Frunzele de leuştean, ţelină, morcov şi pătrunjel – medicamentele primăverii

Frunzele de leuştean, ţelină, morcov şi pătrunjel – proprietăţi şi tratamente naturiste

Medicii din Grecia Antică au fost primii care au lăsat însemnări despre efectele benefice ale frunzelor verzi ale leuşteanului asupra digestiei, asimilaţiei şi sistemului nervos. În medicina populară românească, el era folosit că plantă tămăduitoare pentru bolile de piept, digestive şi pentru diferitele plăgi, dar şi ca plantă magică pentru alungat ielele, zburătorii şi alte spirite cu influenţe dăunătoare. Mai ales tinerii, se spunea, trebuie să consume leuştean verde, pentru a creşte puternici, pentru a fi feriţi de deochi, de ispite şi de toate relele.

Citeşte şi: Muşeţelul plantă medicinală • Muşeţelul întrebuinţări şi proprietăţi • Preparate din muşeţel • Proprietăţi terapeuti

Leuşteanul. Iată în continuare câteva utilizări terapeutice ale leuşteanului:

Indigestie, gastrită hipoacidă – se iau înainte de masă câteva linguri de plămădeală de leuştean în vin. De asemenea, se consumă ciorbe acre condimentate cu leuştean crud din belşug, adăugat după ce mâncarea a fost luată de pe foc.

Apetit alimentar exagerat – se mestecă 4-5 frunze proaspete de leuştean cu jumătate de oră înainte de masă (nu mai devreme). Iniţial, administrarea leuşteanului generează o senzaţie de foame, însă la vreo zece minute, aceasta se calmează şi apare o reacţie opusă – de scădere a apetitului alimentar.

Boli de piept cronicizate: bronşită, bronşita tabagică, tuse remanentă – se face o cură în care se bea un pahar de suc de leuştean pe zi, în 2-3 porţii. Tratamentul durează două săptămâni minimum şi se reia de câte ori este nevoie.

Constipaţie (inclusiv formele atone), colita de putrefacţie – se consumă suc de leuştean – un pahar pe zi, de preferinţă dimineaţa. Dacă sucul de frunze verzi de leuştean vi se pare prea tare, îl puteţi dilua cu puţin suc de rădăcină de morcov.

Ulceraţii pe piele – frunzele de leuştean se spală bine, se zdrobesc pe un fund de lemn, se învelesc în tifon curat şi se aplică pe locul afectat. Cataplasma astfel obţinută se ţine vreme de o oră, după care se îndepărtează, iar porţiunea tratată se lăsă să se zvânte în aer liber.

Frunzele de ţelină

Puţine leacuri din flora noastră au efecte detoxifiante, reîntineritoare şi reglatoare hormonale ca frunzele de ţelină, care sunt o adevărată colecţie de vitamine, minerale şi fitohormoni. În medicina noastră populară, zeama stoarsă din frunzele proaspete, vinul de ţelină şi siropul obţinut în miere erau leacuri la mare preţ pentru redobândirea vigorii, vindecarea bolilor de piele şi a reumatismului, combaterea sterilităţii şi a bolilor bătrâneţii. În continuare, vă prezentăm principalele afecţiuni şi tulburări în care este eficient tratamentul cu frunze verzi de ţelină:

Sterilitate (la femei şi bărbaţi), impotenţa hormonală – se bea în fiecare zi o jumătate de pahar de suc din frunze de ţelină dimineaţa şi jumătate de pahar seara, în cure de minimum o lună. Sucul de frunze de ţelină este mai activ ca remediu hormonal decât cel de rădăcină, având efecte puternice şi stabile în timp.

Citeşte şi: Ţelina, comoara din grădină

Amenoree – folosind metoda prezentată în acest articol, se prepară un macerat în vin din frunze de ţelină, în care se adăugă seminţe zdrobite de mărar (zece linguri de seminţe la un litru de preparat). Se iau 2-3 linguri din acest vin medicinal înainte de mesele principale. Un tratament durează o lună, cu zece zile de pauză, după care se poate relua. Este un remediu eficient şi pentru regularizarea ciclului menstrual, precum şi pentru îndepărtarea efectelor nocive ale anticoncepţionalelor de sinteză.

Disfuncţii ale glandelor cortico-suprarenale, boli de rinichi cronicizate – se bea câte un sfert de pahar de suc de ţelină înaintea meselor principale. Tratamentul are o durată de trei săptămâni, cu o săptămână de pauză.

Cură de slăbire – o jumătate de pahar de suc de frunze de ţelină băut înainte de masă cu 20 de minute are un efect de inhibare a apetitului alimentar. Mai mult, efectele diuretice ale ţelinei provoacă eliminarea apei din ţesuturi, ducând la o scădere în greutate rapidă. La aceasta, se adăugă efectele de reglare a activităţii glandelor care produc în organism cortizonul (numit şi hormonul de stres), care atunci când este produs în exces, da carnaţiei şi pielii un aspect „pufos”, neplăcut.

Reumatism, gută – se beau 1-2 pahare de suc de ţelină pe zi, vreme de 21 de zile. Este un tratament cu efecte terapeutice foarte puternice, mai ales asupra persoanelor vârstnice.

Boli de piele (inclusiv cele de etiologie necunoscută) – efectele diuretice, detoxifiante, reglatoare hormonal ale ţelinei o recomandă ca un excepţional remediu în bolile de piele cele mai diverse. Se consumă sub formă de suc, 1-2 pahare pe zi, în cure de lungă durată (24 de zile minimum). Între altele, cura cu suc de ţelină verde este recomandată în acneea juvenilă rebelă, în psoriazis, în vitiligo, în eczemele alergice şi de etiologie necunoscută, în sclerodermie.

Frunzele de morcov

Foarte puţin cunoscute ca aliment, frunzele morcovului au remarcabile proprietăţi vitaminizante (conţin vitamina C şi vitamine din complexul B) şi remineralizante (conţin magneziu, calciu, fier). Consumate crude, au un aport remarcabil de clorofilă – substanţa cu proprietăţi detoxifiante, stimulent al proceselor de regenerare şi cicatrizare remarcabil. Iată câteva utilizări terapeutice ale frunzelor de morcov:

Retenţie de apă în ţesuturi – se consumă suc de frunze de morcov dimineaţa şi seara, câte o jumătate de pahar. O cură durează o săptămână, iar la nevoie se poate relua fără o perioadă de pauză.

Colita de putrefacţie – se bea dimineaţa şi seara câte un pahar de suc de frunze de morcov. Suplimentar, se consumă o jumătate de kilogram de rădăcină de morcov crud (nefiert) pe parcursul unei zile. Tratamentul se face timp de şapte zile la rând, timp în care vor fi eliminate din alimentaţie carnea şi preparatele din carne, peştele, ouăle.

Demineralizare la copii şi convalescenţi – frunzele de morcov se usucă în aer liber, la umbră, în strat subţire. Se mărunţesc apoi în piua şi se adăugă în supe (5-6 linguri la litru), unde se fierb vreme de câteva minute. Supele în care se pun aceste frunze uscate de morcov sunt foarte digeste şi bogate în minerale uşor asimilabile.

Citeşte şi: Leurda planta medicinală • Leurda, proprietăţi şi beneficii • Leurda – remedii • Tinctura de leurdă • Reţete şi afecţiuni care pot fi tratate cu leurda

Frunzele de pătrunjel

Gloria lui medicală începe în Evul Mediu, odată cu călugării franciscani. Dar să vedem însuşirile pătrunjelului românesc.

Litiaza biliară (pietre la vezica biliară) – se beau zilnic, pe stomacul gol, 2-3 pahare de suc de pătrunjel verde.

Adjuvant în ciroza hepatică – se administrează cu jumătate de oră înainte de fiecare masă un pahar de suc din frunze de pătrunjel pe stomacul gol. Tratamentul se face trei săptămâni, cu o săptămână de pauză.

Celulită, pletora (vinişoare roşii) – se face o salată numai din pătrunjel (frunze) tăiat foarte fin, suc de lămâie, puţin ulei şi eventual o roşie tăiată mărunt. Se consumă împreună cu două felii de pâine prăjită, înainte de masă de dimineaţa şi de seară.

Atonie digestivă – se consumă salata descrisă mai sus cu jumătate de oră înainte de mesele principale.

Blefarita, conjunctivita – se pun pe ochi comprese cu suc din frunze de pătrunjel, care se ţin astfel vreme de 20-30 de minute. Tratamentul se face minimum şapte zile la rând.
Pentru a beneficia la maximum de efectele echilibrante şi tămăduitoare ale verdeţurilor, respectaţi sfaturile următoare:
-consumaţi-le în stare proaspătă şi neprelucrate termic;
-doza de zarzavat să fie suficient de mare şi administrată zilnic (aşa încât să se declanşeze şi să se menţină fenomenele dorite în organism);

Citeşte şi: Pătrunjelul, remediu împotriva efectelor nocive ale consumului de alcool

Tratamentul să fie asociat cu un regim lactovegetarian cât mai pur, care să potenţeze acţiunea remediilor verzi.
Pentru prevenirea bolilor şi menţinerea echilibrului organismului este suficient să adăugăm zarzavaturile fin tăiate în ciorbe, după ce s-au răcit, să le adăugăm în salate sau să le consumăm ca atare, tocate şi amestecate cu puţină lămâie şi untdelemn. Efectul cel mai rapid îl au, însă, zarzavaturile administrate sub forma sucurilor, a căror modalitate de preparare o prezentăm în continuare:

Sucul – varianta I
Într-un mixer electric se pune o mână de frunze proaspete, tăiate nu foarte mărunt, după care se adăugă trei sferturi de pahar de apă. Se mixează vreme de 2-3 minute, apoi se lăsă să mai stea vreme de un sfert de oră, după care se filtrează prin strecurătoarea pentru ceai sau prin tifon. Se obţine aproximativ un pahar de suc cu o culoare verde intensă, care va fi băut într-o singură doza, dimineaţa, pe stomacul gol. Pentru curele de curăţare a sângelui mai puternice se beau 2 pahare de suc pe zi: dimineaţa şi seara.

Sucul – varianta II
O mână de frunze proaspete se taie foarte fin, ca zarzavatul pentru ciorbe. Se pun într-un vas de sticlă sau ceramică, se toarnă deasupra un pahar de apă călduţă (dar în nici un caz fierbinte), după care se lăsă să macereze la temperatura camerei vreme de patru ore, după care se filtrează prin tifon. Se obţine ceva mai mult de un pahar de suc cu miros puternic, specific frunzelor din care a fost preparat, doză care va fi consumată pe stomacul gol, imediat după preparare.

Plămădeală în vin
Frunzele zarzavaturilor tăiate cât mai fin se pun într-un borcan până se umple pe trei sferturi, după care se adăugă deasupra vin natural (de preferinţă alb), aşa încât să fie completat volumul recipientului. Se închide borcanul ermetic şi se lăsă conţinutul la macerat vreme de două săptămâni, după care se filtreză lichidul. Se consumă câte 1-2 linguri din acest preparat, înainte de mesele principale. În cazul în care nu este tolerat alcoolul, remediile din zarzavaturi se vor administra sub formă de suc.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---