Rămâi conectat

Opinii - Comentarii

Județul Alba, locul 3 în topul persoanelor trimise în judecată pentru omor. Cele mai multe crime din România au loc pe stradă, noaptea şi în week-end

Ziarul Unirea

Publicat

în

Județul Alba, locul 3 în topul persoanelor trimise în judecată pentru omor. Cele mai multe crime din România au loc pe stradă, noaptea şi în week-end.

O analiză a crimelor din ultimii 5 ani, realizată de Parchetul General, arată că omuciderile nu sunt specifice unei anumite regiuni, dar 3-4 judeţe s-au regăsit anual în topul celor mai mulţi criminali.

Încercând să facă o radiografie a crimei în România, procurorii Parchetului General au ajuns la concluzia că nu există unele provincii ale ţării care generează crima mai mult decât altele. Astfel, fenomenul criminal nu este specific unei anumite regiuni, regăsindu-se cu aceeaşi intensitate atât în Moldova, cât şi în Dobrogea, Oltenia, sau Muntenia.

Studiul este făcut pe o perioadă de 5 ani, fiind analizate crimele comise la nivelul României în perioada 2011-2015. Deşi statisticile arată că fenomenul criminal nu este specific unei anumite regiuni, 3-4 judeţe au în perioada analizată de experţi cele mai multe rechizitorii înregistrate de procurori.

Elit - Gustul Desăvârșit

Astfel, în 2011 cele mai multe rechizitorii pentru astfel de fapte au fost înregistrate în Bacău (36), Galaţi (34) şi Vaslui (34). Anul următor, topul s-a modificat puţin. Mai exact, Bacăul a rămas pe primul loc cu 53 de rechizitorii întocmite, Iaşiul a intrat pe locul doi cu 47 iar pe locul trei a urcat Galaţiul cu 46. În 2013, Bacăul a rămas pe primul loc (53), urmat tot de Iaşi (46) şi Dolj (43). Vasluiul ocupă în top locul 4 cu 40 de rechizitorii trimise în judecată, fiind urmat de Galaţi şi Olt.

2014 este singurul an din cincinalul analizat în care Bacăul nu este pe primul loc. De această dată, în Galaţi sunt întocmite cele mai multe rechizitorii (43), pe locul doi fiind înregistrat Iaşi (40), iar pe trei Bacău (40). În anul următor, Bacăul revine pe primul loc (50), urmat de Galaţi (42), Iaşi (40) şi Olt (34). În total, în 2011 au fost înregistrate 475 de crime cu 486 de victime, în 2012 au fost înregistrate 594 de fapte cu 630 de victime, în 2013 – 541 fapte/603 victime, în 2014 – 452 fapte/530 victime, în 2015 – 467 fapte/468 victime.

Topul ucigaşilor

Diferenţa dintre numărul de cazuri şi de victime de mai sus este dată de crimele multiple cu un singur făptaş. Însă mai frecventă a fost situaţia inversă, respectiv crima cu mai mulţi făptuitori sau cu complici, de aceea, numărul persoanelor trimise în judecată pentru omor este, în general, mai mare decât cel al crimelor. De pildă, pentru cele 36 de crime comise în Bacău în 2011, au fost trimise în judecată 54 de persoane.

Într-un top al numărului de persoane trimise în judecată pentru omor în anul 2011, Bucureştiul conduce cu 83 de inculpaţi, urmat de Bacău (54), Alba (53), Galaţi (48), Constanţa (39), Călăraşi (36), Iaşi (34), Maramureş (33), Vaslui (33) şi Sibiu (30)

Poliţia şi Jandarmeria stau slab la prevenţie

Cele mai multe crime din România au loc pe stradă. Asta rezultă recentul studiu realizat de experţii din Parchetul General care subliniază că activitatea de prevenţie realizată de către organele de menţinere a ordinii publice, poliţie şi jandarmerie nu este eficientă.

