Legea care elimină impozitarea bacşişului a fost publicată luni, 6 iulie, în Monitorul Oficial şi intră în vigoare joi, 9 iulie. Actul normativ elimină, de asemenea, şi reglementările care obligau angajaţii să înscrie banii pe care îi deţin în Registrul de bani personali.

 Practic, odată cu eliminarea acestor prevederi din legislaţie, ne întoarcem la vechiul cadru legal, care nu reglementa în niciun fel sumele suplimentare de bani primite de angajaţii din anumite ramuri de activitate sub formă de bacşiş.

Legea prin care sunt eliminate din legislaţia actuală articolele ce reglementează bacşişul, stabilind că acesta trebuie contabilizat şi impozitat, fusese promulgată de Preşedintele Klaus Iohannis săptămâna trecută, după ce a fost votat de deputaţi la jumătatea lui iunie şi de senatori, la finalul lunii mai.

Actul normativ, în formă publicată, abroga dispoziţiile care definesc bacşişul, cele care stabilesc ca bacşişul trebuie marcat pe un bon fiscal separat, precum şi cele care prevăd că angajatorul poate decide dacă păstrează bacşişul sau îl distribuie angajaţilor.

De asemenea, prin Legea nr. 186/2015 sunt eliminate şi articolele potrivit cărora angajaţii trebuie să înscrie banii pe care îi deţin în Registrul de bani personali.

Legea nr. 186/2015 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 495 din 6 iulie 2015 şi intră în vigoare la trei zile de la publicare, adică pe 9 iulie.

Firmele trebuie să impoziteze în continuare bacşişurile, până intră legea în viogare

Bacşişurile trebuie fiscalizate şi impozitate în momentul de faţă, chiar dacă legea care elimină aceste prevederi a fost votată de ambele camere ale Parlamentului, promulgată de Klaus Iohannis şi publicată în Monitorul Oficial. Până nu intra în vigoare, mediul de afaceri trebuie să aplice în continuare reglementările actuale, cele care impun patronilor să treacă bacşişurile pe bonurile fiscale şi să plătească taxe pentru aceste sume de bani.

În prezent, Codul fiscal şi normele sale de aplicare stabilesc ca, începând cu 1 iunie, bacşişul trebuie trecut pe bonurile fiscale şi impozitat.

Potrivit reglementărilor legale, bacşişul reprezintă orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, precum şi restul dat de vânzător clientului şi nepreluat de acesta, se menţionează în OUG nr. 8/2015.

Bacşişul se justifică prin datele înscrise în documentele emise cu aparate de marcat electronice şi se evidenţiază pe un bon fiscal distinct.

De asemenea, firmele trebuie să stabilească, printr-un regulament de ordine interioară, dacă banii proveniţi din bacşiş rămân la dispoziţia lor sau sunt distribuiţi angajaţilor. Regulamentul se păstrează la locul de instalare a casei de marcat.

 Ghid practic privind impozitarea bacşişului: Cum îl înregistrezi în contabilitate

Regimul fiscal şi modul de contabilizare al încasărilor din bacşişuri depinde de hotărârea pe care o ia angajatorul referitor la distribuirea sau nu către salariaţi a acestor sume de bani.

Scenariul 1: Bacşişurile rămân la angajator

Astfel, în cazul în care patronul decide să păstreze bacşişurile, în contabilitate ele vor fi contorizate ca “alte venituri”, urmând să fie impozitate, în funcţie de regimul fiscal al firmei, cu 16%, dacă este plătitoare de impozit pe profit, sau cu 3%, dacă firma are statut de microintreprindere.

De asemenea, potrivit Agenţiei Judeţene a Finanţelor Publice Argeş, sumele provenite din bacşiş şi păstrate de operatorul economic sunt supuse cotei standard de TVA de 24%, taxa urmad să fie determinată prin procedeul sutei mărite.

Pentru înregistrarea în evidenţă contabilă a bacşişului, există mai multe abordări posibile:

4111 (clienţi) = 708 (venituri din activităţi diverse) sau 4111 (clienţi) = 7588 (alte venituri din exploatare).

Încasarea bacşişului poate fi evidenţiată şi din contul 5311 (casa în lei).

Scenariul 2: Bacşişurile sunt distribuite angajaţilor

Pe de altă parte, în situaţia în care sumele provenite din bacşişuri sunt acordate salariaţilor, acestea vor fi înregistrate în contabilitate ca “alte cheltuieli”,în baza documentelor doveditoare pentru plata lor. Concret, în acest sens, angajatorii ar putea concepe un tabel al salariaţilor care au primit bacşiş, în care să noteze, pentru fiecare angajat, nume, prenume, cnp, suma brută, impozit reţinut, suma netă şi semnătura pentru plata bacşişului.

Trebuie să ştiţi că bacşişurile acordate salariaţilor sunt asimilate veniturilor din alte surse şi, deci, sunt supuse impozitului pe venit, impozitul reţinut fiind final. Pentru aceste sume de bani, nu se vor plăti însă şi contribuţii sociale obligatorii.

Referitor la înregistrarea în contabilitate a bacşişului distribuit salariaţilor, există mai multe posibilităţi de lucru, în funcţie de abordarea fiecărui economist.

Într-un material publicat recent, Lect. Univ. Dr. Cristian Rapcencu, asociat al S&R Accounting Leader SRL, inventaria mai multe modalităţi în care pot fi făcute înregistrările în contabilitate.

– Pentru înregistrarea bacşişului în evidenţă contabilă: 4111 (clienţi) = 708 (venituri din activităţi diverse) sau 4111(clienţi) = 7588 (alte venituri din exploatare)

– Pentru distribuirea la sfârşitul lunii a bacşişului către salariaţi: 641 (Cheltuieli cu salariile) = 421 (salarii datorate) sau 6421 (Cheltuieli cu avantajele în natură acordate salariaţilor) = 421 (salarii datorate) sau 6588 (Alte cheltuieli de exploatare) = 462 (creditori diverşi)

– Pentru reţinerea impozitului pe venit aferent bacşişurilor distribuite salariaţilor: 421 (salarii datorate) = 444 (impozit pe venituri de natura salariilor) sau 462 (creditori diverşi) = 446 (aţe taxe şi impozite)

– Pentru plata sumelor nete către salariaţi: 421 (salarii datorate) = 5311 (casa în lei) sau 462 (creditori diverşi) = 5311 (casa în lei)

sursa:avocatnet.ro

(C.M.)