Rămâi conectat

Actualitate

Impozitarea cu 85% a pensiilor speciale: Sesizările făcute de Avocatul Poporului şi ÎCCJ, pe masa judecătorilor CCR

Publicat

în

Curtea Constituţională a României(CCR) dezbate miercuri sesizările făcute de Avocatul Poporului şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu privire la legea privind noul sistem de impozitare a pensiilor de serviciu.

Pe 14 iulie, CCR a amânat pentru septembrie discuţiile în cazul acestor sesizări.

Legea privind impozitarea cu 85% a tuturor pensiilor speciale mai mari de 7.000 de lei a fost atacată la CCR de Avocatul Poporului și de Înalta Curte de Casație și Jutiție.

Electrica Furnizare Discount

Într-o declarație pentru G4Media.ro, Renate Weber a explicat atunci că a făcut acest demers la Curte deoarece consideră că beneficiarii de pensii speciale sunt discriminați.

”Este vorba de o impozitare, chiar dacă legea vorbește de o taxare. În realitate suntem în fața unui impozit, ba mai mult, a unei duble impozitări. Pensiile de serviciu de peste 2.000 de lei sunt deja impozitate cu 10%, iar taxarea introdusă de lege se adaugă peste acea impozitare. Pe de altă parte, am considerat că sunt încălcate două articole din Constituție, articoul 16 și articolul 56. Orice stat are dreptul să își stabilească sistemul de impozitare, dar acesta trebuie să fie nediscriminatoriu. Aici, pensionarii care primesc pensii de serviciu sunt discriminați”, a susținut Renate Weber.

”Suntem, de fapt, în fața unei mari ipocrizii, pentru că din toate luările de cuvânt de ieri, atât din partea politicienilor, cât și din partea jurnaliștilor, toată lumea aștepta să vadă ce spune CCR. De parcă toți știau că e o problemă neconstituțională, dar așteptau din partea Curții să spună asta”, a mai adăugat Weber.

CCR s-a mai pronunțat o dată în privința pensiilor speciale. Pe 6 mai, judecătorii constituționali au respins abrogarea acestora, admițând două sesizări depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție și de Avocatul Poporului împotriva legii prin care au fost abrogate toate pensiile speciale cu excepția celor din Armată și Ministerul de Interne.

Și Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a sesizat Curtea Constituţională cu privire la legea care stabileşte un nou sistem de impozitare a pensiilor de serviciu.

„În urma dezbaterilor, deliberând, Secţiile Unite au hotărât să fie sesizată Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (…), în ansamblul său, pentru încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi (5), ale art. 16, ale art. 44, ale art. 53 alin. (2), ale art. 56 alin. (2), ale art. 73 alin. (3) lit. l, ale art. 75 alin. (1), ale art. 124 alin. (3), ale art. 134 alin. (4) şi ale art. 147 alin. (4) din Constituţie”, preciza ÎCCJ.

Conform sursei citate, sesizarea este legitimată constituţional de dispoziţiile art. 146 lit. a) din Constituţia României şi de prevederile art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, care prevăd dreptul ÎCCJ de a sesiza CCR pentru controlul constituţionalităţii legilor înainte de promulgare.

Instanţa supremă arată în hotărârea de sesizare a CCR că unul dintre cele cinci principii ale fiscalităţii reglementate de Codul fiscal vizează „justeţea impunerii sau echitatea fiscală”, care „asigură ca sarcina fiscală a fiecărui contribuabil să fie stabilită pe baza puterii contributive, respectiv în funcţie de mărimea veniturilor sau a proprietăţilor acestuia”.

„Aşezarea justă şi echitabilă a sarcinii fiscale constituie una dintre componentele statului de drept, aşa cum este definit statul român prin art. 1 alin. (3) din Constituţie. (…) În jurisprudenţa Curţii Constituţionale s-a reţinut în mod constant că statul are o marjă largă de apreciere în stabilirea politicii fiscale şi revine legiuitorului competenţa exclusivă de a stabili cuantumul impozitelor şi de a acorda exceptări sau scutiri de la aceste obligaţii în favoarea anumitor categorii de contribuabili şi anumite perioade de timp, sub rezerva respectării dispoziţiilor art. 56 din Constituţie privind justa aşezare a sarcinilor fiscale”, se arată în hotărâre.

ÎCCJ menţionează că legea ce formează obiectul sesizării instituie taxa pe veniturile din pensii şi indemnizaţii pentru limită de vârstă stabilite în baza unor legi speciale, legiuitorul instituind „un nou regim de impunere fiscală aplicabil numai în privinţa anumitor venituri, şi anume pentru veniturile obţinute din pensii şi/sau indemnizaţii pentru limită de vârstă primite în baza unor legi/statute speciale”.

„Legea instituie o taxă pe venitul din pensiile reglementate de legile speciale care este diferită de impozitul pe venit şi se cumulează cu acesta din urmă, ceea ce înseamnă că acestei categorii de venituri, care fac obiectul taxării conform legii criticate, li se aplică atât impozitul pe veniturile din pensii, cât şi taxa nou instituită. Rezultă, astfel, că pensiile vizate de lege sunt supuse unei duble impuneri, contrar principiului nediscriminării şi principiului aşezării juste şi echitabile a sarcinii fiscale”, precizează ÎCCJ.