„Strada reprezintă principalul loc, situat an de an la vârful ierarhiei, în care au loc agresiunile cele mai nocive pentru omenire“, se arată în analiza specialiştilor Parchetului General. De exemplu, în anul 2013, dintr-un total de 541 de crime, 145 au avut loc pe stradă. Locuinţă comună se situează, cu 127 de cazuri în acelaşi an, pe locul al doilea, violenţa în familie întâlnindu-se în majoritatea cazurilor. Apoi. pe poziţia a treia (107 cazuri) se află locuinţa victimei, unii dintre inculpaţi pătrunzând fără drept în încăperile unde se aflau persoanele vătămate pe care le-au ucis în scop de jaf sau (mai întâi) le-au violat şi ucis.

Oricum, cei mai mulţi criminali sunt bărbaţi, „în perioada analizată, doar 164 de femei săvârşind crime, diferenţa colosală (de 2.953) aparţinând bărbaţilor”, se arată în studiu.În plus, ca educaţie, cei mai mulţi criminali (1103) au absolvit numai cele opt clase primare, iar în momentul săvârşirii faptei nu aveau ocupaţie (1,328).

Psihologul criminalist Liviu Chesnoiu a explicat pentru “Adevărul” de ce la baza celor mai multe crime stau lacunele de educaţie ale celor care devin ucigaşi. “Copilul când se naşte este perfect. Dar ce poate învăţa un copil când trăieşte în casă şi este «educat» de un tată violent alcoolic, care îşi bate periodic soţia. Majoritatea lor vor copia comportamentul şi de la violenţă casnică la crimă nu este decât un pas. Un copil abuzat are astfel toate şansele să ajungă un criminal“, spune Liviu Chesnoiu.

Specialistul susţine că în prezent grija părinţilor pentru educaţia copiilor contează mai mult decât oricând în formarea viitorilor adulţi. „Copilăria se termină mult mai devreme acum. Sunt multe desene animate şi jocuri video violente care pe fondul unor labilităţi pot aduce un adolescent într-o bombă cu ceas care poate exploda violent oricând“, mai spune expertul.

La rândul lui, psihologul Mihai Copăceanu consideră că acest fenomen este şi o urmare a stării precarea a sistemului de învăţământ. „Un om needucat are abilităţi ascăzute de a gestiona un impuls în cazul unui conflict şi recurge la violenţă. Mai ales pe fondul consumului de alcool. Aici ar fi cazul ca la nivel local şi naţional autorităţile să se întrebe de ce nu au făcut nimic pentru dezvoltarea sistemului de educaţie în general“, a spus specialistul.

Noaptea, ca ucigaşii

Conform statisticilor, cele mai multe crime au loc noaptea şi în week-end. Specialiştii au constatat că, în cei cinci ani, după lăsarea nopţii s-au înregistrat 1.247 de cazuri din totalul de 2.529, reprezentând un procent de 49,30%. “Zilele preponderent criminogene se situează la sfârşitul săptămânii, atunci când majoritatea cetăţenilor îşi petrec timpul liber în mijlocul familiei sau în diverse locuri recreative”, se mai arată în studiul care subliniază că acest trend este oarecum explicat mai ales prin consumul excesiv de alcool.

Care sunt zodiile „ucigaşe“ şi de ce

Între zodiile criminalilor există diferenţe minore, dar clasamentul este condus de Berbec cu 220 de indivizi acuzaţi de omor. Urmează Taur (214), Rac (208), Gemeni (204), Peşti (202), Fecioară (198), Leu (194), Săgetător (193), Balanţă (192), Scorpion (191), Vărsător (185) şi Capricorn (179).

Acest lucru a fost explicat oarecum pentru „Adevărul“ de psihologul criminalist Liviu Chesnoiu. „Cei care sunt născuţi în anotimpurile calde sunt mai colerici, se „aprind“ mai repede. La polul opus, cei care s-au născut în perioade friguroase sunt mai liniştiţi, se gândesc de mai multe ori înainte de a face ceva“, susţine specialistul. Analiştii Parchetului General au făcut şi un top al zodiilor care numără cele mai multe victime.

Astfel, în perioada analizată, cele mai multe victime ale criminalilor au fost în zodia Leu (213 de victime). Acestea au fost urmate de Fecioară (192 de victime) şi Gemeni (190 de victime).Topul este urmat de Rac (188), Vărsător (187), Peşti (170), Balanţă (168), Taur (166), Berbec (160), Capricorn (158), Scorpion (139), Săgetător (129).

„Din punct de vedere victimologic, de multe ori ele nu au nicio vină pentru faptul că au ajuns în această postură. Sunt mulţi care s-au nimerit în momentul nepotrivit la locul nepotrivit, nu au nicio legătură cu autorul, dar au ajuns în ipostaza aceasta neplăcută“, a declarat Dan Antonescu, specialist criminolog.

4717 români au fost ucişi în perioada 2011-2015

Sursa: adevarul.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Opinii - Comentarii

În 11 noiembrie, creștinii ortodocși îl pomenesc pe Sfântul Mina, ocrotitorul celor păgubiţi

Ziarul Unirea

Publicat

în

Sfântul Mina este prăznuit de ortodocşi pe 11 noiembrie. Este sfântul care îi ocroteşte pe păgubiţi, se arată grabnic ajutător celor nedreptăţiţi în procese şi celor ce au pierdut ceva sau au fost înşelaţi.

Sfântul Mina este de origine egipteană. S-a născut în apropiere de Memphis, străvechea capitală a faraonilor. A trăit în timpul împăraţilor romani Diocletian şi Maximian. Rămâne orfan pe când era copil. Tatăl i-a murit când avea 11 ani, iar mama sa a murit la doar trei ani după acesta.

Elit - Gustul Desăvârșit

Citește și: când pică Paștele în următorii ani

Sfântul Mina ajunge în armata imperială, însă, pe 23 februarie 303, când Diocletian a emis primul edict de persecutare a creştinilor, părăseşte armată şi se retrage în deşert, dedicându-se vieţii ascetice. După puţin timp, Dumnezeu i-a dat puterea de a face minuni.

În vremea petrecută în pustiu l-a întâlnit pe Sfântul Macarie Egipteanul care i-a spus: „Ce cauţi Mina, de unul singur, între cer şi pământ? Locul tău este printre oameni, că aceştia să ia aminte la cuvintele şi faptele tale. Dacă ai schimbat o haină de ostaş cu alta, atunci sfârşeşte pe câmpul de luptă, ca să înviezi ca un învingător fără sabie”. Citește și: mesaje de Sfântul Andrei

Prezent în Cotyaeum la celebrarea unei sărbători păgâne, mărturiseşte fără ezitare că este creştin. Este luat de soldaţi şi dus înaintea prefectului Pyrrhus. Pentru că a refuzat să se lepede de credinţa în Hristos, i s-au tăiat mâinile şi picioarele, apoi capul.

Credinţa populară spune că ziua de 11 noiembrie, când este pomenit Sfântul Mina, este respectată şi de hoţi, dar şi de păgubiţii care îi cer ajutor pentru prinderea tâlharilor. La Sfântul Mina vin să se roage oameni cu diverse probleme. Nu doar cei cau au fost păgubiţi caută să le meargă bine, ci şi cei care vor să îndepărteze gândurile şi faptele rele ale duşmanilor.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Opinii - Comentarii

Noutăți PENSII 2022: Cum se calculează pensia, vârsta de pensionare și pensia medie

BONTEA Alexandru

Publicat

în

Noutăți PENSII 2022: Cum se calculează pensia, vârsta de pensionare și pensia medie

După ani în câmpul muncii, în România, persoanele pot beneficia de pensie. Acesta poate fi ori pentru limita de vârstă, pentru pensie anticipată sau pensie anticipată parțial.

Citește și: Legea pensiilor 2022: Deciziile de pensionare ar putea suferi o modificare majoră

Persoanele care sunt născute după 1 iulie 1971, și care contribuie la sistemul public de pensii, trebuie să participe obligatoriu și la Pilonul II de pensii, un fond de pensii administrat privat.

Elit - Gustul Desăvârșit

Persoanele care s-au născut între 1 iulie 1961 și 1 iulie 1971 și care contribuie la sistemul public de pensii pot contribui opțional la un fond de pensii administrat privat.

