Legea pensiilor va arunca în aer deficitul bugetar, iar efectele se vor resimţi mulţi ani de-acum încolo
Un avertisment dur privind Legea pensiilor vine din partea economistului-şef al BCR. El crede că actul normativ va arunca în aer deficitul bugetar, iar efectele se vor resimţi mulţi ani de-acum încolo. Adoptarea şi promulgarea Legii pensiilor deschide perspectiva lărgirii deficitului bugetar la 5,4% în 2021, iar în perioada următoare tema va fi modul în care ajustăm acest deficit, a declarat economistul-şef al BCR, Horia Braun, potrivit Agerpres.
Citește și: valorea punctului de pensie
Nici nu am luat în calcul creşterea numărului de pensionari, nu am mai luat în calcul în 2022 schimbarea modului de calcul a pensiilor. Nu credem că vom ajunge acolo.
În 2021 va fi destul de dificil de gestionat un astfel de deficit bugetar. Chiar în condiţiile în care pentru economia globală nu avem un scenariu de recesiune. Avem un scenariu de evoluţie economică moderată”, a precizat Horia Braun, la o conferinţă organizată de Asociaţia Administratorilor de Fonduri.Economistul-şef al BCR spune că deficitul bugetar pentru 2020 va fi în jur de 4%.
Trebuie ajustat cel puţin 2,5% din PIB şi aceasta va fi provocarea următorului guvern, chiar dacă niciun politician nu vrea să recunoască acest lucru, a adăugat bancherul. „Din 2020 şi până în 2024 numai despre asta se va vorbi. Părerea mea. Cum vom face această ajustare. Şi cred că trebuie să abordăm ajustarea acesta ca şi o cură de slăbire.
Există trei metode mari şi late
Să consumi mai mult decât acumulezi, faci sport, activitate şi arzi mai mult decât consumi. Să mănânci mai puţin. Adică transpus în termeni fiscali şi economici să tai din cheltuieli atât în sectorul public cât şi în sectorul privat.
Pentru că în sectorul privat probabil ar trebui să ne aşteptăm la taxe şi impozite mai mari. Ceea ce înseamnă că şi entităţile probate vor trebui să taie din cheltuieli pentru a compensa impactul acesta.
Şi există şi metodele chirurgicale, mai aspre, mai dure, care s-ar traduce într-un program de austeritate aşa cum România a avut de-a lungul istoriei şi cel mai recent exemplu acordul cu Fondul Monetar şi cu Comisia Europeană de după criza financiară globală”, mai spune Horia Braun.