Instanţa supremă apreciază că noua „taxă” nu doar că este discriminatorie şi reprezintă un impozit pe venit deghizat, dar se calculează practic asupra venitului net din pensii, după deducerea din pensia brută a impozitului pe venit, ceea ce ar duce, de la un anumit nivel, la un procentaj de fiscalizare calculat la pensia brută de 95%.

„În aceste condiţii, prin cuantumul ridicat, măsura instituirii taxei reprezintă o adevărată confiscare şi este de natură a afecta însăşi substanţa dreptului. Opţiunea promovată prin legea în discuţie reprezintă un subterfugiu prin care se aduce atingere chiar substanţei dreptului la pensie”, se afirmă în sesizare.

ÎCCJ mai arată că, prin raportare la cuantumul de 7.000 de lei al sumei nesupuse taxei criticate, impunerea taxei vizează o categorie restrânsă de contribuabili care obţine venituri din pensii şi indemnizaţii pentru limită de vârstă în condiţiile legilor speciale.

Un alt argument este reprezentat de încălcarea principiului statului de drept, în componenta sa referitoare la principiul impunerii fiscale juste şi echitabile, precum şi de încălcarea principiului egalităţii statuat de Constituţie şi de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Instanţa supremă mai acuză încălcarea principiului clarităţii, previzibilităţii şi predictibilităţii legii, a principiului independenţei judecătorilor, precum şi încălcarea principiilor art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO.

În privinţa motivelor de neconstituţionalitate extrinsecă, ÎCCJ apreciază că prin legea dedusă controlului de constituţionalitate se încalcă principiul constituţional al organizării ierarhice a normelor juridice, având în vedere că, în pofida caracterului său ordinar, actul normativ modifică, implicit, dispoziţii legale cuprinse în acte normative cu forţă juridică superioară, respectiv dispoziţiile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

„Astfel, ca urmare a aplicării noilor dispoziţii legale (cu caracter ordinar), dreptul la pensie al magistraţilor nu ar mai fi în realitate în cuantumul stabilit în Legea nr. 303/2004 (lege cu caracter organic), ci într-un cuantum mult diminuat”, se subliniază în hotărâre.

Un alt argument este acela că legea sesizată a fost supusă întâi dezbaterii şi adoptării Senatului, Camera Deputaţilor fiind for decizional, ceea ce contravine normelor constituţionale care stabilesc o altă procedură în privinţa reglementărilor referitoare la statutul judecătorilor şi al procurorilor.

Camera Deputaților a adoptat pe 17 iunie, în calitate de for decizional, legea care prevede impozitarea tuturor pensiilor speciale cu până la 85%. Inițiativa, adoptată anul trecut de Senat, nu figura inițial pe ordinea de zi a plenului Camerei pentru dezbatere și vot final, fiind introdusă chiar la începutul ședinței.

Sursa: g4media.ro

Publicitate

Actualitate

25 septembrie| 31 de ani de activitate a Serviciului Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare. Mesajul reprezentanților ISU Alba

Publicat

în

25 septembrie| 31 de ani de activitate a Serviciului Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare. Mesajul reprezentanților ISU Alba

Astăzi, 25 septembrie, Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare împlinește 31 de ani de activitate, în care s-au „luptat” pentru viețile oamenilor.

„31 de ani pentru oameni. Astăzi, mâine, mereu… pentru ca alții să trăiască!

Electrica Furnizare Discount

Astăzi aniversăm 31 de ani de protejare a vieții sub deviza ,, Cine salvează o viață, salvează o lume întreagă!

31 de ani în care Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare a devenit sinonim cu salvarea de vieți. Zilnic în luptă cu secundele, pentru redarea şansei la viaţă.

La mulţi ani tuturor! Medici, asistenți, pompieri, piloți și voluntari!”, au transmis reprezentanții ISU Alba, prin intermediul paginii de socializare.

Citește mai mult

Actualitate

Țara noastră va primi 200 de refugiați din Siria. PROIECT de hotărâre de guvern

Publicat

în

Țara noastră va primi 200 de refugiați din Siria. PROIECT de hotărâre de guvern

“România acceptă în perioada 2022 – 2023 un număr de 200 refugiaţi în nevoie de relocare”, prevede un proiect de hotărâre de guvern publicat pe site-ul Secretariatului General al Guvernului. În Nota de Fundamentare este menționată originea acestor refugiați: toți sunt din Siria, țară aflată într-un continuu război civil. Refugiații ce vor fi primiți de România se află acum pe teritoriul altor state ca Turcia, Iordania, Liban, Egipt.

Cât despre motivul pentru care România primește 200 de refugiați sirieni, răspunsul îl găsim tot în NF. Pe scurt, trebuie să fim responsabili și solidari cu alte state din UE, care primesc și ele refugiați, cota pentru 2022-2023 fiind de 29.000, în total. Fondurile necesare pentru cazarea, hrana și programele de integrare ale acestor refugiați ar urma să fie suportate din bugetul UE.

