Elevii din ALBA care fac naveta, reduși la jumătate, în acest an școlar: Aproape 200 de mii de elevi din România fac naveta

Aproape 200 de mii de elevi din România fac naveta în anul școlar 2022-2023, potrivit estimărilor făcute de Ministerul Educației și transmise în urma unei solicitări de informații făcute de un deputat.

Numărul este de aproape 2,5 ori mai mare decât cel al elevilor care au beneficiat de decontarea navetei în precedentul an școlar și cu 50% mai mare decât susținea fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, că ar exista în prezent. Acestor elevi nu li se dau în prezent bani de transport, deoarece ordonanța care urmărește acest lucru se află încă în circuit de avizare, la mai bine de două luni de la începerea noului an școlar.

CLICK PENTRU: Lista completă a județelor

Mai precis, în răspunsuri transmise de ministrul Educației în urma întrebărilor adresate de parlamentarul PSD de Iași Marius Ostaficiuc, Ministerul precizează că, pentru anul școlar 2022-2023, se estimează că numărul elevilor care ar beneficia de navetă este de 197.805. Valoarea este de aproape două ori și jumătate mai mare decât cea a numărului de elevi beneficiari de decontarea navetei în 2021-2022, anume 83.298. Și aceasta, în condițiile în care fostul ministru Sorin Cîmpeanu invoca o cifră mult mai mică – “130.000” – pentru a oferi o estimare a numărului de elevi navetiști din prezent.

Deputatul Marius Ostaficiuc a adresat, în septembrie, o serie de întrebări pe tema decontării navetei pentru elevii care învață în altă localitate decât cea de domiciliu, în contextul în care situația banilor de navetă, obiectul unui proiect de ordonanță de urgență, stârnea un val de nemulțumiri în rândul elevilor și determina consultări extinse la minister. Între timp, ministrul Cîmpeanu a demisionat, iar noul ministru, Ligia Deca, a transmis răspunsurile pentru întrebările deputatului la sfârșitul lunii octombrie, când ordonanța nu era încă finalizată, iar aceste răspunsuri au fost înregistrate la Camera Deputaților la începutul acestei luni. După încă o săptămână, parlamentarul respectiv semnalează existența acestor date în momentul în care a decis să le folosească pentru propria promovare, sub forma unui articol publicitar în presa ieșeană. Proiectul de ordonanță nu a fost nici acum adoptat.

Deputatul a transmis, în septembrie, ministrului (pe atunci Sorin Cîmpeanu) următoarele întrebări (documentul integral, la finalul articolului):

Câți elevi din țară au făcut naveta în cursul anului școlar precedent și câți sunt în prezent trecuți la această categorie? Vă rugăm să ne răspundeți defalcat pe fiecare județ în parte pe fiecare din cei doi ani școlari.
Câți elevi ar urma să beneficieze de această sumă în continuare?
Care sunt sursele de finanțare pentru această propunere?
Cu cine v-ați consultat când ați luat o asemenea propunere?

În răspunsul transmis de minister, sunt prezentate datele pentru fiecare județ în parte. Față de anul trecut, numărul elevilor estimați a beneficia de navetă scade, anul acesta, în doar câteva județe: Alba, Cluj, Harghita (plus Ilfov și București, pentru care cifra aferentă anului trecut, raportată de minister este 0, iar anul acesta sunt estimați 2.541, respectiv 12.387 de elevi navetiști).

În toate celelalte județe, numărul elevilor estimați pentru anul în curs este mult mai mare decât cel raportat pentru beneficiarii de navetă din anul precedent. Valoarea crește, în unele situații, chiar și de zece ori (Galați), de opt ori (Gorj), de șase ori (Constanța, Dâmbovița), de cinci ori (Vrancea) sau de patru ori (Brașov). Ca valoare totală, creșterea cea mai puternică se remarcă în Prahova. Astfel, în 2022-2023 se estimează un număr de elevi navetiști:

În Prahova – 11.575 (față de 3085 beneficiari anul anterior)
În Galați – 4.221 (față de 436)
În Gorj – 3.946 (față de 491)
În Constanța – 6.170 (față de 1.026)
În Dâmbovița – 5.669 (față de 957)
În Vrancea – 5.057 (față de 927)
În Brașov – 5.362 (față de 1.232)

În același răspuns, ministrul susține că se acordă burse de ajutor social pentru elevii din învățământul primar și gimnazial din mediul rural, școlarizați în altă localitate, evitând să abordeze problema liceenilor, pentru care bursa aceasta a fost eliminată de fostul ministru.

