Raport INSP 22 – 28 noiembrie: Aproape 90% dintre decesele de COVID au survenit la persoane nevaccinate. Ce rată de infectare se înregistrează în rândul cadrelor medicale

Institutul Naţional de Sănătate Publică a informat că, în săptămâna 22 – 28 noiembrie, 88,4% din decesele înregistrate au fost la persoane nevaccinate anti-COVID.

Potrivit Raportului săptămânal de supraveghere, în săptămâna 22 – 28 noiembrie, 33,5% din totalul cazurilor de COVID-19 s-au înregistrat în Bucureşti, Cluj, Timiş, Arad şi Bihor, informează Agerpres. 70,5% din cazurile confirmate au fost înregistrate la persoane nevaccinate.

De asemenea, 30% din totalul deceselor au fost înregistrate în Bucureşti, Bihor, Mureş, Prahova şi Braşov, iar 88,4% din decesele înregistrate au fost la persoane nevaccinate.

INSP precizează că, de la începutul pandemiei şi până în prezent, 1 din 102 din totalul cazurilor a fost înregistrat la personal medical. 85,8% din totalul deceselor au fost la persoane peste 60 ani, iar 54,8% din decese au fost la bărbaţi. Conform INSP, 93,2% din persoanele decedate aveau cel puţin o comorbiditate asociată.

Anual, la data de 2 decembrie se sărbătoreşte Ziua internaţională de luptă împotriva sclaviei, pentru că la acea dată, în anul 1949, Adunarea Generală a ONU a adoptat Rezoluţia 317 (IV) privind Convenţia ONU pentru reprimarea traficului de persoane şi a exploatării prostituţiei semenilor, notează site-ul https://www.un.org/.

ONU marchează această zi în ideea de a pune capăt formelor moderne de sclavie, cum ar fi traficul de persoane, exploatarea sexuală, exploatarea copiilor prin muncă, căsătoria forţată, recrutarea forţată a copiilor şi folosirea lor în conflictele armate.

De-a lungul istoriei, sclavia s-a manifestat sub diverse forme. În prezent, încă se mai regăsesc câteva forme tradiţionale de sclavie, în timp ce alte forme au evoluat spre tipuri noi ale acestui fenomen.

Diversele organizaţii de drepturi ale omului ale ONU au cercetat această persistenţă a formelor vechi de sclavie care sunt adânc înrădăcinate în sistemul tradiţional de credinţe şi obiceiuri. Aceste forme vechi de sclavie sunt rezultatul discriminării pe termen lung a grupurilor vulnerabile din societate precum minorităţile tribale sau popoarele indigene.

ONU atrage atenţia asupra faptului că, pe lângă formele tradiţionale ale muncii forţate, cum ar fi servitutea pentru datorii, există în prezent forme contemporane de muncă forţată, precum migraţia lucrătorilor traficaţi pentru exploatare economică în diverse sectoare (industria construcţiilor, industria alimentară, sectorul agricultură sau prostituţia forţată).

Cu privire la exploatarea prin muncă a copiilor, statisticile ONU arată că unul din zece copii munceşte în scopul exploatării economice. Organizaţia mondială atrage atenţia asupra faptului că acest lucru contravine Convenţiei privind Drepturile Copilului care recunoaşte dreptul acestuia de a fi protejat de fenomenul exploatării economice şi de a presta orice tip de muncă care poate fi periculoasă, care poate interfera cu educaţia copilului sau care poate dăuna sănătăţii şi dezvoltării fizice, mentale, spirituale, morale sau sociale a copilului.

În ceea ce priveşte traficul de persoane, Protocolul pentru prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane în special în rândul femeilor şi copiilor prevede că traficul de persoane înseamnă recrutarea, transportul, transferul sau primirea de persoane, prin ameninţarea sau folosirea forţei sau a altor forme de constrângere în scopul exploatării. Exploatarea include prostituţia altora sau alte forme de exploatare sexuală, muncă sau servicii forţate, sclavie sau practici similare sclaviei, servitute sau trafic de organe.

Potrivit Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM), peste 40 de milioane de oameni din întreaga lume sunt victime ale sclaviei moderne. Astfel, se estimează că 40,3 milioane de persoane se află într-o formă de sclavie modernă, 1 din 4 victime ale acestui fenomen fiind copii, arată https://www.un.org/.

De asemenea, 24,9 milioane de persoane sunt victime ale muncii forţate, dintre acestea 16 milioane de persoane fiind exploatate în sectorul privat (munci casnice, construcţii, agricultură), iar alte 4,8 milioane de persoane sunt victime ale exploatării sexuale forţate; 4 dintre cele 24,9 milioane de persoane sunt victime ale muncii forţate impuse de autorităţile statului.

Statisticile ONU arată totodată că femeile şi fetele sunt afectate în mod disproporţionat de munca forţată, reprezentând 99% dintre victime în industria sexului comercial şi 58% în alte sectoare.

Sursa: agerpres.ro

Conducătorii auto trebuie să fie pregătiți să își monteze cauciucurile de iarnă în locul celor de vară iar momentul se apropie cu repeziciune, cu atât mai mult cu cât în unele zone montane deja a și nins.

Legislația în domeniu, respectiv Codul Rutier, nu prevede o dată anume de la care cauciucurile de iarnă trebuie să fie puse însă este specificat faptul că că pe drumurile acoperite de zăpadă, gheaţă sau polei autovehiculele trebuie să fie echipate cu anvelope de iarnă, ceea ce este și logic.

În cazul nerespectării regulii, amenzile sunt cuprinse între 9 și 20 de puncte de amendă, adică între 1.305 lei şi 2.900 lei. În plus, pe lângă amendă, şoferilor li se reţine certificatul de înmatriculare sau de înregistrare ori dovada înlocuitoare a acestuia.

Anvelopele de iarnă trebuie să aibă înscripţionate însemnele „M+S”, „M.S.” sau „M&S”, unde „M” reprezintă abrevierea de la cuvântul „mud” (noroi, trad.), iar „S” este abrevierea de la „snow”, adică zăpădă.

O reglementare importantă este cea care vizează diferenţierea montării anvelopelor de iarnă în funcţie de tipul vehiculului, respectiv echiparea cu anvelope de iarnă pe roțile axei/axelor de tracțiune sau montarea pe aceste roți a unor lanțuri sau alte echipamente antiderapante certificate pentru următoarele autovehicule:

– vehiculele de transport marfă cu o masă totală maximă autorizată de până în 3,5 tone, inclusiv:

– vehicule de transport persoane cu nouă sau mai puține locuri pe scaune (inclusiv cel al conducătorului auto), unde este necesară simpla dotare a vehiculului cu anvelope de iarnă;

– vehiculele de transport marfă cu o masă totală maximă autorizată de mai mult de 3,5 tone;

– vehicule de transport persoane cu mai mult de nouă locuri pe scaune (inclusiv cel al conducătorului auto).

Sursa: dcbussines.ro