28 septembrie 1848 – A treia Adunare naţională de la Blaj. „Memoriul poporului român din Transilvania”, adresat Parlamentului de la Viena, susținea egalitatea națională cu toate popoarele din imperiu

La data de 28 septembrie 1848, a treia Adunare națională de la Blaj adresa Parlamentului de la Viena „Memoriul poporului român din Transilvania”, prin care se susținea principiul egalității naționale cu toate popoarele din imperiu.

La adunare au participat peste 20.000 de țărani români conduși de Avram Iancu, Axente Sever și Iovin Bran. Recunoscută ca ”Adunarea Marțială”, întrunirea a hotărât înființarea de urgență a unei armate revoluționare românești. Simion Bărnuțiu, August Treboniu Laurian și Alexandru Papiu Ilarian au fost pașoptiștii care au dat tonul adunării. Participanții au respins unirea Transilvaniei cu Ungaria și au refuzat să recunoască guvernul de la Pesta.

De asemenea, au decis să înființeze Comitetul Național Român ca organ de conducere a națiunii și au cerut reorganizarea constituțională a Transilvaniei. A treia adunare de la Blaj a dus la formarea unei armate de 300.000 de oameni.

La inițiativa lui Avram Iancu, românii s-au constituit în 15 legiuni comandate de un prefect, care au început lupta împotriva maghiarilor chiar din octombrie.

La 28 septembrie este marcată Ziua Internațională a persoanelor cu deficiențe de auz. Evenimentele organizate pentru acest eveniment pot fi diferite — de la expoziție tematică la conferințe, expoziții de artă, festivaluri de film, expoziții istorice, evenimente sportive etc.

Scopul acestor acțiuni este de a atrage atenția politicienilor, autorităților și a publicului larg asupra realizărilor și preocupărilor comunităților de surzi. Pe parcursul unei săptămâni, organizațiile din domeniu, din întreaga lume, sunt încurajate să desfășoare campanii de informare cu privire la activitatea pe care o desfășoară. Manifestările organizate cu acest prilej oferă și oportunitatea de a stimula creșterea eforturilor pentru promovarea drepturilor persoanelor cu deficiențe de auz din întreaga lume și de a face cunoscute nevoile acestei comunități. De asemenea, se desfășoară acțiuni de solidaritate între oameni cu deficiențe de auz și susținătorii lor.

Federația Mondială a Surzilor (DCA) a lansat prima Zi Internațională a Surzilor în 1958. Această zi, prin evenimentele organizate a fost, ulterior, extinsă la o „săptămână”. Pentru aceste evenimente a fost aleasă ultima săptămână a lunii septembrie care culminează cu Ziua Internațională a Surzilor marcată în ultima duminică a lunii.

Primul Congres Mondial al DCA a avut loc în septembrie 1951 și alegerea lunii septembrie pentru a sărbători Săptămâna Internațională și Ziua Internațională a Surzilor reprezintă și marcarea a acestui eveniment.

Federația Mondială a Surzilor este o organizație internațională formată din 130 de asociații naționale ale surzilor, care, în colaborare cu Organizația Națiunilor Unite, ajută toate țările, îndeosebi pentru îmbunătățirea respectării drepturilor omului în cazul persoanelor cu deficiențe de auz, mijlocind, totodată, accesul la educație și la tehnologii și servicii de informare.

Un studiu recent derulat de Organizația Mondială a Sănătății arată că 360 de milioane de persoane din întreaga lume sunt afectate de pierderea auzului, adică un procent de 5,3% din populație.

Sursa: agerpres.ro

O nouă lege a pensiilor din ianuarie 2024. Majorarea pensiilor diferențiat: Pensiile mici indexate cu un procent mai mare

Marcel Ciolacu a anunţat că, de la 1 ianuarie 2024,va exista o nouă lege a pensiilor.

„Atât noi, cât și Comisia Europeană considerăm că sunt inechități foarte mari între pensiile foarte mici și pensiile mari și se caută un echilibru social. Eu doresc să trec legea pensiilor anul acesta, de la 1 ianuarie 2024, ea să fie în vigoare, a declarat premierul

Citește și: Indexare pensii de la 1 ianuarie 2024: Pensia minimă și pensiile mici se vor majora mai mult, cu până la 30%

Ciolacu a mai spus că, de anul viitor, vor fi majorate pensiile, cu un procent care va fi cel puţin egal cu inflaţia, pensiile mici urmând a beneficia de majorări în procente mai mari decât celelalte.

”Minimum de procent va fi inflaţia din anul respectiv, exact cum am făcut şi anul trecut, cât era prim ministru domnul Nicolae Ciucă. Vom vedea anvelopa la sfârşit de an, cred că în noiembrie vom veni cu noua lege a bugetului”, a mai afirmat Ciolacu.

Inflația ar urma să fie de circa 7,5% potrivit BNR.

Majorarea pensiilor de la 1 ianuarie 2024 – procent mai mic față de cel promis anterior

Ministrul Marcel Boloș a spus, la un post tv, că ele vor crește, anul viitor, cu 14% și asta va implica un efort de 16 miliarde de lei.

Citește și: INDEXARE pensii 2024: Cu ce procent ar putea crește pensiile din 1 ianuarie 2024

De asemenea, Ciolacu nu a adăugat la creșterea pensiei și o indexare cu 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, realizat pe anul precedent.

Majorarea pensiilor mici

„Cu adevărat, este normal şi corect, nu că sunt eu de la un partid social-democrat, ca pensiile mici să fie primele mărite. Nu putem mări cu acelaşi procent pensiile mici, cât şi pensiile mari, exact ca la sporul de antenă. Nu pot să dau acelaşi procent. Echitatea socială nu o poţi face altfel”, a anunţat Marcel Ciolacu.

Citește și: Pensii 2024: Noua formulă de calcul. Care sunt variantele de pe masa ministrului Muncii

Pensia medie lunară a crescut în anul 2022, cu 11.3%, până la 1.855 de lei, potrivit datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică (INS).

Inflaţia a scăzut, în luna august, conform INS, puţin sub 10%. Pe de altă parte, la începutul lunii august, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit ascendent, la 7,5%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, şi la 4,4%, pentru sfârşitul anului 2024.