Controale la credite: Cei care au girat împrumuturi bancare în ultimii ani, verificați de ANAF

O serie de controale antifraudă fiscală sunt derulate de inspectorii ANAF la contribuabili ce au intermediat obţinerea unor poliţe/scrisori de garanţie bancară pentru societăţi care deţineau calitatea de beneficiari ai unor contracte încheiate cu diverse autorităţi publice.

„Documentele aveau ca presupuşi emitenţi o instituţie bancară din Lituania şi două societăţi de asigurări din Franţa, respectiv Cipru.

Controalele se realizează pe baza unor informații furnizate de Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Inspectorii antifraudă au analizat circuitele financiare și au constatat că societățile implicate în operaționalizarea mecanismului de intermediere a obținerii acestor polițe/scrisori de garanție bancară au încasat sume în cuantum de 3.496.919 de lei, iar o parte semnificativă din acestea au fost retrase în numerar din conturile bancare, prin intermediul bancomatelor.

În fapt, polițele/scrisorile de garanție bancară (pentru bună execuție și/sau participare) au fost utilizate de beneficiari pentru îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege, în cadrul procedurii de achiziții publice a contractelor de execuție diverse lucrări, cu posibila finanțare a acestora din fonduri naționale sau europene.

Pentru crearea unei aparențe de legalitate se proceda la realizarea unei corespondențe electronice între beneficiarii documentelor de garantare și persoane cu bonitate și notorietate în domeniul consultanței în cadrul procedurii de achiziții publice, prin intermediul căreia erau transmise draft-ul scrisorilor de garanție sau al polițelor de asigurare, documentele de înființare ale emitenților, documentele de decontare, precum și bilete la ordin avalizate.

În privința persoanele juridice care sunt înscrise în documentele de garantare, au fost obținute date și informații de la societățile beneficiare, potrivit cărora acestea nu au emis, respectiv intermediat astfel de operațiuni.

Din accesarea surselor deschise au fost regăsite informații potrivit cărora, de exemplu, instituția bancară din Lituania a fost sancționată de către Banca Națională a Lituaniei întrucât nu a reușit să asigure un sistem și proceduri de control interne eficiente în gestionarea riscurilor clienților, neavând în aplicare măsuri suplimentare pentru reducerea riscului de spălare a banilor și finanțare a terorismului”, se arată în comunicatul transmis de reprezentanţii ANAF, potrivit Antena3.

Sursa: dcbusiness.ro

Scutire de accize pentru țuica fabricată acasă, din fructe: Ce prevede un proiect de HG

Un proiect de Hotărâre de Guvern care reglementează modalitatea de acordare a scutirii de la plata accizelor pentru alcoolul etilic din fructe, realizat și consumat de o persoană fizică, în limita anuală de 50 de litri de produs, a fost pus în dezbatere public de Ministerul Finanțelor.

Persoanele fizice care dețin în temeiul unui drept real livezi de pomi fructiferi și suprafețe vitivinicole și care nu dețin în proprietate instalații de producție alcool din fructe pot să producă pentru consum propriu din propria recoltă alcool din fructe în sistem de prestări de servicii numai în antrepozite fiscale autorizate.

Antrepozitele fiscale sunt obligate să țină o evidență distinctă care să cuprindă următoarele informații: numele persoanei fizice și datele de identificare ale acesteia, cantitatea de materii prime dată pentru prelucrare, cantitatea de produs finit rezultată, cantitatea de produs finit preluată, data preluării, numele, datele de identificare și semnătura persoanei care a preluat alcoolul din fructe.

Cantitățile de alcool din fructe preluate de persoana fizică de la antrepozitul fiscal de producție, în limita maximă de 50 de litri de produs pe an care urmează a fi consumată de persoana fizică, de către membrii familiei acesteia sau de către musafiri, sunt însoțite de avizul de însoțire a mărfii emis de antrepozitul fiscal care a efectuat prestarea de servicii, în care se înscrie mențiunea „scutit de la plata accizelor”.

Scutirea de la plata accizelor se aplică cu condiția ca niciun fel de vânzare să nu aibă loc.

Această condiție se consideră a fi îndeplinită dacă nu are loc nicio formă de înstrăinare a produselor respective urmată de o formă de reprezentare a beneficiului pe care deținătorul o poate obține ca rezultat al înstrăinării. Se consideră ca fiind un rezultat al înstrăinării, fără a se limita la acestea, următoarele: încasarea oricăror sume de bani, realizarea sau promisiunea realizării unei contraprestații, achiziția altor bunuri sau servicii la o fracțiune din valoarea acesteia, diferența fiind reprezentată de valoarea produselor înstrăinate.

Pentru cantitatea de produs preluată de persoana fizică care depășește limita de 50 de litri de produs/an, nivelul accizei datorate este nivelul standard al accizei pentru alcoolul etilic, beneficiarul prestației, respectiv persoana fizică, plătește prestatorului contravaloarea accizelor aferente cantităților de alcool din fructe înainte de preluarea acestora.

Sursa: stiripesurse.ro

Voucherele alimentare: Cât timp sunt valabile tichetele sociale de 250 de lei

Voucherele alimentare oferite prin programul Sprijin pentru România au o anumită valabilitate de timp în care acestea pot fi folosite. „Sumele disponibile pe card sunt valabile 12 luni de la data încărcării lor”, a informat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Astfel, potrivit informațiilor furnizate de Guvern, se pare că banii din voucherele alimentare din programul Sprijin pentru Românii trebuie folosiți într-un termen de 365 de zile de la data alimentării cardului.
Când a început distribuirea voucherelor

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a început procesul de emitere, distribuire și încărcare a voucherelor alimentare oferite prin intermediul programului guvernamental „Sprijin pentru România” începând cu data de 1 iunie.

Voucherele alimentare sunt dispuse pe un suport electronic de tip card, iar acestea au o valoare nominală de câte 250 de lei. Acestea sunt oferite către persoanele ce se află în situații materiale precare sau risc de sărăcie.
Câte milioane de români primesc vouchere de 250 de lei

Așadar, aproximativ 2,5 milioane de români au primit sau urmează să primescă astfel de tichete cu ajutorul cărora pot cumpăra diferite produse alimentare sau mese calde în valoare totală de aproape 3 miliarde de lei. Cardul cu cei 250 de lei permite plata printr-un sistem contactless, prin apropierea cardului de terminalul bancar, încă de când a fost primit.

Banii ce sunt disponibili pe voucherele alimentare nu pot fi retrași, iar aceștia vor fi utilizați doar pentru cumpărarea de alimente sau mese calde la magazinele care acceptă astfel de carduri.
Unde se adresează cei care au anumite probleme cu cardurile

Persoanele care nu au primit tichetele sociale pentru alimente se pot adresa fie Ministerului Muncii, fie Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, în funcţie de problema pe care o întâmpină.

„Dacă sunt persoane care nu sunt sigure că se află pe lista beneficiarilor eligibili, menționăm că întrebările referitoare la acest aspect trebuie adresate Ministerului Muncii și Solidarității Sociale”, informează ministerul.

Cardul vine prin poștă

Dacă vă numărați printre persoanele eligibile, așa cum sunt stabilite de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS), cardul va fi livrat către dumneavoastră de către angajații Poștei Române, fără să fie nevoie să faceți dumneavoastră vreo procedură în acest sens.

În cazul în care îndepliniți criteriile pentru a fi printre beneficiarii eligibili, dar până la finalul perioadei în care se alocă tranșa I nu veți intra în posesia cardului, vă rugăm să vă adresați celui mai apropiat oficiu poștal, de acol de unde veți primi îndrumări.

Sursa: playtech.ro