Propunerea de primire a 200 de refugiați sirieni în România a fost adoptată în unanimitate în baza Deciziei Comitetului pentru relocarea refugiaților în România din 30.06.2021. Această propunere se transformă acum în lege.

Electrica Furnizare Discount

“Angajamentele-cadru de relocare la nivelul Uniunii Europene iau în considerare relocarea drept un instrument de protecție bazat pe vulnerabilitatea refugiaților, în conformitate cu categoriile de relocare ale Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) şi răspund astfel nevoilor globale de relocare în mod echilibrat… Pe fondul creşterii fără precedent a fenomenului migraţiei, a presiunii cu care se confruntă statele member ale Uniunii Europene, ca urmare a evenimentelor din Orientul Mijlociu, au fost discutate şi adoptate o serie de măsuri de întărire a solidarităţii şi de împărţire a responsabilităţilor statelor membre UE cu ţări terţe, care găzduiesc, pe teritoriul lor, persoane în nevoie de protecţie internaţională.

Astfel, în Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor referitoare la un nou Pact privind Migrația și Azilul se precizează faptul că relocarea este un mijloc care și -a dovedit eficacitatea pentru a oferi protecție celor mai vulnerabili refugiați. Comisia invită statele membre să își asume angajamente începând cu 2022. Acestea vor fi finanțate din bugetul UE și vor include căi complementare de acces la protecție, cum ar fi sistemele de admisie umanitară și măsuri precum programele de studii sau de muncă”, se scrie în NF a proiectului de act normativ citat.

Programul de primire de regugiați de către România va continua, având în vedere că Europa este supusă unor tot mai mari presiuni imigraționiste, iar statele membre trebuie să răspundă în solidar, se mai arată în proiect. Astfel, raportul UNHCR privind nevoile globale de relocare pentru anul 2021 relevă faptul că în ultimii ani numărul persoanelor ce se regăsesc în nevoie de relocare s-a dublat, ajungând la peste 1,45 de milioane de refugiați din țări slab sau mediu dezvoltate. Astfel, UNHCR va continua să își intensifice activitățile pe trei priorități cheie, respective țările care fac parte din programul Cadrului Comprehensiv de Răspuns pentru Refugiați, situația din Mediterana Centrală și relocarea sirienilor din Orientul Mijlociu.

În fapt, UE ar fi vrut ca România să primească mai mulți refugiați, însă autoritățile de la București au argumentat că, deocamdată, nu avem capacitatea pentru mai mulți. “Cu toate că la nivel european este avută în vedere stimularea participării statelor membre la misiuni de relocare şi asigurarea creşterii capacităţilor de primire ale statelor europene, contextul regional care indică posibilitatea apariţiei unui aflux masiv de migranţi ilegali şi persoane aflate în nevoie de protecţie internaţională, care ar putea afecta şi ţara noastră, nu a permis asumarea responsabilităţii pentru un număr mai mare de refugiaţi care să fie relocaţi în România în perioada 2022 – 2023”.

În 2020, în România, au fost depuse 6.138 de cereri de azil, în creștere cu 137% față de anul 2019. Cele mai multe cereri au fost înregistrate în Timișoara, București și Maramureș, iar cei mai mulți solicitanți de azil sunt din Afganistan, Siria și Irak, potrivit datelor Inspectoratului General pentru Imigrări. În primele șase luni ale acestui an, numărul de cereri de azil a ajuns la 5.100.

Sursa: g4media.ro

Citește mai mult

Actualitate

Profesorul Streinu Cercel, despre cel de-al patrulea val al pandemiei de COVID-19: Masca va mai fi purtată încă aproape doi ani

Publicat

în

Profesorul Streinu Cercel, despre cel de-al patrulea val al pandemiei de COVID-19: Masca va mai fi purtată încă aproape doi ani

Profesorul doctor Streinu Cercel, fostul manager din cadrul Spitalului de Boli Infecțioase „Matei Balș”, a declarat faptul că masca va mai fi purtată încă cel puțin doi ani.

„Mi-aş fi dorit să vă văd fără mască, dar asta se va întâmpla cel mai probabil peste vreo doi ani de zile. De ce? Pentru că tot noi, cu mâna noastră, neluând atitudine cât se poate de directă încă de la începutul pandemiei, am lălăit-o în stilul clasic românesc, iar acum vedem la câte cazuri am ajuns. Să ajungi acum la 7.000 de cazuri este horror.

Electrica Furnizare Discount

Spitalele la momentul de faţă gem de persoane şi pacienţi care rămân la camera de gardă până a doua zi încercând să le găsim un loc undeva.

Dacă nu înţelegem că nu avem alte instrumente decât a ne vaccina, a purta mască şi a ne spăla pe mâini, să ştiţi că va fi foarte greu”, a declarat senatorul Adrian Streinu Cercel, care a fost prezent la dezbaterea publică “Sănătate pentru Dâmboviţa”, organizată de Consiliul Judeţean Dâmboviţa, la Târgovişte.

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare