Zile libere în anul 2022: Calendarul zilelor libere și a Sărbătorilor Legale în România. Ce zile libere pică în weekend

An de an, zilele libere sunt așteptat de toată lumea cu nerăbdare, mai ales pentru că multe din acestea pot fi unite cu zilele de weekend și se pot transforma lejer într-o minivacanță pe cinste. 2021 încă nu a trecut, dar suntem cu toții curioși să vedem ce zile libere ne așteaptă pentru anul 2022.

Ce zile libere avem în 2022. Calendarul sărbătorilor legale

La fel ca în 2021, zilele libere pe care trebuie să ni le acorde anagajatorul în 2022 sunt în număr de 15, acestea fiind practic cele 15 sărbători legale. Cele mai multe zile libere primite sunt în luna ianuarie, în aprilie, atunci când va pica și Paștele Ortodox, dar și în decembrie când sărăbătorim Ziua Națională și Crăciunul. Iată aici calendarul oficial al zilelor libere din 2022 și a sărbătorile legale.

• 1 ianuarie (sâmbătă) – Anul Nou 2022
• 2 ianuarie (duminică) – Anul Nou
• 24 ianuarie (luni) – Ziua Unirii Principatelor Române (Mica Unire)
• 22 aprilie (vineri) – Vinerea Mare
• 24 aprilie (duminică) – Pastele Ortodox 2022
• 25 aprilie (luni) – Paștele Ortodox
• 1 mai (duminică) – Ziua Muncii
• 1 iunie (miercuri) – Ziua Copilului
• 12 iunie (duminică) – Rusalii
• 13 iunie (luni) – Rusalii
• 15 august (luni ) – Adormirea Maicii Domnului, Sfânta Maria
• 30 noiembrie (miercuri) – Sfântul Andrei
• 1 decembrie (joi) – Ziua Națională a României
• 25 decembrie (duminică) – Crăciun
• 26 decembrie (luni) – Crăciunul

Vestea bună pentru 2022 este că doar 6 din zilele libere pică în weekend, restul de 9 fiind în cursul săptămânii, față de 8 zile libere care picau în weekend, în 2021.

sursa: wall-street.ro

Cum au reușit românii să fure combustibil de două milioane de dolari de la americani, din baza militară din Mihail Kogălniceanu. S-a aflat metoda de operare a interlopilor

Potrivit procurorilor DIICOT, interlopii români au furat combustibil în valoare de două milioane de dolari de la baza militară din Mihail Kogălniceanu. Imediat s-a demarat o anchetă la plângerea guvernului federal al SUA.

Anchetatorii DIICOT au stabilit că, începând cu anul 2017, în România, un grup infracțional organizat, timp de patru ani ar fi sustras combustibili lichizi aparținând guvernului SUA, în special motorină, din baza militară de la Mihail Kogălniceanu.

S-a aflat metoda de operare a interlopilor

DIICOT precizează că, la diferite intervale de timp, ei au furat cantități de motorină din generatoarele care deservesc anumite zone din cadrul unității militare din baza militară americană de la Mihail Kogălniceanu. Prejudiciul reclamat de persoana vătămată, în acest caz guvernul federal al SUA, este de aproximativ 2.000.000 dolari.

În total, șapte persoane sunt cercetate pentru furt calificat. Practic, cei șapte alimentau generatoarele cu motorină. La intervale bine stabilitate de timp, angajații societăți comerciale veneau la baza militară Mihail Kogălniceanu cu cisterne pline cu combustibil pentru a alimenta generatoarele. La intrarea în bază, respectivii prezentau documentele justificative, după care își continuă drumul cu cisternele până în fiecare generator, scrie adevărul.ro.

„Sub coordonarea liderului grupării, membrii acesteia având roluri bune determinate, la diferite intervale de timp și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, au sustras cantități de motorină din generatoarele care deservesc anumite zone din cadrul unității militare din baza militară americană de la Mihail Kogălniceanu”, au precizat atunci procurorii DIICOT.

Investiții de 363 de milioane milioane de euro

Ambasada României în Statele Unite ale Americii a anunțat că: SUA au realizat investiții de 363 de milioane de dolari în extinderea și modernizarea bazelor militare din România, între 2000 și 2019. Informațiile au fost publicate într-un raport al grupului american de reflecție Quincy Institute for Responsible Statecraft.

Pe lângă aceste fonduri, Forțele Aeriene ale SUA au inițiat, anul acesta, lucrări de extindere și modernizare a Bazei 71 Aeriene “General Emanoil Ionescu” de la Câmpia Turzii, în valoare de 152 de milioane de dolari, se arată în postarea de pe Facebook a Ambasadei României în SUA.

Potrivit datelor prezentate de grupul de reflecție, dintre țările est-europene, România a fost al doilea cel mai important beneficiar al investițiilor americane în proiecte de construcții militare în perioada 2000-2019, după Polonia (395,4 milioane de dolari).

Pe de altă parte, în intervalul analizat, investițiile SUA în obiective miliare aflate în state NATO vecine României au fost de aproape trei ori mai mici decât în țara noastră (Bulgaria – 80,2 milioane USD; Ungaria – 55,4 milioane USD). La nivel european, între 2000 și 2019, cele mai mari investiții militare americane au fost realizate în Germania (5,8 miliarde de dolari), scrie umbrela-strategica.ro.

Pensiile CRESC de la 1 ianuarie: 80% din români trăiesc cu o pensie de până în 2.000 de lei

Pensiile urmează să crească cu 10% de la 1 ianuarie, creșteri salariale fiind posibile și în sectorul sanitar și în învățământ, a anunșat duminică liderul PSD Marcel Ciolacu la Antena 3. Ciolacu a vorbit și de introducerea unei taxe de solidaritate, pentru companiile cu cifră mare de afaceri.

Ciolacu a dat asigurări că sumele necesare majorărilor vor fi găsite. „Vom găsi soluții, veți vedea în bugetul de stat. Important este cum îți echilibrezi veniturile. Avem cele mai mici venituri din PIB din toată Europa. Noi nu ne gândim să fim mai eficienți la colectare, noi ne gândim cum îi lăsăm pe oameni să moară de foame. Pensia minimă crește la 1.000 de lei, nu este o extravaganță”, a spus politicianul.

Ciolacu a spus că 80% din români trăiesc cu o pensie de până în 2.000 de lei. „Categoric”, a răspuns Ciolacu, întrebat dacă în ianuarie oamenii vor primi pensii mai mari. „Este un lucru convenit, bugetat, deja ministrul Finanțelor își face datoria”.

CITEȘTE ȘI: Recalcularea pensiilor: Când se va simți prima creștere și ce se pregătește pentru cei cu pensii mici

În context, Marcel Ciolacu a avansat ideea unei taxe de solidaritate pentru companiile cu o cifră de afaceri mai mare de 100 de milioane de lei. „O taxă de 1% din cifra de afaceri, o taxă de solidaritate. Am discutat cu prim-ministrul că trebuie găsită o destinație clară, numai pentru sănătate și învățământ… Le dai destinație prin bugetul de stat”.

Ciolacu spune că există o reținere din partea PNL la acest proiect, dar s-a declarat convins că va fi găsit un compromis.