Amintim că, întrebat de Edupedu.ro, în cadrul unei dezbateri publice, despre câți elevi este vorba, fostul ministru Sorin Cîmpeanu spunea că sunt 130.000 de beneficiari estimați: “Anul acesta, Ministerul Educației are în buget 100 de milioane de lei pentru decontul navetei. 100 de milioane de lei pentru 130.000 de beneficiari estimați, vreme de 34 de săptămâni – aceasta este durata cursurilor într-un an calendaristic, a rămas mai puțin, din păcate, – cu o valoare medie de 770 de lei per elev pentru cele 34 de săptămâni”.

La mai bine de două luni de la începerea anului școlar, ordonanța de urgență ce viza o alocație “forfetară” pentru transportul elevilor, pusă și așa în dezbatere publică la câteva zile de la începerea școlii, se află în continuare în fază de proiect. Acea ordonanță a fost pusă în dezbatere după reacțiile organizațiilor de elevi și alte altor asociații față de eliminarea burselor rurale pentru liceeni (burse sociale pentru elevii de liceu care merg la școală în altă localitate), decizie luată fără proceduri de transparență.

Alocația forfetar apela la un model vechi, ceea ce a stârnit noi presiuni din partea organizațiilor elevilor și a altor asociații. Acestea au determinat ministerul să accepte o dublare a sumei, iar Consiliul Național al Elevilor a inițiat discuții și cu premierul Ciucă, în speranța unei “soluții pe termen lung” până la finalul anului. Însă, după plecarea sa de la conducerea ME la finalul lunii septembrie și venirea noului ministru Ligia Deca, lucrurile au bătut pasul pe loc.
Între timp, la începutul acestei luni, Curtea Constituțională a decis să amâne pentru 24 noiembrie pronunțarea pe seama OUG 50/2021 privind transportul elevilor, ordonanță la rândul ei intens contestată. Și acea ordonanță prevedea decontarea transportului, în locul gratuității prevăzute de lege.

Țara noastră este tot mai atractivă: Numărul turiştilor străini care au vizitat România a crescut cu 90% în primele nouă luni ale anului

Numărul turiştilor străini care au vizitat România a crescut cu 90% în primele nouă luni ale anului, în timp ce numărul turiştilor români a fost în creştere cu 9%, a afirmat, joi, ministrul de resort, Daniel Cadariu, în deschiderea Târgului de Turism al României, relatează Agerpres.

„Pentru primele nouă luni, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, indicatorul principal care reflectă activitatea turistică din România – şi mă refer la numărul de turişti – arată foarte bine. Prin comparaţie cu valoarea indicatorului din 2021, avem o creştere de 16% a numărului de turişti. Aproximativ 9% pentru turiştii români şi o creştere de aproximativ 90% a numărului de turişti străini. Zic eu că este o confirmare a efortului susţinut comun dintre autorităţi, operatori şi minister în a susţine activitatea turistică din România”, a precizat ministrul.

Cadariu a vorbit şi despre programele de susţinere a operatorilor din acest sector.

„În ceea ce priveşte programul Horeca 2, s-a adoptat ordonanţa de urgenţă, noi ne-am făcut datoria şi solicitarea industriei de 750 de milioane de euro am transmis-o către Ministerul de Finanţe, însă, zilele trecute, ne-am preocupat împreună cu reprezentanţii Ministerului Fondurilor europene şi am găsit posibilitatea ca o sumă de 300 de milioane de euro să provină din bani europeni, din acel buffer de 10% din Fondul de Coeziune ce poate fi folosit pentru cadrul temporar Ucraina”, a arătat oficialul guvernamental.

Alte programe sunt aproape de lansare, a adăugat el.

„Suntem în proces final de a pune în aplicare alte două programe de susţinere a turismului. Avem pregătit memorandumul şi îl vom înainta în şedinţa de Guvern în săptămânile următoare cu privire la acel program de stimulare a incomingului, cu acel bonus de 40 de euro pentru agenţiile care aduc turişti străini în România pentru minimum patru nopţi şi avem pregătit şi acel program de susţinere a operatorilor privaţi din staţiunile balneare cu granturi de până la 200.000 de euro, reprezentând maximum 50% din valoarea investiţiei”, a mai spus Cadariu.

Ministrul a fost prezent, joi, la deschiderea ediţiei de toamnă a Târgului de Turism al României, care are loc în perioada 10-13 noiembrie 2022.

Evenimentul are loc în pavilionul B1 al Centrului Expoziţional Romexpo şi înregistrează un grad de internaţionalizare de 27%, la târg fiind prezenţi reprezentanţi din nouă ţări: Bulgaria, Canada, Egipt, Israel, Japonia, Maldive, Palestina, România şi Turcia.

PENSII 2023. Marcel Ciolacu: „Nu pot accepta ca o pensie de 1.800 de lei să se mărească cu 270 de lei, iar una de 18.000 cu 2.700”

Preşedintele Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu, a vorbit despre „echitate socială” într-o „perioadă complicată”, în contextul discuțiilor despre creșterea pensiilor.

El spune că nu poate accepta ca o pensie de 1.800 de lei să se mărească cu 270 de lei, iar o pensie de 18.000 de lei să crească cu 2.700 de lei, adică de zece ori mai mult.

„Eu am vrut o discuţie mai amplă, mai aşezată şi mai profesionistă. Am rămas la nivelul discuţiei de procente: 15, 16, 10. Eu reprezint un partid social democrat. Îmi cer scuze, am altă abordare. Nu pot accepta ca o pensie de 1.800 de lei să se mărească cu 270 de lei şi o pensie de 18.000 de lei să se mărească cu 2.700 de lei. Mai exact, de zece ori faţă de cel cu pensia de 1.800 de lei. Stabilim anvelopa şi venim şi avem grijă ca toată lumea să treacă de această perioadă complicată fără eforturi foarte mari”, a spus Ciolacu, citat de Agerpres.

„E foarte simplu să facem ca pe timpul lui Ceauşescu, un pauşal, şi să punem pe toată lumea la egalitate. Nu este corect. Eu merg pe doctrina pe care o reprezintă PSD. Eu am o obligaţie ca lider al PSD să am grijă de cei cu venituri, de exemplu, sub 4.000 de lei. Cu toţii trebuie să trecem această perioadă complicată. Se numeşte echitate socială”, a precizat Ciolacu, în cadrul unei conferinţe de presă.

Preşedintele PSD şi-a exprimat regretul legat de faptul că discuţia privind creşterea pensiilor a fost dusă „într-o zonă foarte empirică”. El a menţionat că, după discuţiile privind compensarea pe energie, ministrul Finanţelor va preciza ce sumă poate fi alocată măririlor de pensii.

„În primul rând, vreau să închidem şi să vedem care este efortul bugetar pentru compensare pe energie. Din calculele noastre, ne încadrăm cu aceste compensări şi ştiţi foarte bine că există o supraimpozitare, deoarece este un venit excepţional. De aceea, şi aceste compensări, şi aceste legi şi ordonanţe sunt pe perioadă limitată de timp. După ce încheiem acest capitol, va veni ministrul de Finanţe care va spune ce sumă poate aloca măririlor de pensii. Îmi doresc, la fel ca şi restul colegilor, să venim cu o majorare cât mai mare”, a spus Ciolacu.

El s-a declarat convins că Banca Naţională a României va exprima un punct de vedere, astfel încât să nu se creeze „o spirală inflaţionistă”, care să îi dezavantajeze pe oameni, în loc să îi ajute.

„Noi avem două legi: avem o lege cu mărirea pensiilor 40% – şi acolo mai avem o restanţă de diferenţă de 11,92 – şi mai avem o lege prin care la toate pensiile vine procentul de inflaţie pe anul trecut. Nu poate fi pusă în aplicare numai una dintre ele. Nu putem pune în aplicare cea cu indicele de inflaţie, pentru că este inflaţia de anul trecut şi realitatea este cu totul acum. Cred că am stabilit un minimum. Am zis că e un minimum de 10% şi părerea mea e că există şi un maximum, respectiv cumularea celor două legi: 11,92 cu 5,4. Va veni ministrul de Finanţe şi va spune care este anvelopa: 11 miliarde, 15 miliarde… fiindcă mergem deja la construcţia bugetului unde se face şi nominal, nu numai procentual. Vom avea un punct de vedere, sunt ferm convins, şi de la BNR, care va spune cât ne permitem să mărim, astfel încât să nu creăm o spirală inflaţionistă şi în loc să ajutăm oamenii, să îi dezavantajăm”, a spus liderul PSD.