În România există patru sisteme de pensii: pensia de stat (Pilon I), pensia privată obligatorie (Pilon II), pensia facultativă (Pilon III) și pensia ocupațională (Pilon IV).

Începând din 2018, contribuția obligatorie pentru Pilonul II este de 3,75% și se reține automat din salariul brut.

Vârsta de pensionare în România

Cu condiția îndeplinirii stagiului minim de cotizare în sistemul public de pensii, limita de vârstă pentru pensionare în 2022 este de 65 de ani în cazul bărbaților și de 63 de ani în cazul femeilor.

Menționăm, că în cazul femeilor vârsta de 63 de ani va fi atinsă treptat, prin eșalonare, până în 2030.

Mai exact, în lunile septembrie-octombrie, vârsta standard de pensionare în cazul femeilor va fi 61 de ani și 11 luni, iar începând din 2023 va fi 62 de ani, potrivit mmuncii.ro.

În momentul de față, toate pensiile, inclusiv cea pentru limita de vârstă, sunt reglementate de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Aceasta ar fi trebuit să fie înlocuită de Legea 127/2019 privind sistemul public de pensii, dar trecerea la noua legislație a pensiilor a fost amânată pentru 2023.

Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru femei cât și pentru bărbați, iar cel complet este de 35 de ani.

Cum se calculează pensia, în 2022

Cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie, potrivit cpmb.ro.

Cuantum pensie = Punctaj mediu anual x Valoarea punctului de pensie

Punctajul mediu anual se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare.

Punctaj mediu anual = (Punctaj anual 1 + Punctaj anual 2 + … + Punctaj anual N) : N, unde N înseamnă numărul de ani ai stagiului complet.

Punctajul anual se determină prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv:

Punctaj anual = (Punctaj lunar 1 + Punctaj lunar 2 + … + Punctaj lunar 12) : 12

Punctajul lunar se calculează prin raportarea salariului brut lunar la câştigul salarial mediu brut din luna respetivă.

Punctaj lunar = Câştig salarial brut lunar : Câştig salarial mediu brut lunar

Cea mai mică pensie în România în 2022

Potrivit legii nr. 118/2010, sintagma „pensie socială minimă garantată” s-a înlocuit cu sintagma „indemnizație socială pentru pensionar”

Cuantumul indemnizației sociale minime pentru pensionari stabilit pentru anul 2022 este de 1.000 de lei.

Pensia medie în România în 2022

În luna august 2022, pensia medie este de 1.776 de lei.

Începând din luna ianuarie 2022 și până în august, valoarea pensiei a crescut cu 5 lei.

De asemenea, pensia medie cu limită de vârsta în august 2022 este de 1.989 de lei.

În ceea ce privește pensia anticipată, valoarea medie este de 2.473 de leii

În cazul pensiei anticipate parțial, aceasta are este în medie 1.790 de lei.

Valoarea medie a pensiei de invaliditate și cea de urmaș pot fi consultate în documentul de la finalul articolului.

Cea mai mare pensie în România

În 2021, ce mai mare pensie din România depășea suma de 70.000 de lei, potrivit ministrului Muncii.

Noutăți privind pensiile în 2023

Începând de la 1 ianuarie 2023, guvernul condus de Nicolae Ciucă va mări pensiile, însă momentan nu a specificat niciun procent.

Marius Budăi, ministrul Muncii, a evitat să prezinte un procent, explicând că, potrivit legii, rata inflației cu care ar trebui indexate pensiile este cea din anul 2021.

Câți pensionari sunt în România

Raportat la datele publicate de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS) în 2021 și în 2022, numărul pensionarilor din România este în scădere.

Potrivit datelor, la finalul lunii martie 2022 erau 4.813.735 de pensionari, mai puțin cu 30.319 persoane, comparativ cu luna decembrie 2021 și cu 88.904 persoane comparativ cu perioada similară din 2021.

Sursa: stirileprotv.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Opinii - Comentarii

9 noiembrie: Ziua internaţională de luptă împotriva fascismului şi antisemitismului

Ziarul Unirea

Publicat

în

La data de 9 noiembrie, în fiecare an, este marcată Ziua internaţională de luptă împotriva fascismului şi antisemitismului.

Reţeaua europeană UNITED, care luptă împotriva naţionalismului, rasismului, fascismului şi susţine migranţii şi refugiaţii, organizează o campanie la nivelul Europei pentru comemorarea trecutului şi pentru a protesta faţă de formele contemporane de fascism şi antisemitism, potrivit http://www.unitedagainstracism.org. Numeroase organizaţii pot participa la organizarea de concerte sau conferinţe, la trimiterea de scrisori de protest către strategii politici sau la găsirea unor modalităţi de exprimare a opiniilor cetăţenilor pentru combaterea fascismului şi antisemitismului.

Reţeaua UNITED este susţinută de peste 560 de organizaţii din 48 de state europene, conform https://afvn.nl.

Elit - Gustul Desăvârșit

În urma preluării puterii de către nazişti în Germania, în 1933, evreii au fost supuşi unui tratament discriminatoriu, însoţit de acte de violenţă. În data de 9 noiembrie 1938, a fost declanşat un pogrom împotriva evreilor pe tot cuprinsul Germaniei naziste, moment care a intrat în istorie sub denumirea de „Kristallnacht” („Noaptea de cristal”). Declanşat la Berlin, pogromul a fost organizat de trupele de intervenţie rapidă ale liderului nazist Adolf Hitler. Pe teritoriul Germaniei naziste au fost incendiate sinagogi, au fost sparte geamurile magazinelor evreieşti, cioburile de cristal fiind împrăştiate pe străzi. Numeroşi evrei au fost agresaţi fizic, alţii ucişi, iar peste 30.000 au fost trimişi în lagărele de concentrare de la Dachau, Sachsenhausen, Buchenwald, Birkenau sau Auschwitz. ”Noaptea de cristal” a rămas în istorie drept debutul simbolic al Holocaustului. Peste 7.000 de magazine au fost distruse şi 200 de sinagogi au fost arse în Germania nazistă şi Austria de către grupurile de nazişti. Circa peste 200.000 de evrei au părăsit Germania, până în septembrie 1939, iar proprietăţile lor au fost confiscate de guvernul nazist, conform http://dayagainstfascism.eu şi www.unitedagainstracism.org.

În Germania şi în ţările europene care s-au aflat sub ocupaţie nazistă, rămăşiţele multor lagăre de concentrare şi centre de execuţie au fost transformate în muzee şi monumente pentru a reaminti generaţiilor următoare despre ororile create de regimul nazist. Chiar şi în ţările care nu au fost implicate în Holocaust, guvernele şi organizaţiile supravieţuitorilor au construit, de asemenea, monumente şi muzee. Printre aceste organizaţii se numără Yad Yashem, Autoritatea pentru Comemorarea Martirilor şi Eroilor Holocaustului, care a fost înfiinţată în 1953 la Ierusalim, printr-un act al Parlamentului israelian pentru comemorarea evreilor ucişi de nazişti.

La 10 octombrie 2005, a fost inaugurat, la Bucureşti, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România ”Elie Wiesel”. Principalul obiect de activitate al institutului îl constituie cercetarea şi analizarea fenomenului Holocaustului, prin identificarea şi conservarea documentelor, publicaţiilor, din ţară şi din străinătate, privind Holocaustul şi constituirea unui depozit pentru păstrarea acestora, ca mărturii ale memoriei istorice a secolului al XX-lea. La 8 octombrie 2009, a fost inaugurat în capitală Memorialul Victimelor Holocaustului în România, un ansamblu aflat la intersecţia străzilor Anghel Saligny, Mihai Vodă, Ion Brezoianu şi Lipscani din Capitală. Ansamblul cuprinde o incintă memorială, două instalaţii cu pietre de mormânt desacralizate din cimitirele din Odessa şi Bucureşti, precum şi cinci sculpturi amplasate în jurul incintei centrale.

Sursa: agerpres.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea