care ne-au oferit informații ce ne vor ajuta în alegerea carierei. Mă bucur mult că am avut ocazia de a fi prezentă la BSDA 2022 și sper ca în viitor să mai particip la astfel de evenimente”, a mărturisit eleva sergent Maria Noja.

„Vizita pe care am făcut-o la evenimentul BSDA ne-a oferit oportunitatea, nouă, elevilor din primii doi ani de studiu, să ne îmbogățim cunoștințele în ceea ce privește tehnica militară și să observăm cu atenție fiecare detaliu al aparatelor de zbor, autovehiculelor militare și echipamentelor militare românești și internaționale care au fost prezentate. Pentru ultimii doi ani de studiu, această vizită a reprezentat o ocazie perfectă pentru a obține informații despre alegerea unei cariere în Armata României, vizită în cadrul căreia aceștia au reușit să vorbească cu militarii români și americani, care le-au dezvăluit o mulțime de informații despre nenumăratele opțiuni care le sunt puse la dispoziție în carieră militară. În același timp, această experiență a reprezentat pentru noi un moment bine meritat de relaxare în cadrul căruia am primit informații despre funcționarea roboților, armelor, aparatelor de zbor, autovehiculelor și auto-blindatelor militare, echipamentelor militare, dar nu în ultimul rând am avut deosebita plăcere de a le încerca în realitatea virtuală, în simulatoarele puse la dispoziție de către reprezentanții categoriilor de forțe”, a spus elevul fruntaș Ionuț Colcer.

„Am plecat în această experiență cu gândul să căutăm și să aflăm diferite informații care să ne ajute în orientarea în carieră, dar și să cunoaștem lucruri noi despre forțele armate. Am acumulat un bagaj mare de noi informații legate de tehnica militară dar și despre viața de militar. Am purtat discuții cu militari români și străini, care ne-au oferit sfaturi și ne-au surprins în mod plăcut, fiind foarte amabili și respectuoși cu noi. Am primit răspunsuri la toate întrebările pe care le aveam. A fost o experiență minunată”, au mărturisit elevele caporal Denisa Frunză și Denisa Costa.
„A fost o experiență foarte plăcută, am văzut multe lucruri impresionante care m-au fascinat extrem de mult. Am întâlnit militari români experimentați, care ne-au prezentat minunata expoziție. Am stat de vorbă cu militarii americani și cu cei polonezi, aceștia explicându-mi multe lucruri despre tehnica lor militară. Sper să am ocazia să merg și la următoarea ediție a expoziției”, a spus elevul fruntaș Andrei Palagi.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Curier Județean

FOTO| Plic ilustrat emis de Asociația Filateliștilor Alba în 1981: Prima ediție a Festivalului „Lucian Blaga”. Exponatul lunii mai la Muzeul „Ioan Raica” din Sebeş

Publicat

în

Plic ilustrat emis de Asociația Filateliștilor Alba în 1981: Prima ediție a Festivalului „Lucian Blaga”. Exponatul lunii la Muzeul „Ioan Raica” din Sebeş

Exponatul lunii mai 2022, la Muzeul Municipal „Ioan Raica” din Sebeş, este un plic ilustrat emis de Asociaţia Filateliştilor din România, Filiala Alba, în anul 1981, cu ocazia primei ediții a Festivalului „Lucian Blaga”, un eveniment important pentru viaţa culturală a României la începutul anilor ’80.

Cu toate că şi emisiunile filatelice au servit regimului comunist drept instrumente de propagandă, Asociaţia Filateliştilor din România şi Poşta Română au reuşit să emită constant mărci poştale sau plicuri ilustrate, cu ocazia unor evenimente importante sau pentru a celebra diferite personalităţi ale culturii şi ştiinţei. Dacă în primii ani ai regimului comunist au fost omagiaţi, în special, scriitori şi poeţi ruşi, precum A. S. Puşkin (1949) şi N. V. Gogol (1952) , au urmat şi cei români, în 1952 fiind emise mărci poştale cu ocazia centenarului naşterii lui Ioan Luca Caragiale. Acestora li s-au adăugat, mai târziu, alte astfel de emisiuni filatelice, precum cele din 1956, prilejuite de împlinirea a 75 de ani de la nașterea lui George Enescu și a 125 de ani de la cea a lui Theodor Aman. După 1965, personalităţile ştiinţei și culturii sovietice au mai fost omagiate doar ocazional, iar dintre cele autohtone, s-au bucurat de această onoare Ștefan Luchian, Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Ion Creangă, Panait Istrati, Mihail Sadoveanu, dar și alții.

Elit - Gustul Desăvârșit

În acest context, în anul 1981, Asociaţia Filateliştilor din România, Filiala Alba, a emis într-un tiraj restrâns un plic ilustrat, prin care marca organizarea la Sebeş a primei ediţii a Festivalului de Poezie „Lucian Blaga”. În patrimoniul Muzeului Municipal „Ioan Raica” Sebeș se păstrează un exemplar al acestei emisiuni filatelice, pe care îl propunem publicului ca exponat al luni mai.

Citește și: FOTO| Biroul unde scriitorul Lucian Blaga și-a scris cele mai importante opere ar putea RĂMÂNE în inima comunității sale: Primăria Sebeș vrea sa îl cumpere de la familia sa pentru 10 000 de euro

Plicul ilustrat poartă ca imagine principală portretul lui Lucian Blaga, desenat, redat cu cerneală tipografică de culoare albastru închis, pe un fundal alb, reprezentat de hârtia plicului. Chipul poetului este încadrat într-un medalion de culoare roşie, decorat cu motive vegetale. Sub medalion, pe o panglică, este redat autograful acestuia, iar dedesubt este precizat evenimentul căruia i-a fost dedicată emisiunea filatelică, «FESTIVALUL DE POEZIE / „LUCIAN BLAGA”». Partea superioară a medalionului este flancată de anii naşterii şi morţii poetului, „1895″ şi „1961″.

Plicul a fost obliterat cu o ştampilă specială dedicată festivalului de la Sebeş, aplicată în partea superioară, suprapunând parţial timbrul. În amprenta acesteia, imprimată cu cerneală tipografică neagră, în partea centrală se distinge portretul lui Lucian Blaga, încadrat de textele „FESTIVALUL DE POEZIE” şi „2575 – SEBEŞ – ALBA”, dispuse în partea superioară şi, respectiv, inferioară a ştampilei, urmărind conturul circular al acesteia. În partea stângă, pe două rânduri, este consemnată data începerii evenimentului, „15-05 / 1981″, iar în dreapta, ieşind parţial din chenarul ştampilei, este redată schematic o carte pe care este imprimat textul «„Lucian Blaga” Ediţia I». Plicul este francat cu o marcă de 55 de bani, datând din anul 1970, purtând, în partea superioară, înscrisul „ANUL INTERNAŢIONAL AL EDUCAŢIEI 1970″.

Emisiunea filatelică dedicată Festivalului Interjudețean de Poezie „Lucian Blaga”, cum se numea manifestarea în anii ’80, a fost urmată şi de altele, edițiile următoare bucurându-se, la rândul lor, de atenţia şi de aprecierea filateliştilor din judeţul Alba.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Curier Județean

Primăria Sebeș: Proiect în valoare de 4 milioane de euro pentru un transport local ecologic, prin finanțare nerambursabilă europeană

Publicat

în

Primăria Sebeș: Proiect în valoare de 4 milioane de euro pentru un transport local ecologic, prin finanțare nerambursabilă europeană

Pentru îmbunătățirea serviciului de transport public oferit cetățenilor, Primăria Municipiului Sebeș a depus un proiect important prin care solicită o finanțare nerambursabilă europeană din Planul Național de Redresare și Reziliență,Componenta 10 – Fondul Local, în valoare de 20.643.588,59 lei, echivalentul a 4.193.550 euro.

Numărul de mijloace de transport care urmează a fi achiziționate este de 9 autobuze din gama celor nepoluante, cu lungimea de 10 metri.

Elit - Gustul Desăvârșit

Vor fi realizate un număr de 9 stații de încărcare lentă (câte una pentru fiecare vehicul) și 3 stații de încărcare rapidă (1 stație pentru 3 autobuze).

În anul 2020, în Municipiul Sebeș, au fost înregistrate 11.596 autoturisme, reprezentând un indice de motorizare de 355 autoturisme la 1000 de locuitori, valoare cu 3% mai mare decât valoarea medie județeană și cu 8% mai mare decât valoarea medie națională. Utilizarea acestor autovehicule poate fi diminuată prin realizarea de investiții în transportul public, astfel încât acesta să devină mai atractiv și mai accesibil.

Electrificarea autobuzelor este o cale promițătoare de a reduce amprenta de carbon datorată transportului public, având în vedere că mijloacele de transport în comun bazate pe sisteme de propulsie electrice sunt capabile să rezolve provocările transportului public. Efectele pozitive privind impactul asupra mediului (reducerea zgomotului, reducerea poluării atmosferice) vor fi resimțite de toți locuitorii municipiului.

Mijloacele de transport achiziționate în cadrul cererii de finanțare vor fi puse la dispoziția operatorului de transport căruia îi va fi delegat contractul de servicii întocmit în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1370/2007. Acestea vor opera pe traseele care asigură transportul urban și legătura dintre centrul urban Sebeș și localitățile aparținătoare Răhău, Petrești și Lancrăm.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare